ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.04.2016

1ra-625/2016 — art. 287 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
06.04.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-625/2016 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-625/2016

Curtea Supremă de Justiție

06 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 09 octombrie 2015, declarat de avocatul Artur Țapeș, în numele

inculpatului

Gurduza Gheorghe Valeri, născut la

19 iunie 1996, originar și locuitor al or. Fălești, str. V.

Alecsandri 14, cetățean al R. Moldova, anterior

condamnat:

1) prin sentința Judecătoriei Fălești din 28

octombrie 2013, în baza art. 152 alin. (1), 90 Cod penal,

la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 28.01.2015 – 08.07.2015,

instanța de apel: 10.08.2015– 09.10.2015,

instanța de recurs: 08.02.2016 –06.04.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

inculpatul Gurduza Gheorghe a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal

la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 85 Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei

aplicate prin sentința judecătoriei Fălești din 28 octombrie 2013, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

1

semiînchis, începând din 09 iulie 2015, cu includerea în termenul pedepsei a

timpului aflării în arest preventiv de la 24 iunie 2015 până la 08 iulie 2015.

Gurduza Gheorghe, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări,

acționând din intenții huliganice, manifestate prin deosebită obrăznicie și cinism,

încălcând grosolan ordinea publică, aflându-se în stradă, lângă ghereta de pe str.

Minsk 49/1 colț cu str. Sarmizegetusa, mun. Chișinău, după ce a procurat produse

și băuturi alcoolice de la Timohina M., care muncea în ghereta menționată, a

numit-o cu cuvinte necenzurate și strigând cu voce tare, dezaprobator față de

ultima, a stricat geamul de la fereastra pe unde se primesc bunurile din gheretă și a

amenințat-o cu aplicarea violenței.

La 24 iunie 2015, ora 20.05, inculpatul a fost reținut, iar pentru ședința de

judecată din 30.06.2015 și 03.07.2015, ultimul a refuzat să fie escortat în ședință,

refuzul în temeiul art. 312 Cod penal, fiind confirmat de apărătorul său.

Instanța a reținut, că inculpatul fiind pus sub învinuire la 12.01.2015 și

audiat în calitate de învinuit, vina nu a recunoscut.

Necătând că inculpatul nu a recunoscut vina, aceasta este dovedită prin

probele administrate.

Astfel, partea vătămată Beregoi A. a declarat, că la 08.09.2014, fiind

implicat în serviciul MAI cu auto-patrula MAI 1105, împreună cu Postica A. și

colaboratorul BPDS „Fulger” Siminica I., au depistat trei persoane, două de gen

masculin și una de gen feminin, precum și colaboratorii din Paza de Stat, cele trei

persoane manifestând un comportament agresiv, vorbind cu cuvinte necenzurate.

Din spate, a fost lovit în cap cu ceva dur, iar când a pus mâna a observat că

sângera.

Martorul Cernov N., a declarat, că a fost apelat de colaboratorul Pazei de

Stat, comunicându-i că vânzătoarea din ghereta ce-i aparține, a fost agresată verbal

de către un grup de tineri, care au stricat și sticla de la gheretă. La fața locului a

găsit-o pe vânzătoare speriată și plângând, comunicându-i că de gheretă s-au

apropiat trei tineri - doi băieți și o fată, în stare de ebrietate. Unul din băieți, a

început să o numească cu cuvinte necenzurate, după care, fără nici un motiv, au

stricat sticla de la gheretă, iar vânzătoarea a apăsat butonul de alarmă, imediat a

venit poliția reținându-i.

Martorul Timohina M., a declarat, că cei trei tineri au procurat o serie de

produse, după care au început a striga cu cuvinte necenzurate în adresa ei. Le-a

vândut ciocolată, le-a dat bon de plată, însă ei negau primirea bonului de plată.

Peste 2-3 minute, unul din băieți – cel mai agresiv, a stricat sticla de la geamul

gheretei. A apăsat butonul de alarmă, comunicându-le că a chemat poliția, care a

venit în câteva minute, dar între timp paznicul de la parcarea de alături a încercat

să-i oprească, la care i-au fost aplicate lovituri de către cei doi băieți. Au fost

reținuți de poliție, însă ei opuneau rezistență fizică, împotrivindu-se și arătând

obrăznicie deosebită față de forțele de ordine, astfel poliția i-a încătușat pe băieți.

