1ra-1143/2015 — Art. 349 al. 1/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 martie 2014, au fost recunoscuți vinovați Graur Sergiu și Graur Vitalie, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, și condamnați la o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpaților a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, dacă nu vor săvârși o nouă infracțiune. Conform art. 62 alin. (3), art. 90 alin. (6) Cod penal, Graur Sergiu și Graur Vitalie au fost obligați să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și Graur Sergiu să execute munca neremunerată în folosul comunității în volum de 120 ore, iar Graur Vitalie în volum de 150 ore.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, la 29.04.2013, aproximativ la ora 08:40, Graur Sergiu împreună cu Graur Vitalie, în timp ce se aflau pe str. Alecu Russo, mun. Chișinău, în aproprierea pizzeriei „Montes”, dorind să se eschiveze de la locul comiterii infracțiunii de pungășie față de Zagaicanu Oxana, având scopul sistării activității îndreptate întru îndeplinirea datoriei obștești a lui Preguza Dorin, care a încercat să curme acțiunile infracționale ale lui Graur Sergiu și Graur Vitalie și anume a încercat să-i stopeze pe ultimii de la părăsirea locului comiterii infracțiunii de pungășie față de Zagaicanu Oxana, a aplicat față de Preguza Dorin violența nepericuloasă, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului.

Împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 martie 2014, au declarat apeluri inculpatul Graur Vitalie și avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Graur Sergiu, prin care au solicitat casarea parțială a sentinței rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a stabili inculpaților Graur Sergiu și Graur Vitalie pedeapsa cu amenda în limita minimă prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal. 3.1. În argumentarea apelului declarat de către avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Graur Sergiu, a invocat că: - instanța nejustificat a stabilit conform art. 90 Cod penal, termen de probă de 3 ani de suspendare condiționată a executării pedepsei, termen care este unul exagerat de mare, ce nu permite condamnatului de a pleca peste hotarele țării la muncă pentru a avea careva venituri în vederea întreținerii familiei sale; - instanța nejustificat a stabilit în calitate de obligație de a executa muncă neremunerată în folosul comunității în volum de 120 ore, deoarece norma art. 90 alin. (6) Cod penal, nu prevede această obligație; 2 - instanța nu a ținut cont de faptul că cauza a fost examinată în procedură simplificată, inculpatul, recunoscând vina, s-a căit sincer de cele comise, acestea fiind circumstanțe atenuante, nefiind stabilite careva circumstanțe agravante. 3.2. În apelul declarat de către inculpatul Graur Vitalie, au fost invocate aceleași argumente care au fost declarate de către avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Graur Sergiu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2015, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de către inculpatului Graur Vitalie și avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Graur Sergiu, cu menținerea sentinței. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt și a dat o încadrarea juridică corespunzătoare faptelor penale ale inculpaților Graur S. și Graur V., și anume infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal, după indicii calificativi „aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească în legătură cu participarea acestei persoane la curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale”. Colegiul penal a reiterat că, în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond inculpații au solicitat printr-o cerere scrisă, judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 3641 Cod de procedură penală, astfel s-a dispus judecarea cauzei în procedură simplificată, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.d. 118, 119, 122). Astfel, cu toate că inculpații Graur S. și Graur V. și-a recunoscut vina, vinovăția acestora se dovedește prin următoarele: - declarațiile inculpatului Graur S. (f.d. 122, 182) și a inculpatului Graur V. (f.d. 123, 181); - ordonanța de încetare a urmăririi penale din 16.08.2013 (f.d. 115); ordonanța de încetare a urmăririi penale din 29.04.2013 (f.d. 116); ordonanța de încetare a urmăririi penale din 18.05.2013 (f.d. 117). De asemenea, Colegiul penal a conchis că, instanța de judecată corect a apreciat măsura de pedeapsă aplicată inculpaților, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de către inculpați, de motivul acestora, de personalitatea 3 celor vinovați, de circumstanțele care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiilor acestora. În acestă conjuctură, Colegiul penal, nu a reținut în privința inculpaților circumstanțe atenuante sau agravante. Astfel, just instanța de fond la stabilirea sancțiunii a ținut cont de criteriile, generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 75 Cod penal, și anume: limitele speciale ale pedepsei prevăzute, gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică conform art. 16 alin. (3) Cod penal, ca infracțiune mai puțin gravă, de forma vinovăției comiterii acesteia prin intenție, dar și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege care se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1 000 unității convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. Totodată, la stabilirea pedepsei s-a ținut cont de gradul de pericol social al acțiunii comise, adică, în cazul dat este afectată activitatea normală a persoanelor cu funcții de răspundere și viața, sănătatea sau bunurile victimelor, enumerate în art. 349 alin (11) Cod penal. Colegiul penal a conchis că, prima instanța corect a suspendat executarea pedepsei stabilite inculpaților pe un termen de 3 ani, respectând prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal. Mai mult decât atât, Colegiul penal a reținut că, justificat instanța de fond la stabilirea cuantumului pedepsei și la individualizarea executării pedepsei a ținut cont de scopurile pedepsei stipulate în art. 61 Cod penal, și anume: restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Astfel, Colegiul penal a conchis că, în ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că inculpatului Graur V., a fost atras la răspundere penală de două ori în perioada anului 2013, pentru comiterea infracțiunilor de sustragere și în ambele cazuri urmărirea penală a fost încetată în legătură cu împăcarea părților (f.d. 116, 117). La fel, inculpatul Graur S., a fost atras la răspundere penală în perioada anului 2013, pentru comiterea pungășiei, urmărirea penală fiind încetată în legătură cu împăcarea părților. 4 Având în vedere circumstanțele sus elucidate, instanța de fond corect a stabilit inculpaților obligațiile: să nu își schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și să execute munca neremunerată în folosul comunității în volum de 150 ore - pentru inculpatul Graur Vitalie și 120 ore pentru inculpatul Graur Sergiu. Colegiul penal a respins argumentele inculpatului Graur Vitalie și ale avocatului Medeleanu Roman în numele inculpatului Graur Sergiu, precum că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că cauza a fost examinată în procedură simplificată, inculpații, recunoscând vina, s-au căit sincer de cele comise, acestea fiind circumstanțe atenuante, nefiind stabilite careva circumstanțe agravante. În acest context, instanța de apel a făcut trimitere la pct. 35 al Hotărârii plenului CSJ, cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, de către instanțele judecătorești, recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate, nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Astfel, instanța de fond corect, nu a reținut drept circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției si căința sinceră de cele comise. Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele apelurilor declarate nu au putut fi reținute, iar sentința contestată a primei instanțe este legală și întemeiată, Colegiul penal a respins apelurile ca fiind nefondate.

