1re-46/2016 — art.313 CPP

La data de 31 martie 2015 Mițcul Alexandru a depus la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău acțiunea civilă împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Inspectoratul de Poliție Buiucani, mun. Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Buiucani, mun. Chișinău, ÎI “Astrahan Lilia”, Ministerul Finanțelor cu privire la încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei penale în conformitate cu prevederile Legii nr. 87 și verificarea legalității ordonanței procurorului sectorului Buiucani, mun. Chișinău și refuzul procurorului ierarhic superior să examineze plîngerea sa în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, cu privire la efectuare de către Direcția Administrare Fiscală Buiucani, mun. Chișinău, Inspectoratul de Poliție Buiucani, mun. Chișinău și Procuratura Buiucani, mun. Chișinău a vizitei neplanificate, neînmînarea rechizitoriului în cadrul cauzei penale.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 aprilie 2015 au fost separate pretențiile lui Mițcul Alexandru împotriva Inspectoratului de Poliție Buiucani, mun. Chișinău, Procuratura Buiucani, mun. Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Buiucani, mun. Chișinău, ÎI “Astrahan Lilia”, Ministerul Finanțelor cu privire la verificarea legalității ordonanței procurorului sectorului Buiucani, mun. Chișinău și refuzul 1 procurorului ierarhic superior să examineze plîngerea lui în ordinea art. 313 Cod de procedură penală cu privire la efectuare de către Direcția Administrare Fiscală Buiucani, mun. Chișinău, Inspectoratul de Poliție Buiucani, mun. Chișinău și Procuratura Buiucani, mun. Chișinău a vizitei neplanificate, neînmînarea rechizitoriului în cadrul cauzei penale aflate pe rol în cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Nefiind de acord cu încheierea nominalizată Mițcul Alexandru a declarat recurs solicitînd casarea încheierii și examinarea plîngerii din 09.03.2015, precum și supunerea materialelor pentru efectuarea unei expertize, examinarea refuzului procurorului de a supune controlului ordonanța din 15.09.2014, anularea ordonanței din 15.09.2014, scoaterea sa de sub urmărirea penală, invocînd ilegalitatea încheierii emise pe motivul aprecierii eronate a circumstanțelor de fapt.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2015 recursul declarat a fost respins ca inadmisibil, fiind menținută încheierea contestată. Instanța de recurs a reținut că prin încheierea primei instanțe a fost soluționată competența la examinarea plîngerii depuse de către Mițcul Alexandru, or, competența de examinare a plîngerilor depuse de către participanții procesului în cadrul cauzei penale aflate pe rol în instanța de judecată, se examinează nemijlocit de către instanța de judecată care examinează cauza penală. Astfel, instanța de recurs a menționat că prima instanță a disjuns plîngerea depusă de către Mițcul Alexandru, deoarece aceasta ține de competența judecătorului de instrucție și nu a judecătorului de drept comun, astfel încheierea în speță nu poate fi supusă recursului de către părți, lucru menționat însuși în încheierea contestată.

La data de 28 mai 2015 Mițcul Alexandru a depus cerere de revizuire a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2015, invocînd ca temei de revizuire faptul că dînsul nu a contestat încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 aprilie 2014, dar a contestat încheierea din 27 septembrie 2014, prin care a fost respinsă plîngerea sa înaintată în ordinea art. 313 Cod de procedură penală împotriva ordonanței din 15 septembrie 2014, că instanța de recurs nu s-a expus asupra recursului la plîngere din 06 aprilie 2015, fiind examinat recursul asupra altei cauze la care nu a declarat recurs. 2

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de revizuire a deciziei din 18 mai 2015. Instanța a menționat că petiționarul Mițcul Alexandru nu a invocat drept motiv de revizuire temeiuri indicate în prevederile art. 458 Cod de procedură penală. Mițcul Alexandru a prezentat încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 29 septembrie 2014 despre care invocă că, de fapt, a fost contestată de el cu recurs, însă la materialele cauzei aceasta lipsește, circumstanțe în care instanța de revizuire nu poate să se expună, atîta timp cît lipsesc materialele cauzei asupra cărei s-a pronunțat instanța de judecată prin încheierea din 29 septembrie 2015.

Nefiind de acord cu hotărîrile judecătorești pronunțate, la 01 decembrie 2015, petiționarul Mițcul Alexandru a declarat recurs în anulare, solicitând casarea deciziilor Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2015 și din 23 noiembrie 2015, invocînd că examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea normelor de drept procedural, că plîngerile lui au fost lăsate fără examinare. A mai indicat că instanța de recurs prin decizia din 18 mai 2015 a examinat legalitatea unei încheieri, pe care el nu a contestat-o cu recurs. Astfel, cererea de recurs depusă de el a fost lăsată fără examinare. A depus cerere de revizuire a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2015, fiind însă respinsă prin decizia din 23 noiembrie 2015 care este irevocabilă și în atare circumstanțe consideră că este în drept să depună recurs în anulare.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 24.02.2016 a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de petiționarul Mițcul Alexandru, prin care s-a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2015. Astfel, în prezenta decizie Colegiul urmează să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de petiționarul Mițcul Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2015.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate la art. 401 alin.(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele 3 acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii sus- menționate, prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești, prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Din materialele dosarului, se constată că chestiunea care a fost examinată de către judecătorul de instrucție, se referă la cele reglementate de art. 313 Cod de procedură penală, ce țin de soluționarea plângerilor împotriva actelor sau acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală sau alte organe care exercită activitate specială de investigații. Conform prevederilor art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală, încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, cu excepția încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs la curtea de apel în termen de 15 zile de la data pronunțării și care se judecă conform prevederilor titlului II capitolul IV secțiunea a 2-a §2 din Partea specială a Codului de procedură penală. În speță, se constată că decizia pronunțată de Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2015, în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, este irevocabilă și Colegiul penal statuează că legiuitorul nu mai prevede căi de atac asupra unei hotărâri judecătorești pe o chestiune de verificare a legalității actelor sau acțiunilor organelor de urmărire penală, iar în consecință, o asemenea hotărâre nu cade sub incidența hotărârilor judecătorești irevocabile prevăzute de art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, care sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare. În aceeași ordine de idei, Colegiul reiterează că procedura de atac a hotărârilor judecătorești irevocabile cu recurs în anulare este reglementată de art. 452 Cod de procedură penală. 4 În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Astfel, Colegiul penal conchide că împotriva hotărârilor judecătorești prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția și condamnarea persoanei, acestea sunt irevocabile și nu sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare, ceea ce este prevăzut de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nicio derogare, iar recursul în anulare declarat de petiționarul Mițcul Alexandru este inadmisibil, deoarece o astfel de hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Mițcul Alexandru împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2015, deoarece nu îndeplinește condițiile de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 20 aprilie 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 5