2

Martorul Postica A. a declarat, că i-a somat pe tineri despre faptul, că dacă

continuă acțiunile lor huliganice, asupra lor va fi aplicată forța fizică și mijloacele

speciale din dotare, însă aceștia nu s-au subordonat, astfel colegul său Andrei,

împreună cu colaboratorul Fulger l-a reținut pe Gurduza G., iar el pe Cucoș M., în

acest timp, colegul său Beregoi A., a fost lovit din spate de cet. Spinei cu ceva în

regiunea capului. I-au încătușat și i-au urcat în mașină pe cei trei, în acest timp

Andrei văzând că sângerează în regiunea capului. În timpul conducerii agresorilor

la IP Botanica, inculpatul vorbea cu cuvinte necenzurate în adresa lor,

amenințându-i cu răfuiala fizică și eliberarea din serviciu. Ajunși la IP Botanica,

persoanele indicate continuau acțiunile huliganice și înjurau toți colaboratorii

poliției. De la toate trei persoane se simțea un miros puternic de alcool.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2742/D din 31.10.2014,

lui Beregoi A. i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate.

Cu toate că inculpatul neagă categoric faptul deteriorării geamului de la

gheretă, martorii Timohina M. și Spinei C. indică direct, că anume acesta avea un

comportament agresiv, inițiind conflictul și distrugând geamul. Astfel, poziția

inculpatului, este una de apărare.

Nu poate fi reținută nici poziția apărării că față de inculpat urmează a fi

aplicată o sancțiune administrativă, în limitele art. 354 Cod contravențional, din

considerentul că în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat cu certitudine

vinovăția inculpatului.

În baza probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal, ca acțiuni intenționate ce încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de

amenințarea aplicării violenței asupra persoanelor, precum și opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice în

timp ce aceștia acționau în vederea reținerii și documentării făptuitorilor.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de prevederile art. 75

– 78 Cod penal, că infracțiunea săvârșită este una mai puțin gravă, că inculpatul

anterior a fost judecat, fiind în termen de probă, că lipsesc circumstanțele

atenuante, că a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate, concluzionând că

reeducarea și corectarea lui este posibilă doar prin izolare de societate. Or, conform

art. 90 alin. (10) Cod penal, și anume în cazul în care cel condamnat cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în termenul de probă o

nouă infracțiune intenționată, i se stabilește pedeapsa în condițiile art. 85 Cod

penal.

declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 287 alin. (1), 85

Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Apelantul a invocat că instanța de fond a pronunțat o sentință ce contravine

legii și anume a prevederilor art. 85 alin. (3) Cod penal, care stipulează că

pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare, decât

3

pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei noi infracțiuni, și decât partea neexecutată

a pedepsei pronunțate prin sentința anterioară.

3.1. A declarat apel și avocatul Artur Țapeș, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care procesul penal în

privința inculpatului să fie încetat.

Apelantul a indicat că circumstanțele cazului sunt lipsite de probatoriu, iar la

baza sentinței de condamnare, instanța de fond a pus declarațiile martorilor

acuzării și expertiza medico – legală nr. 2742/D din 31.10.2015, având o poziție

subiectivă față de întreg ansamblul de probe, excluzând categoric ipostaza că

inculpatul nu a săvârșit fapta infracțională.

Instanța de fond a omis că martorul Cocoș M. a declarat, că anume el a spart

geamul, iar Timohina M. nu a avut posibilitate să vadă acea persoană, deoarece era

noapte și geamul era prea mic, câmpul vizual fiind limitat.

Refuzul inculpatului de a da declarații nu s-a confirmat, deoarece nici nu i-a

fost oferită posibilitatea de a face acest lucru, prin ce s-a încălcat legislația în

vigoare.

Vătămările corporale nu au fost produse de inculpat, dar de altă persoană.

Astfel, inculpatul nu a comis infracțiunea imputată.

Mai mult, acesta a fost bătut de colaboratorii poliției, fără a-i fi explicate

motivele reținerii.

octombrie 2015, apelul avocatului a fost respins ca nefondat, admis apelul

procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Gurduza Gheorghe a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 1

an închisoare.

În conformitate cu art. 85 Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei

aplicate prin sentința judecătoriei Fălești din 28 octombrie 2013, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 2 ani și 1 lună închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt

și vinovăția inculpatului, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând

faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor.

