1ra-447/2016 — Art.186 alin.5 CP

1ra-447/2016 — Art.186 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra- 447/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

06 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocatul Viorel Furtună și de avocatul Tatiana Lepădatu în interesele inculpatului

Caproș Constantin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Caproș Constantin Ștefan, născut la

17.08.1991, originar și domiciliat în

s. Speia, r-nul Anenii Noi.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.07.2014 – 21.05.2015;

Instanța de apel: 15.06.2015 – 27.10.2015;

Instanța de recurs: 19.01.2016 – 06.04.2016.

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 5

(cinci) ani închisoare cu privarea de dreptul de a exercita o activitate comercială pe

un termen de 3 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată lui Caproș Constantin

a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani, dacă nu va

săvârși o nouă infracțiune și prin comportamentul exemplar va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Măsura preventivă, obligația de nepărăsire a localității, în privința lui Caproș

Constantin până la intrarea sentinței în vigoare, s-a menținut aceeași.

În baza art. 90 alin. (6) Cod penal, Caproș Constantin Ștefan a fost obligat să

nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

1

fiindu-i încredințată în administrare casa și bunurile materiale aflate în gospodăria

lui Caproș Luca situată în s. Speia, r-nul Aneni Noi, avînd scopul delapidării averii

străine în perioada anilor 2007-2013 a însușit și realizat diferite materiale de

construcții, pricinuindu-i proprietarului o daună materială considerabilă.

stat Mihai Nicolai, solicitînd casarea sentinței privind condamnarea lui Caproș

Constantin în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie recunoscut vinovat și condamnat Caproș Constantin în baza art. 186

alin. (5) Cod penal, la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea apelului a invocat, că instanța de fond a pronunțat o sentință

neîntemeiată și incorect a recalificat acțiunile inculpatului, deși incontestabil în

acțiunile acestuia sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.

(5) Cod penal.

fost admis apelul acuzatorului de stat Mihai Nicolai, a fost casată sentința

Judecătoriei Anenii Noi din 21.05.2015 și a fost pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

A fost recunoscut vinovat și condamnat Caproș Constantin în baza art. 186

alin. (5) Cod penal, la 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei închisorii de către Caproș Constantin urmînd a

fi calculat din momentul reținerii acestuia.

Constantin, în perioada anilor 2007-2009, avînd intenția sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, având acces liber a pătruns în gospodăria lui Caproș Luca

situată în s. Speia, r-nul Aneni Noi, de unde a sustras pe ascuns mai multe bunuri și

anume: 15 kg de nituri de metal în valoare de 30 lei un kilogram, - 450 lei, 4

menghine în valoare de 400 lei o bucata, - 1600 lei, un cric de 10 tone în valoare de

1500 lei, un cric de 5 tone în valoare de 1000 lei, troliu (libeotca) fără cablu 1 buc.

în valoare de 2500 lei, o vergea de metal 2.5 m cu diametrul de 155 mm în valoare

de 1040 lei metrul, - 2600 lei, cisternă pe roți de 2 metri cubi în valoare de 5000

lei, o scară de metal în valoare de 1000 lei, o targă (roabă) de metal în valoare de

500 lei, 5 bucăți de tablă din zinc cu dimensiunile 2m x 1.3m x 1 mm, în valoare de

250 lei o bucată, - 1250 lei, 6 bucăți de tablă din zinc cu dimensiunile 2m x 1.25m x

0.45mm, în valoare de 180 lei, 2 scaune cu spetează în valoare de 166 lei o bucată,

- 332 lei, un dulap în valoare de 300 lei, țeavă din fier cu diametrul de 5 cm și

lungimea de 20 m în valoare de 65 lei metrul, - 1300 lei, țeavă din fier cu diametrul

de 4 cm și lungimea de 30 m în valoare de 40 lei metrul, -1200 lei, țeavă din inox cu

