1ra-447/2016 — Art.186 alin.5 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 21.05.2015, Caproș Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare cu privarea de dreptul de a exercita o activitate comercială pe un termen de 3 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată lui Caproș Constantin a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportamentul exemplar va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Măsura preventivă, obligația de nepărăsire a localității, în privința lui Caproș Constantin până la intrarea sentinței în vigoare, s-a menținut aceeași. În baza art. 90 alin. (6) Cod penal, Caproș Constantin Ștefan a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța a stabilit, că lui Caproș Constantin, fiindu-i încredințată în administrare casa și bunurile materiale aflate în gospodăria lui Caproș Luca situată în s. Speia, r-nul Aneni Noi, avînd scopul delapidării averii străine în perioada anilor 2007-2013 a însușit și realizat diferite materiale de construcții, pricinuindu-i proprietarului o daună materială considerabilă.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată a declarat apel acuzatorul de stat Mihai Nicolai, solicitînd casarea sentinței privind condamnarea lui Caproș Constantin în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscut vinovat și condamnat Caproș Constantin în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului a invocat, că instanța de fond a pronunțat o sentință neîntemeiată și incorect a recalificat acțiunile inculpatului, deși incontestabil în acțiunile acestuia sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27.10.2015, a fost admis apelul acuzatorului de stat Mihai Nicolai, a fost casată sentința Judecătoriei Anenii Noi din 21.05.2015 și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: A fost recunoscut vinovat și condamnat Caproș Constantin în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei închisorii de către Caproș Constantin urmînd a fi calculat din momentul reținerii acestuia.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Caproș Constantin, în perioada anilor 2007-2009, avînd intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, având acces liber a pătruns în gospodăria lui Caproș Luca situată în s. Speia, r-nul Aneni Noi, de unde a sustras pe ascuns mai multe bunuri și anume: 15 kg de nituri de metal în valoare de 30 lei un kilogram, - 450 lei, 4 menghine în valoare de 400 lei o bucata, - 1600 lei, un cric de 10 tone în valoare de 1500 lei, un cric de 5 tone în valoare de 1000 lei, troliu (libeotca) fără cablu 1 buc. în valoare de 2500 lei, o vergea de metal 2.5 m cu diametrul de 155 mm în valoare de 1040 lei metrul, - 2600 lei, cisternă pe roți de 2 metri cubi în valoare de 5000 lei, o scară de metal în valoare de 1000 lei, o targă (roabă) de metal în valoare de 500 lei, 5 bucăți de tablă din zinc cu dimensiunile 2m x 1.3m x 1 mm, în valoare de 250 lei o bucată, - 1250 lei, 6 bucăți de tablă din zinc cu dimensiunile 2m x 1.25m x 0.45mm, în valoare de 180 lei, 2 scaune cu spetează în valoare de 166 lei o bucată, - 332 lei, un dulap în valoare de 300 lei, țeavă din fier cu diametrul de 5 cm și lungimea de 20 m în valoare de 65 lei metrul, - 1300 lei, țeavă din fier cu diametrul de 4 cm și lungimea de 30 m în valoare de 40 lei metrul, -1200 lei, țeavă din inox cu 2 diametrul de 3.2 cm și lungimea de 6 m în valoare de 100 lei metru, - 600 lei, țeavă de inox cu diametrul de 2.5 cm și lungimea de 6 m în valoare de 80 lei metrul, - 480 lei, țeavă de inox cu diametrul de 2 cm și lungimea de 6 m în valoare de 70 lei metrul, - 420 lei, țeavă de inox cu diametrul de 1.5 cm și lungimea de 12 m în valoare de 50 lei metrul, - 600 lei, 5 țevi din metal cu diametrul de 3.2 cm și lungimea 6 metri în valoare de 13 lei un metru, - 780 lei, o tablă din metal cu dimensiunile 2 m x 1.3 m x 3 mm, în valoare de 650 lei, o tablă din metal cu dimensiunile de 2m x 1.3m x 4mm, în valoare de 900 lei, 2 table din metal cu dimensiunile de 1.5m x 1.3 m x 3mm, în valoare de 480 o bucată, - 960 lei, 2 table din metal cu dimensiunile de 2 m x l m x 3 mm, în valoare de 480 lei o bucată,- 960 lei, armatură din metal cu diametrul de 14 mm și lungimea de 120 m în valoare de 12 lei un metru, - 1440 lei, 60 m țeavă cu diametrul de 57 mm folosită, în valoare de 6 lei un metru,- 360 lei, o țeavă de metal cu diametru de 120 mm și lungimea de 7 metri, în valoare de 1120 lei, o luntre din aluminiu de culoare verde în valoare de 5000 lei, 4 pervazuri din aluminiu, cu