Inculpatul nu s-a prezentat în ședința de judecată a instanței de fond,

eschivându-se de a se prezenta în instanță, fiind anunțat în căutare, iar după

reținere a refuzat să fie escortat în ședințele de judecată. Prin urmare, prima

instanță întemeiat a judecat cauza în lipsa acestuia.

4

Fiind audiat în ședința instanței de apel, inculpatul nu a recunoscut vina,

susținând declarațiile date în cadrul urmăririi penale, că Cucoș M. a bătut în geam

și sticla a căzut jos, deteriorându-se în mai multe fragmente. Nu s-a supus

cerințelor colaboratorilor de poliție, deoarece nu cunoștea de ce este învinuit, i-a

înjurat pe colaboratorii MAI, iar pe Beregoi A. l-a lovit Spinei C.

Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Beregoi A. a declarat că cele trei persoane

manifestau un comportament agresiv vorbind cu cuvinte necenzurate, continuând

să-i înjure pe toți. Persoanele au fost rugate să înceteze acțiunile huliganice, dar au

reacționat și mai agresiv. Au fost somați că dacă continuă acțiunile huliganice,

asupra lor va fi aplicată forța fizică și mijloacele speciale din dotare. Fiindcă în

continuare nu s-au subordonat, el împreună cu colaboratorul din Fulger l-au reținut

pe Gurduza G., iar colegul său Postica A. pe Cucoș M. În acest timp, din spate a

fost lovit în cap cu ceva dur. Inculpatul vorbea cu cuvinte necenzurate în adresa lor

și îi amenința cu răfuiala fizică și eliberarea din MAI, deoarece el are persoane

influente în organele de forță. Când au ajuns la IP Botanica, ei continuau acțiunile

huliganice și înjurau toți colaboratorii care se aflau acolo. De la persoanele reținute

se simțea un miros puternic de alcool.

Martorul Timohina M. a relatat că cele trei persoane au început a striga cu

cuvinte necenzurate în adresa ei, iar unul din cei doi băieți, care era și cel mai

agresiv, a stricat sticla de la geamul gheretei. Ea a apăsat butonul de alarmă și le-a

comunicat că a chemat poliția, la care ei au răspuns că le este indiferent și de dânsa

și de poliție. Peste 2-3 minute a sosit echipajul poliției. Între timp, un paznic de la

parcarea de alături a încercat să-i oprească, la care cei doi băieți i-au aplicat câteva

lovituri. Poliția i-a reținut, dar ei tot continuau să opună rezistență fizică, se

împotriveau, manifestând obrăznicie deosebită față de polițiști.

Martorul Postica A. a declarat că persoanele au fost rugate să înceteze

acțiunile huliganice, la care ei au reacționat și mai agresiv. Au fost somați că dacă

continuă acțiunile huliganice, asupra lor va fi aplicată forța fizică și mijloacele

speciale din dotare. Ei, în continuare nu s-au subordonat și au fost reținuți. În

timpul aplicării mijloacelor speciale, Beregoi A. a fost lovit cu ceva în regiunea

capului, din spate. Inculpatul vorbea cu cuvinte necenzurate în adresa lor și îi

amenința cu răfuială fizică și eliberarea din MAI, deoarece are persoane influente

în organele de forță. Când au ajuns la IP Botanica, persoanele continuau acțiunile

huliganice și înjurau toți colaboratorii care se aflau acolo. De la toate cele trei

persoane reținute se simțea un miros puternic de alcool.

Martorul Cocoș M. a relatat că a încercat să bată în geamul gheretei și,

lovind mai tare, sticla a căzut pe jos și s-a stricat. Vânzătoarea a chemat poliția.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2742/D din 31.10.2014,

lui Beregoi A. i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate.

Deci, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul a manifestat acțiuni care

încălcă grosolan ordinea publică și a exprimat o vădită lipsă de respect față de

societate, însoțite de stricarea geamul de la gheretă, manifestarea unui

5

comportament agresiv față de Timohina M., numind-o și cu cuvinte necenzurate,

de asemenea, acțiuni care încălcă grosolan ordinea publică însoțite de amenințarea

cu aplicarea violenței asupra colaboratorilor MAI și de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților, și anume, colaboratorilor MAI Beregoi A. și

Postica A., nu se supunea cerințelor colaboratorilor MAI, manifesta un

comportament agresiv, înjura în loc public, spunea cuvinte necenzurate în adresa

ultimilor și îi amenința cu răfuiala fizică și răzbunare.

