4-1re-81/2016 — art. 188 alin. 5; art. 145 alin. 2 lit. a, b, f, i, j, k CP

Dosarul nr. 4-1re-81/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și Nadejda

Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnatul Cojocari Nicolae, prin care se solicită casarea sentinței Cimișlia din 25

noiembrie 2011 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

octombrie 2012, în cauza penală în privința lui

Cojocari Nicolae Andrei, născut la 27

iulie 1990, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, str. Independenței, 2/2, ap. 100,

Termenul examinării cauzei:

în anulare)

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

fost condamnat în baza art. 188 alin. (5) CP la 11 ani închisoare și în baza art. 145

alin. (2) lit. a), b), f), i), j) și k) CP la 15 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) CP,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, i s-a stabilit o pedeapsă

definitivă sub formă de 18 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Cojocari N. A., Brînză M. A.,

Copăceanu O. G. și Lîsov A. V., în beneficiul lui Fuccio Clemente cu titlu de

prejudiciu material suma de 14.135 euro, 120 dolari SUA și 13.462 lei, cu titlu de

prejudiciu moral suma de 100.000 euro.

Prin aceeași sentință au fost condamnați și Copăceanu O. G., Lîsov A. V.,

1

Brînză M. A., însă hotărîrile în privința acestora nu se contestă.

G. și Lîsov A. V., în urma unei înțelegeri prealabile, avînd scopul realizării planului

elaborat din timp de a comite omorul intenționat al cetățeanului SUA de origine

italiană Fuccio Vincenzo și deposedarea acestuia de bunurile și sumele bănești care le

deținea, la 24 aprilie 2010, în jurul orei 11.00, s-au deplasat cu automobilul de model

„Nissan Almera” cu n/î RZ AG 980, condus de Cojocari N. A., la Aeroportul

Internațional Chișinău unde l-au întîlnit pe Fuccio Vincenzo, sosit în Republica

Moldova la invitația lui Brînză M. A., iar Lîsov A. V. cu Copăceanu O. G., conform

planului au rămas la stația din s. Răzeni, unde îi așteptau. Cojocari N. A. împreună cu

Brînză M. A. și cu Fuccio Vincenzo, au sosit în s. Răzeni, unde Lîsov A.V. cu

Copăceanu O.G. au urcat în automobil și s-au deplasat în pădurea din Ocolul Silvic

,,Zloți”, situat în apropierea s. Codreni, r-nul Cimișlia. Ajungînd la locul stabilit

dinainte, l-au deposedat pe Fuccio Vincenzo de bunuri și bani în sumă de 103.187, 6

lei, apoi prin strangulare l-au omorît cu o deosebită cruzime.

Astfel, acțiunile lui Cojocari N.A. au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit.

a), b), f), i), j) și k) CP, adică, omorul intenționat cu premeditate, din interes material,

cu răpirea persoanei, comis de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime,

cu scopul de a ascunde o altă infracțiune, și în baza art. 188 alin. (5) CP, atac

tîlhăresc asupra unei persoane săvîrșit în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, comis de două sau

mai multe persoane, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă, în proporții

deosebit de mari.

numele reprezentantului părții vătămate Fuccio Clemente, care a solicitat casarea

parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care condamnatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai

aspră, invocînd ignorarea criteriilor de individualizare a pedepsei de către prima

instanță.