parametri de 30cm x 1,5 metri, în valoare de 600 lei, mai multe bucăți de țeavă din metal cu diametrul de 28 mm, cu lungimea totală de 120 metri, în valoare de 650 lei, bucăți din metal zinc, de la construcția serelor, în formă de triunghiuri, țevi în cantitate de 600 kg, în valoare de 3600 lei, 6 țevi din zinc cu lungimea de 6 metri cu diametrul de 150 mm, în valoare de 9200 lei, o baie de vară ce reprezintă o carcasă confecționată din unghiuri de metal, de- asupra căruia se afla un bac cu capacitatea de 6 litri, în valoare de 500 lei, proptea de la porți ce reprezintă o bucată de „șveiler” din metal cu lungimea de 60 cm, care era îngropat în ogradă pentru asigurarea porților mari, în valoare de 100 lei, „șveiler” cu grosimea de 24 cm, ce reprezintă: 2 bucăți de 9 metri și două de 3 metri, în valoare de 6840 lei, o bucată de metal „șveiler” cu grosimea de 12 cm și lungimea de 6 metri, în valoare de 630 lei, mai multe bucăți de șveiler cu grosimea de 10 cm, în total 20 metri în valoare de 2000 lei, și 3 bucăți de șveiler cu lungimea de 10 metri și una cu lungimea de 5 metri cu grosimea de 5 cm, în valoare de 2000 lei, o bară din metal cu grosimea de 16 cm, și lungimea de 1,5-5 metri în număr de 4 bucăți, în valoare de 3800 lei, mai multe bucăți de țeavă de gaz cu diametrul de 15 mm, cu lungimea totală de 20 metri în valoare de 290 lei, alte cu diametrul de 20 mm, cu lungimea totală de 120 metri, în valoare de 2350 lei, țeavă cu diametrul de 25 mm, cu lungimea totală de 60 metri, în valoare de 1400 lei, țeavă cu diametru la 32 mm, cu lungimea totală de 12 metri, în valoare de 400 lei, 4 țevi din metal fontă cu lungimea de 5 metri fiecare și diametrul de 100 mm, în valoare de 3000 lei, două țevi din metal fontă, cu lungimea de 5 metri și diametrul de 50 mm, în valoare de 700 lei, un complect pentru canalizare, în valoare de 400 lei, o țeavă cu diametrul de 400 mm și lungimea de 3 metri, în valoare de 1500 lei, țeavă profil din aluminiu 120 mm x 60 mm cu lungimea de 4 metri, în valoare de 800 lei, două țevi profil din metal cu 120 mm x 60 mm cu lungimea de 6 metri, în total 12 m, în valoare de 1800 lei, mai multe bucăți de țeavă cu diametrul de 160 mm, în total 3 lungimea de 24 metri, în valoare 5280 lei, bucăți de țeavă cu diametrul de 120 mm în lungime de 10 metri, în valoare 1600 lei, 4 bucăți de țeavă cu diametrul de 100 mm cîte 5 metri fiecare, în valoare 2810 lei, bucăți de țeavă cu diametrul de 89 mm, lungimea de 12 metri, în valoare de 1150 lei, bucăți de țeavă cu diametrul de 76 mm, cu lungimea totală de 24 metri în valoare de 1970 lei, bucăți de țeavă cu diametrul de 57 mm cu lungimea totală de 45 metri, în valoare de 2310 lei, 8 bucăți de șine de la calea ferată cu lungimea de 3 metri, în valoare de 4600 lei, 4 bucăți de 6 metri de șenilă de tip mic, în valoare de 2800 lei, 20 metri de vergi din metal cu diametrul de 20 mm, în valoare de 500 lei, 20 metri de preturi din metal cu diametrul de 22 mm, în valoare de 600 lei, 3 țevi de 6 metri cu diametrul de 51 mm, în valoare de 1885 lei, 25 bucăți de țeavă cu diametrul de 60 mm și lungimea de 1,60 la capete turtite, în valoare de 2600 lei, bucăți de țeavă cu diametrul 50 mm cu lungimea totală de 120 metri în valoare de 700 lei, armatură din metal cu diametrul de 12, 14, 16 mm, în lungime totală de 90 metri în valoare de 1230 lei, armătură cu diametrul de 22 mm, cu lungimea de 30 metri, în valoare de 900 lei, unghi din metal cu mărimea de 25 mm, în lungime de 50 metri în valoare de 720 lei, unghi din metal cu mărimea de 35 mm, cu lungimea de 50m în valoare de 1030 lei, unghi din metal cu mărimea de 45 mm, cu lungimea de 30m în valoare de 990 lei, unghi din metal cu mărimea de 50 mm, cu lungimea de 300 m în valoare de 13420 lei, unghi din metal cu mărimea de 100 mm, cu lungimea de 12 m în valoare de 1620 lei, iar în total bunuri în valoare de 124957 lei, cauzându-i, prin acțiunile sale intenționate, părții vătămate Caproș Luca o daună materială în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a constatat în acțiunile lui Caproș Constantin elementele infracțiunii prevăzute la art.186 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a menționat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod procedură penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a recalifica acțiunile lui Caproș Constantin în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a statuat că deși inculpatul nu-și recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, aceasta este dovedită pe deplin prin probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi declarațiile: părții vătămate Caproș Luca (f. d. 145), care în instanța de apel și-a susținut declarațiile sale date în instanța de fond; martorului Minciuna Serghei (f. d. 141); martorului Caproș Artur (f. d. 144); martorului Muhamadeev Larisa (f. d. 137); martorului Coteț Anatolie (f. d. 143); martorului Tudos Andrei. Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor nominalizați, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de 4 vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor cu declarațiile părții vătămate Caproș Luca și celorlalte probe, a constatat că acestea sunt pertinente, veridice și utile, și demonstrează cu certitudine vina inculpatului Caproș Constantin în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.186 alin. (5) Cod penal și nu a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum a calificat instanța de fond. Instanța de apel, analizând declarațiile martorului Donici Traian (f. d. 142) și apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod Procedură Penală, a conchis că deși acestea nu indică direct la circumstanțele comiterii infracțiunii imputate lui Caproș Constantin, însă aceste declarații coroborează cu declarațiile părții vătămate Caproș Luca, declarațiile martorilor Minciuna Serghei, Caproș Artur, Muhamadeev Larisa, Coteț Anatolie și Tudos Andrei și celelalte probe, care demonstrează cu certitudine vina inculpatului Caproș Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (5) Cod penal și nu a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal, precum a calificat instanța de fond. Instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatului Caproș Constantin în comiterea infracțiunii imputate, prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, se confirmă integral și prin materialele și probele scrise, anexate la dosarul penal, cum ar fi: procesul de confruntare între martorul Minciună Serghei și Caproș Constantin din 07.03.2014 (f. d. 47); procesul de confruntare între martorul Muhamadeev Valeriu și Caproș Constantin din 16.05.2014 (f .d. 49); procesul de confruntare între martorul Coteț Anatolie și Caproș Constantin din 20.05.2014 (f. d. 50); procesul de confruntare între martorul Muhamadeev Larisa și Caproș Constantin 13.06.2014 (f. d. 53); ordonanța de recunoaștere ca mijloc material de probă a recipisei din 15.01.2014, semnată de către Caproș Constantin. (f.d. 60); ordonanța de recunoaștere ca corp delict a unui dulap de bucătărie și două scaune, ridicate de la Muhamadeev Larisa. (f. d. 59). Prin urmare, instanța de apel a conchis că probele enunțate, coroborate cu declarațiile părții vătămate Caproș Luca și a martorilor sus-indicați confirmă, cu certitudine, vina inculpatului Caproș Constantin în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, după indicii calificativi – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită în proporții deosebit de mari. A mai indicat instanța de apel, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Caproș Constantin, nu echivalează cu achitarea acestuia sau cu calificarea acțiunilor acestuia în baza altui articol, odată ce în ședința de judecată au fost prezentate probe, care din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, indică incontestabil că inculpatul a comis infracțiunea imputată, iar declarația ultimului, precum că nu a luat careva bunuri materiale din gospodăria unchiului Caproș Luca și nici nu le-a vândut, nu-l dezvinovățesc de comiterea infracțiunii 5 incriminate, instanța calificînd acțiunile acestuia ca o metodă de apărare în scopul eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise. Instanța de apel a reținut că inculpatul Caproș Constantin, fiind condamnat pentru comiterea infracțiunii de delapidare a bunurilor părții vătămate Caproș Luca în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal, adică pentru însușirea unei părți din bunurile incriminate lui, acesta nici nu a contestat această sentință, astfel recunoscînd, de fapt, parțial vina în comiterea infracțiunii imputate lui. Instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond de a reîncadra faptele lui C. Caproș din furt, prevăzut de art. 186 alin. (5) Cod penal în delapidare prevăzută de art. 191 alin.