Astfel, sentința instanței de fond corespunde prevederilor art. 389 Cod de

procedură penală și cuprinde analiza în parte și în cumul a probelor cercetate în

ședința de judecată, argumentând corect încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de fond eronat i-a stabilit inculpatului pedeapsa

definitivă sub formă de 2 ani închisoare, deoarece nu s-a conformat prevederilor

art. 85 alin. (3) Cod penal, potrivit cărui pedeapsa definitivă în cazul unui cumul

de sentințe trebuie să fie mai mare decât pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei

noi infracțiuni și decât partea neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința

anterioară a instanței de judecată.

Or, inculpatul a fost condamnat anterior prin sentința Judecătoriei Fălești

din 28.10.2013, în baza art. 152 alin. (1), 90 Cod penal, la 2 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

Însă, în cadrul termenului de probă inculpatul a săvârșit o nouă infracțiune și,

astfel, nu a îndreptățit încrederea ce i s-a acordat.

acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

procesul penal în privința inculpatului să fie încetat.

Recurentul a invocat că ambele instanțe au pus la baza condamnării

inculpatului declarațiile martorilor și raportul de expertiză medico-legală nr.

2742/D din 31.10.2014.

Însă, martorul Timohina M. nu a văzut persoana concretă care a spart

geamul, în declarațiile ei negăsindu-se nici o mențiune referitor la amenințarea cu

aplicarea violenței.

Careva acțiuni huliganice la momentul sosirii la fața locului a colaboratorilor

Pazei de Stat, a lui Beregoi A. și Postica A., de către inculpat nu au fost săvârșite.

Din speța cauzei și declarațiile martorilor se deduce că acțiunile huliganice

au fost întreprinse de trei persoane, însă la răspundere a fost atras doar inculpatul.

În cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că anume Spinei

reiese că imputarea acestui fapt, inculpatului este una eronată.

Acțiunile săvârșite de inculpat nu întrunesc elementele infracțiunii, lipsește

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților

sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

6

Opunerea rezistenței colaboratorilor de poliție a apărut ca urmare a

neexplicării de către colaboratorii de poliție a motivului reținerii, deoarece

referitor la geamul spart ei s-au înțeles cu Timohina M., iar Cocoș M. a achitat

costul geamului.

Instanța , neîntemeiat a respins declarațiile date de Cocoș M. și Gurduza G.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 CPP.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea

ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Rezultă, astfel, că recursul nu întrunește condițiile legale de conținut

prevăzute în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

Or, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar

declarat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din

decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat

7

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și

încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile părții vătămate Beregoi A., martorilor Timohina M., Postica

A., și Cocoș M., procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză

medico-legală nr. 2742/D din 31.10.2014, procesul-verbal nr. 9191 al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și

naturii ei, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării lor, acestea confirmând în mod concludent

prezența în faptele inculpatului a acțiunilor intenționate ce încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de

amenințarea aplicării violenței asupra persoanelor, precum și opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice,

instanța de apel pronunțându-se în mod argumentat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul apărării (pct. 5. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune

avocatul, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală, și invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită

de orice suport legal (pct. 5. din decizie).

Mai mult, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2., 4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la

baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărârea din 16

8

ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în

acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, și că

recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, acesta

urmează a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Artur Țapeș,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie

2015, în privința inculpatului Gurduza Gheorghe Valeri, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 aprilie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-02-17
0,95
1ra-233/2016 — art. 186 al.2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-233/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat,
CSJ 2016-12-15
0,94
1ra-1658/16 — art. 287 alin.2 lit.b, art.152 alin.2 lit.e CP
Dosarul nr. 1ra-1658/2016 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 15 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, To
CSJ 2015-12-09
0,94
1ra-1143/2015 — art. 349 al. 1/1 CP
Dosarul nr. 1ra-1143/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinînd ad
CSJ 2017-01-25
0,94
1ra-162/2017 — art. 186 alin. 2, lit. b, c, d, 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-162/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 25 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat,
CSJ 2015-09-09
0,94
1re-107/2015 — art. 287 alin. 1, 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1re-107/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinînd,
Sursă