Hotărârile judecătorești adoptate în prezenta cauză sânt atacate cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Bruma Anatolie în numele inculpatului Graur Sergiu, în recursul declarat nu indică nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 martie 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2015, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii privind aplicarea unei pedepse minime sub formă de amendă. 5.2. În drept recursul declarat de către avocatul Antoci Maria în numele lui Graur Vitalie, se întemeiază pe temeiul expres prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor, privindu-l pe Graur 5 Vitalie Ion, în partea ce ține de aplicarea pedepsei ținîndu-se cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aplicarea unei pedepse minime sub formă de amendă, invocând motivele identice cu cele specificate în textul apelului. În motivarea recursului invocă că: - instanțele nejustificat au stabilit conform art. 90 Cod penal, termen de probă ,, 3 ani de suspendare condiționată a executării pedepse”, termen care este unul exagerat de mare, termen ce nu permite condamnatului de a pleca peste hotarele țării la muncă pentru a avea careva venituri în vederea întreținerii familiei sale; - instanțele au ignorat prevederile art. 61 Cod penal, cât și faptul că, inculpatul, și-a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, acestea urmând a fi interpretate ca circumstanțe atenuante.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către avocatul Bruma Anatolie în numele inculpatului Graur Sergiu și avocatul Antoci Maria în numele lui Graur Vitalie, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărîrii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece motivele invocate nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. 7.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Bruma Anatolie în numele inculpatului Graur Sergiu Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală. Dispozițiile art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor 6 prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat, constată că avocatul Bruma Anatolie în numele lui Graur Sergiu, printr-o frază generală își declară dezacordul cu hotărârile judecătorești adoptate la caz, deoarece în opinia lui acestea sunt ilegale și neîntemeiate, însă recurentul nu specifică concret temeiul prevăzut de legea procesuală la utilizarea acestei căi de atac, și anume, nu abordează careva probleme de drept, nu indică la careva erori comise de instanțele de fond, ce ar genera casarea acestora, nu-și argumentează recursul în sensul declarat și nu semnalează careva temei pentru recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să indice eroarea ce s-a comis, în coraport cu cel puțin unul din temeiurile enumerate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În cazul în care autorul nu invocă concret sau nu semnalează în recurs temeiul pe care se bazează, din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) al art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Așadar, Colegiul constată că, recursul ordinar declarat de avocatul Bruma Anatolie în numele lui Graur Sergiu, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este în drept să completeze recursul inculpatului cu circumstanțele de fapt și de drept, care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În consecință, dat fiind faptul că în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, fără motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul conchide că recursul declarat de avocatul Bruma Anatolie în numele lui Graur Sergiu, este inadmisibil, deoarece nu 7 îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429-430 Cod de procedură penală. 7.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Antoci Maria în numele lui Graur Vitalie Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, rezultă că recurentul, atacă decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală – hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul că, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - temei care nu își găsește reflectare în decizia contestată. Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recurs, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că instanțele anterioare au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale. Mai mult, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.2. din prezenta decizie, recursul este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma 8 cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 alin. (1) Cod de procedură, și astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Totodată, instanța de recurs reține ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că pedeapsa stabilită acesuia este prea aspră, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că infracțiunea este săvîrșită cu intenție directă, inculpatul nu este pentru prima dată atras la răspundere penală. Cît privește argumentele enunțate de către recurent, precum că instanțele anterioare au ignorat prevederile art. 61 Cod penal, nu au apreciat faptul că inculpatul s-a căit sincer, și-a recunoscut vina, îl consideră neîntemeiat și accentuează că instanța de apel s-a expus detaliat asupra acestor motive invocate în apelul declarat, fără a lăsa loc pentru interpretări inopinate, argumentând separat admiterea argumentelor înaintate de către apelant sub aspectul temeiniciei și legalității acestora, situație reflectată la pct. 4 al deciziei, pe care Colegiul penal o însușește pe deplin. Circumstanțele enunțate denotă că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil. 9

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct 1), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Antoci Maria în numele lui Graur Vitalie, ca fiind vădit neîntemeiat și de către avocatul Bruma Anatolie în numele inculpatului Graur Sergiu, pe motiv că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 429-430 Cod de procedură penală, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2015, în cauza penală privindu-i pe Graur Sergiu Ion și Graur Vitalie Ion. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 30 decembrie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 10