2

diametrul de 3.2 cm și lungimea de 6 m în valoare de 100 lei metru, - 600 lei, țeavă

de inox cu diametrul de 2.5 cm și lungimea de 6 m în valoare de 80 lei metrul, -

480 lei, țeavă de inox cu diametrul de 2 cm și lungimea de 6 m în valoare de 70 lei

metrul, - 420 lei, țeavă de inox cu diametrul de 1.5 cm și lungimea de 12 m în

valoare de 50 lei metrul, - 600 lei, 5 țevi din metal cu diametrul de 3.2 cm și

lungimea 6 metri în valoare de 13 lei un metru, - 780 lei, o tablă din metal cu

dimensiunile 2 m x 1.3 m x 3 mm, în valoare de 650 lei, o tablă din metal cu

dimensiunile de 2m x 1.3m x 4mm, în valoare de 900 lei, 2 table din metal cu

dimensiunile de 1.5m x 1.3 m x 3mm, în valoare de 480 o bucată, - 960 lei, 2 table

din metal cu dimensiunile de 2 m x l m x 3 mm, în valoare de 480 lei o bucată,- 960

lei, armatură din metal cu diametrul de 14 mm și lungimea de 120 m în valoare de

12 lei un metru, - 1440 lei, 60 m țeavă cu diametrul de 57 mm folosită, în valoare

de 6 lei un metru,- 360 lei, o țeavă de metal cu diametru de 120 mm și lungimea de

7 metri, în valoare de 1120 lei, o luntre din aluminiu de culoare verde în valoare de

5000 lei, 4 pervazuri din aluminiu, cu parametri de 30cm x 1,5 metri, în valoare de

600 lei, mai multe bucăți de țeavă din metal cu diametrul de 28 mm, cu lungimea

totală de 120 metri, în valoare de 650 lei, bucăți din metal zinc, de la construcția

serelor, în formă de triunghiuri, țevi în cantitate de 600 kg, în valoare de 3600 lei, 6

țevi din zinc cu lungimea de 6 metri cu diametrul de 150 mm, în valoare de 9200

lei, o baie de vară ce reprezintă o carcasă confecționată din unghiuri de metal, de-

asupra căruia se afla un bac cu capacitatea de 6 litri, în valoare de 500 lei, proptea

de la porți ce reprezintă o bucată de „șveiler” din metal cu lungimea de 60 cm, care

era îngropat în ogradă pentru asigurarea porților mari, în valoare de 100 lei,

„șveiler” cu grosimea de 24 cm, ce reprezintă: 2 bucăți de 9 metri și două de 3

metri, în valoare de 6840 lei, o bucată de metal „șveiler” cu grosimea de 12 cm și

lungimea de 6 metri, în valoare de 630 lei, mai multe bucăți de șveiler cu grosimea

de 10 cm, în total 20 metri în valoare de 2000 lei, și 3 bucăți de șveiler cu lungimea

de 10 metri și una cu lungimea de 5 metri cu grosimea de 5 cm, în valoare de 2000

lei, o bară din metal cu grosimea de 16 cm, și lungimea de 1,5-5 metri în număr de

4 bucăți, în valoare de 3800 lei, mai multe bucăți de țeavă de gaz cu diametrul de

15 mm, cu lungimea totală de 20 metri în valoare de 290 lei, alte cu diametrul de

20 mm, cu lungimea totală de 120 metri, în valoare de 2350 lei, țeavă cu diametrul

de 25 mm, cu lungimea totală de 60 metri, în valoare de 1400 lei, țeavă cu

diametru la 32 mm, cu lungimea totală de 12 metri, în valoare de 400 lei, 4 țevi din

metal fontă cu lungimea de 5 metri fiecare și diametrul de 100 mm, în valoare de

3000 lei, două țevi din metal fontă, cu lungimea de 5 metri și diametrul de 50 mm,

în valoare de 700 lei, un complect pentru canalizare, în valoare de 400 lei, o țeavă

cu diametrul de 400 mm și lungimea de 3 metri, în valoare de 1500 lei, țeavă profil

din aluminiu 120 mm x 60 mm cu lungimea de 4 metri, în valoare de 800 lei, două

țevi profil din metal cu 120 mm x 60 mm cu lungimea de 6 metri, în total 12 m, în

valoare de 1800 lei, mai multe bucăți de țeavă cu diametrul de 160 mm, în total

3

lungimea de 24 metri, în valoare 5280 lei, bucăți de țeavă cu diametrul de 120 mm