(2) Cod penal este una incorectă, deoarece potrivit p.17 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.23 din 28.06.2004 cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor „Delapidarea” constă în însușirea, folosirea sau transmiterea de către făptuitor, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri încredințate pentru a le gestiona sau a le administra. Soluționând chestiunea cu privire la delimitarea însușirii sau delapidării de furt, urmează să se țină cont de faptul că drept însușire sau delapidare sunt considerate acțiunile persoanelor care, conform funcțiilor lor de răspundere, raporturilor contractuale sau însărcinării speciale ale proprietarului, înfăptuiesc în privința bunurilor încredințate împuterniciri de dispunere, administrare, transportare sau păstrare (depozitar, expeditor, vînzător, casier etc.) Subiectul infracțiunii de delapidare a averii străine trebuie să aibă calitatea specială de administrator al bunurilor. În sensul art.191 Cod penal, „a administra" înseamnă: 1) a avea dreptul de a da dispoziții cu privire la primirea, păstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni în contact direct și material cu bunurile altei persoane, datorită atribuțiilor administratorului, legate de primirea, păstrarea sau eliberarea bunurilor. Dacă, însă, sustragerea a fost săvârșită de persoane cărora nu li s-au încredințat bunurile, dar ei au avut acces la cele sustrase în legătură cu lucrul executat (combaineri, hamali, paznici, îngrijitori de vite etc), acțiunile lor urmează a fi încadrate drept sustragere prin furt. Delapidare a averii străine trebuie calificate acțiunile persoanelor care, conform funcțiilor lor de răspundere, raporturilor contractuale sau însărcinării speciale a proprietarului, înfăptuiesc în privința bunurilor încredințate împuternicirile de dispunere, administrare, transportare sau păstrare (depozitor, expeditor, casier etc.). De obicei cu aceste persoane proprietarul încheie contracte de răspundere materială deplină pentru averea încredințată. Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond incorect a încadrat acțiunile inculpatului Caproș Constantin în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal, deoarece acesta nu avea calitatea specială de administrator, adică nu este subiectul 6 infracțiunii de delapidare și n-avea dreptul de a da dispoziții cu privire la primirea, păstrarea sau eliberarea de bunuri. A menționat instanța de apel că nu inculpatul a primit aceste bunuri la păstrare, ci tatăl acestuia. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că inculpatul Caproș Constantin a scris o recipisă prin care și-a asumat răspunderea de a restitui suma de 8000 (opt mii) euro pentru bunurile dispărute din gospodăria lui Caproș Luca (f. d. 66). A mai menționat instanța de apel că instanța de fond, condamnându-l pe Caproș Constantin în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal, a ieșit în afara învinuirii aduse prin ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, n-a constatat suma daunei materiale cauzate părții vătămate, ci a indicat doar că inculpatul i-a cauzat părții vătămate Caproș Luca o daună materială considerabilă. În acest sens instanța de apel a constatat că probele cercetate și verificate în ședințele de judecată dovedesc sustragerea de către inculpat a bunurilor materiale în sumă de 124957 lei, enumerînd clar în constatarea sa bunurile sustrase și valoarea acestora, care în marea sa majoritate constituie obiecte din metal, predarea cărora la punctul de colectare a metalului a fost confirmată în cadrul examinării cauzei prin probele aduse de acuzare. Instanța de apel la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului Caproș Constantin a ținut cont de circumstanțele reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul prejudiciabil și de pericol social a infracțiunii săvârșite de inculpat, că a fost săvârșită cu intenție, conform prevederilor art. 16 Cod penal se referă la infracțiuni grave, de personalitatea infractorului, care este fără antecedente penale. Circumstanțe atenuate n-au fost reținute. Circumstanțe agravante – de asemenea n-au fost reținute. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că îndreptarea și reeducarea inculpatului Caproș Constantin este imposibilă fără izolarea reală a lui de societate și că este necesar de a-i aplica pedeapsa cu executarea reală a închisorii pe un termen de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a statuat că, deoarece partea vătămată Caproș Luca n-a atacat sentința din speță, instanța nu se v-a expune asupra acțiunii civile, lăsând ca partea vătămată, la dorința sa, să se adreseze cu o acțiune civilă în ordinea generală în instanța civilă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11.12.2015 avocatul Viorel Furtună și la 21.12.2015 avocatul Tatiana Lepădatu declară recursuri ordinare în numele inculpatului Caproș Constantin, solicitînd casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea pricinii la rejudecare în ordine de apel. 6.1. În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul Viorel Furtună invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, drept 7 temei pentru declararea recursului, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, a indicat următoarele argumente: - Caproș Pavlina nu a fost audiată nici la faza de urmărire penală, nici în instanța de judecată ca să confirme sau să infirme declarațiile lui Luca Caproș; - nu este indicată cantitatea metalului uzat pe care inculpatul l-ar fi dus la punctul de primire, nici valoarea acestuia; - administrarea bunurilor a fost lăsată fratelui părții vătămate, Ștefan Caproș, care însă a plecat peste hotarele țării și a transmis obligațiile sale față de partea vătămată Luca Caproș, feciorului său, inculpatului Constantin Caproș, deoarece ultimul era minor la acel moment, răspunderea pentru îndeplinirea obligațiilor față de Luca Caproș a rămas în continuare pe seama tatălui inculpatului; - pentru dispariția, furtul, deteriorarea bunurilor materiale din gospodăria lui Caproș Luca cu condiția existenței unui contract, purta răspundere Caproș Ștefan conștientizînd, că dispariția acestor bunuri în oarecare măsură se datorează atitudinii lor neglijente și neconștiincioase față de obligațiile lor, a întocmit recipisa în sumă de 8 mii euro; - consideră, că recipisa întocmită dovedește nevinovăția inculpatului Caproș Constantin în comiterea infracțiunii de furt, și exclude atragerea acestuia la răspundere penală, deoarece sînt prezente relații de ordin civil între inculpat, tatăl acestuia și Caproș Luca. Menționează, că conform recipisei, termenul de achitare a sumei indicate este fixat pentru data de 15.01.2016, nefiind clar motivul adresării lui Luca Caproș organelor de drept, deoarece termenul de executare a obligațiilor ce izvorăsc din această recipisă încă nu a expirat. Mai mult, chiar dacă Constantin Caproș nu va achita lui Caproș Luca, la data scadenței suma de 8 mii euro, potrivit art. 1 al Protocolului nr. 4 al CEDO, nimeni poate fi lipsit de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală; - instanța de apel eronat a apreciat probele și declarațiile martorilor, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală. Invocă că, instanța de apel a omis să dea apreciere unor declarații și a ținut cont de unele declarații care însă urmau a fi apreciate critic; - referitor la barca de metal, cu prețul de 5 mii lei, furtul căreia este incriminat inculpatului Caproș Constantin, menționează că în ședința de judecată din 08.12.2014, prin declarațiile martorului Donici Traian (f.d.142) și lui Caproș Artur s-a constatat, că barca a fost sustrasă de însuși martorul Caproș Artur, care a mers cu ea la pescuit ilegal pe rîul Nistru, unde a fost reținut de miliția din Transnistria, care și a confiscat această barcă; - instanța de apel nu a constatat suma daunei materiale cauzate părții vătămate, dar califică acțiunile lui Caproș Constantin conform infracțiunii prevăzute de art. 186 alin (5) Cod penal. Or, conform art. 126 Cod penal (Proporții deosebit de mari, mari, daune considerabile și daune esențiale), “Se consideră deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, 8 utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul infracțiunii, depășește 5.000 unități convenționale de amendă, care constituie 100000 lei; - conform actului de acuzare, Constantin Caproș ar fi cauzat părții vătămate o daună în valoare totală de 253886 lei. Această valoare este numită în mod arbitrar, deoarece la materialele dosarului nu există nici o dovadă a bunurilor care ar fi fost sustrase, precum și a prețului lor. 6.2. În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul Tatiana Lepădatu invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 12) Cod de procedură penală, drept temei pentru declararea recursului, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel în decizie a admis o motivare superficială și neclară în ceea ce privește bunurile sustrase și valoarea acestora; - partea vătămată a indicat că i-au fost sustrase bunuri în valoare totală de 253886 lei, nefiind clar în baza căror probe instanța de apel a ajuns la concluzia că s-au sustras bunuri în valoare de 124957 lei; - procurorul în apelul său a indicat că condamnatul a sustras bunuri în valoare de 253886 lei, însă în decizia sa instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor procurorului că Caproș Constantin a sustras bunuri în valoarea indicată; - instanța de apel a făcut referire la recipisa semnată de inculpat și tatăl acestuia prin care s-au obligat să restituie suma de 8000 Euro părții vătămate ca la o probă care confirmă faptul săvîrșirii furtului bunurilor, însă nu este clar de ce în decizia recurată valoarea bunurilor este evaluată cu o sumă mai mică decît 8000 Euro; - declarațiile părții vătămate privind bunurile sustrase și valoarea acestora în sumă de 253886 lei nu se confirmă prin alte probe concludente, decît cu cele ale martorilor, care indică, însă, la bunuri în valoare cu mult mai mică; - invocă că la domiciliul părții vătămate aveau acces și alte persoane, inclusiv soția acestuia, cu care a divorțat; - argumentele și motivele invocate de către instanța de apel sînt incerte, neclare și lipsite de suport probatoriu, iar încadrarea acțiunilor condamnatului în baza art.186 alin.(5) Cod penal pe semnul calificativ - dauna în proporții deosebit de mari, este efectuată arbitrar, bazîndu-se doar pe declarațiile părții vătămate, a listei de bunuri dispărute și valorii lor contravine prevederilor art. 101 Cod procedură penală și încalcă dreptul inculpatului la un proces echitabil. - a mai indicat că inculpatul fizic nu putea sustrage de unul singur toate bunurile enumerate în rechizitoriu. Avînd în vedere că organul de urmărire penală și procurorul nu au stabilit că el a acționat în complicitate cu alte persoane, persistă dubii privitor la autenticitatea acuzării aduse. 9

În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate, solicitînd declararea inadmisibilității acestora, pe motivul, că hotărîrea contestată nu conțin erori de drept prevăzute de art. 427 Cod procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. 1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Cu referire la motivele recursului declarat de avocatul Tatiana Lepădatu prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul consideră că criticile aduse de recurent în susținerea solicitărilor sale cu referire la temeiurile de recurs prevăzute în art. 427 alin. 1) pct. 6) Cod de 10 procedură penală, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus detaliat și motivat, așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară. Colegiul penal subliniază că, potrivit prevederilor art. 27 alin.(1) Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs ordinar constată, că instanța de apel a apreciat probele din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Caproș Constantin, deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, iar inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile săvîrșite. Colegiul penal menționează că, reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Referitor la argumentul recurenților că partea vătămată a invocat că i-au fost sustrase bunuri în valoare totală de 253886 lei, aceiași sumă fiind indicată în rechizitoriu de către procuror, însă nefiind clar cum instanța de apel a ajuns la concluzia că s-au sustras bunuri în valoare de 124957 lei, Colegiul penal reține că instanța de apel just a indicat suma prejudiciului material în mărime de 124957 lei stabilită din totalitatea bunurilor sustrase de inculpatul Caproș Constantin care au fost duse la punctul de colectare a metalului uzat. Cu referire la motivele recursurilor declarate de avocatul Viorel Furtună și de avocatul Tatiana Lepădatu în interesele inculpatului, prin care aceștia invocă temeiul comun prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurenților, deoarece instanța de apel în decizia sa (f. d. 198-210), într-un mod argumentat și detaliat, corect a calificat acțiunile inculpatului Caproș Constantin în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, întemeindu-și just soluția pe cumulul de probe descris în decizie, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, care demonstrează vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea și legalitatea acestor probe nu s-au identificat de către instanța de recurs. 11 Astfel, argumentele instanței de apel privind încadrarea acțiunilor inculpatului Caproș Constantin în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, instanța de recurs le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Viorel Furtună și de avocatul Tatiana Lepădatu în interesele inculpatului Caproș Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Caproș Constantin Ștefan, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 12