1re-17/2016 — art. 328 alin. 2 lit. a,c CP

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 10 aprilie 2015 a fost admisă plîngerea avocatului Tabarcea Iurie în numele lui Demcenco Serghei și s-a dispus declararea nulității ordonanței Procurorului General Adjunct Serbinov Ig.din 07 decembrie 2009, privind pornirea urmăririi penale în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal și a ordonanței procurorului General Gurin C. din 17 februarie 2015 privind respingerea plîngerii, precum și declararea nulității tuturor acțiunilor de urmărire penală efectuate în cauza penală nr. 2009018216, ulterior emiterii ordonanței din 07 decembrie 2009.

Nefiind deacord cu încheierea nominalizată cu recurs a contestat-o procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a plîngerii avocatului Tabarcea Iu. în numele lui Demcenco S. În argumentarea recursului declarat recurentul a invocat că la pronunțarea hotărîrii contestate nu s-a luat în considerație faptul că ordonanța 1 de pornire a urmăririi penale a fost adoptată legal în vederea executării hotărîrii CEDO, prin care s-a admis plîngerea cet. Breabin D. contra R. Moldovei. În vederea executării hotărîrii CEDO menționate, la 02 decembrie 2009 a fost depus recurs în anulare asupra încheierii judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 august 2007, recurs, care prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 octombrie 2011 a fost admis, casată încheierea contestată și dispusă rejudecarea cauzei. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 februarie 2011 plîngerea petiționarului Breabin D. a fost admisă și dispusă anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale emisă de procurorul Liliana Crăciun la 29 iunie 2007. Acțiunile de urmărire penală efectuate în cauza penală nr. 2009018216 au demarat după anularea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale din 29 iunie 2007, fapt care permite a considera admisibile toate probele acumulate în cadrul urmăririi penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2015 recursul declarat a fost respins ca nefondat. În argumentarea soluției adoptate Colegiul penal a relevat că reieșind din materialele cauzei rezultă că la momentul emiterii ordonanței din 07 decembrie 2009 privind pornirea urmăririi penale în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal în privința lui Demcenco Serghei, era în vigoare ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale emisă de procurorul Liliana Crăciun la 29 iunie 2007, altfel spus exista o hotărîre judecătorească irevocabilă care la acel moment nu era anulată.

Împotriva încheierilor nominalizate a declarat recurs în anulatre Procurorul General Adjunct Igor Serbinov, care invocînd prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată. În argumentarea recursului declarat recurentul a invocat că prin încheierile contestate a fost blocată urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009018216, fapt care a pus statul R. Moldova în imposibilitate de a executa 2 Hotărîrea CEDO în cauza Breabin vs Moldova privind restabilirea în drepturi a părții vătămate Breabin Dumitru, fapt care potrivit art. 6 pct. 44 Cod de procedură penală, reprezintă un viciu fundamental, creîndu-se riscuri pentru înfăptuirea justiției. Hotărîrile adoptate de instanțele ierarhic inferioare sunt absolut neîntemeiate, iar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel nu sunt plauzibile și pertinente, fiind afectate de un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, astfel că recursul în anulare urmează a fi admis cu casarea hotărîrii contestate, ceea ce nu va constitui o încălcare a art. 4&2 din protocolul nr. 7 al Convenției, ci din contra un procedeu legal de restabilire a echității (cauza Nikitin vs Russia).

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. Prin urmare, Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărîri judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac” se referă la hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă că, încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în ordinea reglementată de art. 313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva încheierii judecătorului de 3 instrucție este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.

În conformitate cu art. 432, 453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Procurorul General Adjunct Igor Serbinov, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2015, în cauza penală în privința lui Demcenco Serghei, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 19 mai 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 4