în lungime de 10 metri, în valoare 1600 lei, 4 bucăți de țeavă cu diametrul de 100

mm cîte 5 metri fiecare, în valoare 2810 lei, bucăți de țeavă cu diametrul de 89

mm, lungimea de 12 metri, în valoare de 1150 lei, bucăți de țeavă cu diametrul de

76 mm, cu lungimea totală de 24 metri în valoare de 1970 lei, bucăți de țeavă cu

diametrul de 57 mm cu lungimea totală de 45 metri, în valoare de 2310 lei, 8

bucăți de șine de la calea ferată cu lungimea de 3 metri, în valoare de 4600 lei, 4

bucăți de 6 metri de șenilă de tip mic, în valoare de 2800 lei, 20 metri de vergi din

metal cu diametrul de 20 mm, în valoare de 500 lei, 20 metri de preturi din metal

cu diametrul de 22 mm, în valoare de 600 lei, 3 țevi de 6 metri cu diametrul de 51

mm, în valoare de 1885 lei, 25 bucăți de țeavă cu diametrul de 60 mm și lungimea

de 1,60 la capete turtite, în valoare de 2600 lei, bucăți de țeavă cu diametrul 50

mm cu lungimea totală de 120 metri în valoare de 700 lei, armatură din metal cu

diametrul de 12, 14, 16 mm, în lungime totală de 90 metri în valoare de 1230 lei,

armătură cu diametrul de 22 mm, cu lungimea de 30 metri, în valoare de 900 lei,

unghi din metal cu mărimea de 25 mm, în lungime de 50 metri în valoare de 720

lei, unghi din metal cu mărimea de 35 mm, cu lungimea de 50m în valoare de 1030

lei, unghi din metal cu mărimea de 45 mm, cu lungimea de 30m în valoare de 990

lei, unghi din metal cu mărimea de 50 mm, cu lungimea de 300 m în valoare de

13420 lei, unghi din metal cu mărimea de 100 mm, cu lungimea de 12 m în valoare

de 1620 lei, iar în total bunuri în valoare de 124957 lei, cauzându-i, prin acțiunile

sale intenționate, părții vătămate Caproș Luca o daună materială în proporții

deosebit de mari.

Instanța de apel a constatat în acțiunile lui Caproș Constantin elementele

infracțiunii prevăzute la art.186 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi, furtul,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită în proporții

deosebit de mari.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței,

eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod procedură

penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a recalifica acțiunile lui Caproș

Constantin în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a statuat că deși inculpatul nu-și recunoaște vinovăția în

comiterea infracțiunii incriminate, prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, aceasta

este dovedită pe deplin prin probe veridice, concludente, pertinente și utile, care

coroborează între ele, cum ar fi declarațiile: părții vătămate Caproș Luca (f. d. 145),

care în instanța de apel și-a susținut declarațiile sale date în instanța de fond;

martorului Minciuna Serghei (f. d. 141); martorului Caproș Artur (f. d. 144);

martorului Muhamadeev Larisa (f. d. 137); martorului Coteț Anatolie (f. d. 143);

martorului Tudos Andrei.

Astfel, instanța de apel, analizând declarațiile martorilor nominalizați,

apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de

4

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor cu declarațiile părții vătămate

Caproș Luca și celorlalte probe, a constatat că acestea sunt pertinente, veridice și

utile, și demonstrează cu certitudine vina inculpatului Caproș Constantin în

comiterea infracțiunii, prevăzute de art.186 alin. (5) Cod penal și nu a infracțiunii

prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum a calificat instanța de fond.

Instanța de apel, analizând declarațiile martorului Donici Traian (f. d. 142) și

apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod Procedură Penală, a conchis că

deși acestea nu indică direct la circumstanțele comiterii infracțiunii imputate lui

Caproș Constantin, însă aceste declarații coroborează cu declarațiile părții

vătămate Caproș Luca, declarațiile martorilor Minciuna Serghei, Caproș Artur,

Muhamadeev Larisa, Coteț Anatolie și Tudos Andrei și celelalte probe, care

demonstrează cu certitudine vina inculpatului Caproș Constantin în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (5) Cod penal și nu a infracțiunii prevăzute

de art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal, precum a calificat instanța de fond.

Instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatului Caproș Constantin în

comiterea infracțiunii imputate, prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, se

confirmă integral și prin materialele și probele scrise, anexate la dosarul penal,

cum ar fi: procesul de confruntare între martorul Minciună Serghei și Caproș

Constantin din 07.03.2014 (f. d. 47); procesul de confruntare între martorul

Muhamadeev Valeriu și Caproș Constantin din 16.05.2014 (f .d. 49); procesul de

confruntare între martorul Coteț Anatolie și Caproș Constantin din 20.05.2014 (f.

d. 50); procesul de confruntare între martorul Muhamadeev Larisa și Caproș

Constantin 13.06.2014 (f. d. 53); ordonanța de recunoaștere ca mijloc material de

probă a recipisei din 15.01.2014, semnată de către Caproș Constantin. (f.d. 60);

ordonanța de recunoaștere ca corp delict a unui dulap de bucătărie și două scaune,

ridicate de la Muhamadeev Larisa. (f. d. 59).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că probele enunțate, coroborate cu

declarațiile părții vătămate Caproș Luca și a martorilor sus-indicați confirmă, cu

certitudine, vina inculpatului Caproș Constantin în comiterea infracțiunii,

prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, după indicii calificativi – furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită în proporții deosebit de

mari.

A mai indicat instanța de apel, că nerecunoașterea vinovăției de către

inculpatul Caproș Constantin, nu echivalează cu achitarea acestuia sau cu

calificarea acțiunilor acestuia în baza altui articol, odată ce în ședința de judecată

au fost prezentate probe, care din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor,

indică incontestabil că inculpatul a comis infracțiunea imputată, iar declarația

ultimului, precum că nu a luat careva bunuri materiale din gospodăria unchiului

Caproș Luca și nici nu le-a vândut, nu-l dezvinovățesc de comiterea infracțiunii

5

incriminate, instanța calificînd acțiunile acestuia ca o metodă de apărare în scopul

eschivării de la răspunderea penală pentru faptele comise.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Caproș Constantin, fiind condamnat

pentru comiterea infracțiunii de delapidare a bunurilor părții vătămate Caproș

Luca în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal, adică pentru însușirea unei părți din

bunurile incriminate lui, acesta nici nu a contestat această sentință, astfel

recunoscînd, de fapt, parțial vina în comiterea infracțiunii imputate lui.

Instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond de a reîncadra faptele

lui C. Caproș din furt, prevăzut de art. 186 alin. (5) Cod penal în delapidare

prevăzută de art. 191 alin.(2) Cod penal este una incorectă, deoarece potrivit p.17

al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.23 din

28.06.2004 cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea

bunurilor „Delapidarea” constă în însușirea, folosirea sau transmiterea de către

făptuitor, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri

încredințate pentru a le gestiona sau a le administra. Soluționând chestiunea cu

privire la delimitarea însușirii sau delapidării de furt, urmează să se țină cont de

faptul că drept însușire sau delapidare sunt considerate acțiunile persoanelor care,

conform funcțiilor lor de răspundere, raporturilor contractuale sau însărcinării

speciale ale proprietarului, înfăptuiesc în privința bunurilor încredințate

împuterniciri de dispunere, administrare, transportare sau păstrare (depozitar,

expeditor, vînzător, casier etc.)

Subiectul infracțiunii de delapidare a averii străine trebuie să aibă calitatea

specială de administrator al bunurilor. În sensul art.191 Cod penal, „a administra"

înseamnă: 1) a avea dreptul de a da dispoziții cu privire la primirea, păstrarea sau

eliberarea de bunuri; 2) a veni în contact direct și material cu bunurile altei

persoane, datorită atribuțiilor administratorului, legate de primirea, păstrarea sau

eliberarea bunurilor.