3.1. Sentința a fost atacată cu apel și de către avocatul Daniela Mîrza în numele

condamnatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 145 CP și

recalificarea acțiunilor condamnatului din prevederile art. 188 alin. (5) CP în cele ale

art. 188 alin. (2) lit. b), f) CP, cu stabilirea unei pedepse de 6 ani închisoare, și în baza

art. 79 și 90 CP, să-i fie stabilită o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu suspendarea

executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

2012, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința atacată.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a

pus la baza sentinței de condamnare cumulul de probe administrate în cauză de către

organul de urmărire penală, cercetate minuțios pe parcursul judecării cauzei, care

detaliat au fost expuse în conținutul sentinței de condamnare, dovedind incontestabil

2

intenția inculpatului în comiterea infracțiunii de tîlhărie și omor, cu reținerea justă a

tuturor circumstanțelor agravante prescrise în normele de incriminare.

avocatul Scurtu Inga, în numele condamnatului, care a solicitat casarea parțială a

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare pe capătul de

învinuire înaintat în baza art. 145 CP, cu respingerea acțiunii civile, iar pe capătul de

învinuire înaintat în baza art. 188 alin. (5) CP, să-i fie stabilită o pedeapsă sub limita

minimă prevăzută de lege, prin prisma art. 79 CP, invocînd că hotărîrile judecătorești

sunt bazate numai pe presupuneri și că instanțele de fond au ignorat circumstanțele

atenuante ale cauzei.

2013, s-a dispus inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

contestate cu recurs în anulare de către avocatul Scurtu Inga în numele condamnatului,

solicitînd casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, invocînd că

instanțele de judecată au conchis despre vinovăția condamnatului, doar în baza

declarațiilor incerte. Instanțele de judecată au pronunțat hotărîri de condamnare pentru

o altă faptă, decît cea pentru care a fost pus sub învinuire condamnatul, iar probele

prezentate de partea acuzării nu dovedesc vinovăția condamnatului în comiterea

faptelor incriminate.

2014 s-a dispus inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că a fost declarat peste

termen.

anulare, prin care solicită casarea sentinței Cimișlia din 25 noiembrie 2011 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2012, cu pronunțarea

unei noi hotărîri prin care să fie dispusă achitarea sa, pe motiv că fapta comisă nu

întrunește elementele infracțiunii și din lipsa unui probatoriu suficient care ar dovedi

incontestabil vinovăția sa.

În motivarea recursului declarat recurentul afirmă că instanțele de fond au pus

la baza hotărîrilor de condamnare probe neconcludente, cauza fiind examinată

unilateral, acordîndu-se prioritate probelor administrate de acuzare, pe care le

consideră ca fiind dobîndite cu încălcarea prevederilor procesual-penale.

La fel, susține că la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de circumstanțele

cauzei și de faptul că a participat activ la descoperirea infracțiunii.

nivelul Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea recursului, cu

menținerea deciziei.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

deoarece este declarat repetat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele

considerente.

3

În conformitate cu dispozițiile art. 452, coroborate cu cele ale art. 453 alin. (1)

Cod de procedură penală, părțile pe o cauză penală concretă, după epuizarea căilor

ordinare de atac, sunt în drept de a ataca hotărîrile irevocabile cu recurs în anulare, în

scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Însă, reieșind din prevederile alin. (2) art. 453 Cod de procedură penală,

recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în

prezentul articol sau este declarat repetat.

Așadar, normele enunțate prescriu că părțile pe o cauză penală concretă, sunt în

drept să declare doar o singură dată recurs în anulare, iar recursurile ulterioare vor fi

repetate, adică lipsite de orice suport legal.

Din materialele dosarului rezultă că la 05 noiembrie 2013 avocatul Scurtu Inga

în numele condamnatului a declarat recurs în anulare, care a fost examinat de Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție la 13 februarie 2014 (f.d. 210-214, vol. V-A),

dispunîndu-se inadmisibilitatea acestuia.

În astfel de circumstanțe, rezultă că condamnatul Cojocari Nicolae a declarat

pentru a doua oară recurs în anulare pe aceeași cauză penală, și în coroborare

prevederile alin. (2) art. 453 Cod de procedură penală enunțate mai sus, recursul în

anulare de pe rol urmează a fi declarat ca inadmisibil, deoarece este declarat repetat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Cojocari

Nicolae Andrei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din

13 februarie 2014, în propria cauză penală, deoarece este declarat repetat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 aprilie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

4