Dacă, însă, sustragerea a fost săvârșită de persoane cărora nu li s-au

încredințat bunurile, dar ei au avut acces la cele sustrase în legătură cu lucrul

executat (combaineri, hamali, paznici, îngrijitori de vite etc), acțiunile lor urmează

a fi încadrate drept sustragere prin furt.

Delapidare a averii străine trebuie calificate acțiunile persoanelor care,

conform funcțiilor lor de răspundere, raporturilor contractuale sau însărcinării

speciale a proprietarului, înfăptuiesc în privința bunurilor încredințate

împuternicirile de dispunere, administrare, transportare sau păstrare (depozitor,

expeditor, casier etc.). De obicei cu aceste persoane proprietarul încheie contracte

de răspundere materială deplină pentru averea încredințată.

Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond incorect a încadrat

acțiunile inculpatului Caproș Constantin în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal,

deoarece acesta nu avea calitatea specială de administrator, adică nu este subiectul

6

infracțiunii de delapidare și n-avea dreptul de a da dispoziții cu privire la primirea,

păstrarea sau eliberarea de bunuri.

A menționat instanța de apel că nu inculpatul a primit aceste bunuri la

păstrare, ci tatăl acestuia.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că inculpatul Caproș Constantin a

scris o recipisă prin care și-a asumat răspunderea de a restitui suma de 8000 (opt

mii) euro pentru bunurile dispărute din gospodăria lui Caproș Luca (f. d. 66).

A mai menționat instanța de apel că instanța de fond, condamnându-l pe

Caproș Constantin în baza art. 191 alin.(2) lit. c) Cod penal, a ieșit în afara

învinuirii aduse prin ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, n-a

constatat suma daunei materiale cauzate părții vătămate, ci a indicat doar că

inculpatul i-a cauzat părții vătămate Caproș Luca o daună materială considerabilă.

În acest sens instanța de apel a constatat că probele cercetate și verificate în

ședințele de judecată dovedesc sustragerea de către inculpat a bunurilor materiale

în sumă de 124957 lei, enumerînd clar în constatarea sa bunurile sustrase și

valoarea acestora, care în marea sa majoritate constituie obiecte din metal,

predarea cărora la punctul de colectare a metalului a fost confirmată în cadrul

examinării cauzei prin probele aduse de acuzare.

Instanța de apel la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului

Caproș Constantin a ținut cont de circumstanțele reale și personale, cum ar fi:

caracterul și gradul prejudiciabil și de pericol social a infracțiunii săvârșite de

inculpat, că a fost săvârșită cu intenție, conform prevederilor art. 16 Cod penal se

referă la infracțiuni grave, de personalitatea infractorului, care este fără

antecedente penale. Circumstanțe atenuate n-au fost reținute. Circumstanțe

agravante – de asemenea n-au fost reținute.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că îndreptarea și reeducarea

inculpatului Caproș Constantin este imposibilă fără izolarea reală a lui de societate

și că este necesar de a-i aplica pedeapsa cu executarea reală a închisorii pe un

termen de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Instanța de apel a statuat că, deoarece partea vătămată Caproș Luca n-a

atacat sentința din speță, instanța nu se v-a expune asupra acțiunii civile, lăsând ca

partea vătămată, la dorința sa, să se adreseze cu o acțiune civilă în ordinea

generală în instanța civilă.

Furtună și la 21.12.2015 avocatul Tatiana Lepădatu declară recursuri ordinare în

numele inculpatului Caproș Constantin, solicitînd casarea deciziei instanței de apel

cu trimiterea pricinii la rejudecare în ordine de apel.

6.1. În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul Viorel Furtună

invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, drept

7

temei pentru declararea recursului, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, a indicat următoarele argumente:

- Caproș Pavlina nu a fost audiată nici la faza de urmărire penală, nici în

instanța de judecată ca să confirme sau să infirme declarațiile lui Luca Caproș;

- nu este indicată cantitatea metalului uzat pe care inculpatul l-ar fi dus la

punctul de primire, nici valoarea acestuia;

- administrarea bunurilor a fost lăsată fratelui părții vătămate, Ștefan Caproș,

care însă a plecat peste hotarele țării și a transmis obligațiile sale față de partea

vătămată Luca Caproș, feciorului său, inculpatului Constantin Caproș, deoarece

ultimul era minor la acel moment, răspunderea pentru îndeplinirea obligațiilor

față de Luca Caproș a rămas în continuare pe seama tatălui inculpatului;

- pentru dispariția, furtul, deteriorarea bunurilor materiale din gospodăria

lui Caproș Luca cu condiția existenței unui contract, purta răspundere Caproș

Ștefan conștientizînd, că dispariția acestor bunuri în oarecare măsură se datorează

atitudinii lor neglijente și neconștiincioase față de obligațiile lor, a întocmit

recipisa în sumă de 8 mii euro;

- consideră, că recipisa întocmită dovedește nevinovăția inculpatului Caproș

Constantin în comiterea infracțiunii de furt, și exclude atragerea acestuia la

răspundere penală, deoarece sînt prezente relații de ordin civil între inculpat, tatăl

acestuia și Caproș Luca. Menționează, că conform recipisei, termenul de achitare a

sumei indicate este fixat pentru data de 15.01.2016, nefiind clar motivul adresării

lui Luca Caproș organelor de drept, deoarece termenul de executare a obligațiilor

ce izvorăsc din această recipisă încă nu a expirat. Mai mult, chiar dacă Constantin

Caproș nu va achita lui Caproș Luca, la data scadenței suma de 8 mii euro, potrivit

art. 1 al Protocolului nr. 4 al CEDO, nimeni poate fi lipsit de libertatea sa pentru

singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală;

- instanța de apel eronat a apreciat probele și declarațiile martorilor, fără a

ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală. Invocă că, instanța de

apel a omis să dea apreciere unor declarații și a ținut cont de unele declarații care

însă urmau a fi apreciate critic;

- referitor la barca de metal, cu prețul de 5 mii lei, furtul căreia este

incriminat inculpatului Caproș Constantin, menționează că în ședința de judecată

din 08.12.2014, prin declarațiile martorului Donici Traian (f.d.142) și lui Caproș

Artur s-a constatat, că barca a fost sustrasă de însuși martorul Caproș Artur, care a

mers cu ea la pescuit ilegal pe rîul Nistru, unde a fost reținut de miliția din

Transnistria, care și a confiscat această barcă;

- instanța de apel nu a constatat suma daunei materiale cauzate părții

vătămate, dar califică acțiunile lui Caproș Constantin conform infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin (5) Cod penal. Or, conform art. 126 Cod penal (Proporții

deosebit de mari, mari, daune considerabile și daune esențiale), “Se consideră

deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate,

8

utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală,

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul

infracțiunii, depășește 5.000 unități convenționale de amendă, care constituie

100000 lei;

- conform actului de acuzare, Constantin Caproș ar fi cauzat părții vătămate o

daună în valoare totală de 253886 lei. Această valoare este numită în mod arbitrar,

deoarece la materialele dosarului nu există nici o dovadă a bunurilor care ar fi fost

sustrase, precum și a prețului lor.

6.2. În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul Tatiana Lepădatu

invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 12) Cod de procedură penală,

drept temei pentru declararea recursului, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel în decizie a admis o motivare superficială și neclară în ceea

ce privește bunurile sustrase și valoarea acestora;

- partea vătămată a indicat că i-au fost sustrase bunuri în valoare totală de

253886 lei, nefiind clar în baza căror probe instanța de apel a ajuns la concluzia că

s-au sustras bunuri în valoare de 124957 lei;

- procurorul în apelul său a indicat că condamnatul a sustras bunuri în

valoare de 253886 lei, însă în decizia sa instanța de apel nu s-a expus asupra

argumentelor procurorului că Caproș Constantin a sustras bunuri în valoarea

indicată;

- instanța de apel a făcut referire la recipisa semnată de inculpat și tatăl

acestuia prin care s-au obligat să restituie suma de 8000 Euro părții vătămate ca la

o probă care confirmă faptul săvîrșirii furtului bunurilor, însă nu este clar de ce în

decizia recurată valoarea bunurilor este evaluată cu o sumă mai mică decît 8000

Euro;

- declarațiile părții vătămate privind bunurile sustrase și valoarea acestora

în sumă de 253886 lei nu se confirmă prin alte probe concludente, decît cu cele ale

martorilor, care indică, însă, la bunuri în valoare cu mult mai mică;

- invocă că la domiciliul părții vătămate aveau acces și alte persoane, inclusiv

soția acestuia, cu care a divorțat;

- argumentele și motivele invocate de către instanța de apel sînt incerte,

neclare și lipsite de suport probatoriu, iar încadrarea acțiunilor condamnatului în

baza art.186 alin.(5) Cod penal pe semnul calificativ - dauna în proporții deosebit

de mari, este efectuată arbitrar, bazîndu-se doar pe declarațiile părții vătămate, a

listei de bunuri dispărute și valorii lor contravine prevederilor art. 101 Cod

procedură penală și încalcă dreptul inculpatului la un proces echitabil.

- a mai indicat că inculpatul fizic nu putea sustrage de unul singur toate

bunurile enumerate în rechizitoriu. Avînd în vedere că organul de urmărire penală

și procurorul nu au stabilit că el a acționat în complicitate cu alte persoane,

persistă dubii privitor la autenticitatea acuzării aduse.

9

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

declarate, solicitînd declararea inadmisibilității acestora, pe motivul, că hotărîrea

contestată nu conțin erori de drept prevăzute de art. 427 Cod procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. 1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Cu referire la motivele recursului declarat de avocatul Tatiana Lepădatu

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume: instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că

temeiurile invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul consideră că criticile aduse de recurent în susținerea solicitărilor

sale cu referire la temeiurile de recurs prevăzute în art. 427 alin. 1) pct. 6) Cod de

10

procedură penală, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra

acestora instanța s-a expus detaliat și motivat, așa cum este indicat în pct. 5 al

prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs o susține și repetarea căreia

nu o consideră necesară.

Colegiul penal subliniază că, potrivit prevederilor art. 27 alin.(1) Cod de

procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală

apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de recurs ordinar constată, că instanța de apel a apreciat probele

din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia

corectă privind condamnarea inculpatului Caproș Constantin, deoarece în acțiunile

lui sunt întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod

penal, iar inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile

săvîrșite.

Colegiul penal menționează că, reaprecierea probelor, în modul propus de

către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură

penală.

Referitor la argumentul recurenților că partea vătămată a invocat că i-au fost

sustrase bunuri în valoare totală de 253886 lei, aceiași sumă fiind indicată în

rechizitoriu de către procuror, însă nefiind clar cum instanța de apel a ajuns la

concluzia că s-au sustras bunuri în valoare de 124957 lei, Colegiul penal reține că

instanța de apel just a indicat suma prejudiciului material în mărime de 124957 lei

stabilită din totalitatea bunurilor sustrase de inculpatul Caproș Constantin care au

fost duse la punctul de colectare a metalului uzat.

Cu referire la motivele recursurilor declarate de avocatul Viorel Furtună și de

avocatul Tatiana Lepădatu în interesele inculpatului, prin care aceștia invocă

temeiul comun prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală,

care stipulează că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul

penal constată că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurenților,

deoarece instanța de apel în decizia sa (f. d. 198-210), într-un mod argumentat și

detaliat, corect a calificat acțiunile inculpatului Caproș Constantin în baza art. 186

alin. (5) Cod penal, întemeindu-și just soluția pe cumulul de probe descris în

decizie, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, care demonstrează vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, iar temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea și legalitatea acestor probe nu s-au identificat de către instanța de

recurs.

11

Astfel, argumentele instanței de apel privind încadrarea acțiunilor

inculpatului Caproș Constantin în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, instanța de

recurs le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate

de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în

speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Viorel Furtună

și de avocatul Tatiana Lepădatu în interesele inculpatului Caproș Constantin,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie

2015, în cauza penală privindu-l pe Caproș Constantin Ștefan, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

12