1ra-657/16 — art. 324 alin.2 lit.c CP

1ra-657/16 — art. 324 alin.2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-657/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpat și de avocatul acestuia, Victor Furnică, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Strășeni din 04 septembrie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui:

Acriș Sergiu Vasile, născut la

06.10.1981, originar din Federația Rusă,

regiunea Cita, Kalarski, s. Ciara, locuitor în

mun. Chișinău, bd. Dacia 37, ap. 18,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.06.2014 - 04.09.2015;

Instanța de apel: 28.09.2015 - 19.11.2015;

Instanța de recurs: 10.02.2016 - 16.03.2016.

C O N S T A T Ă :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. 2 lit. c) Cod penal fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 6 (șase)

luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

S-au aplicat în privința lui Acriș Sergiu pedepsele complementare obligatorii

sub formă de amendă, 6000 (șase mii) unități convenționale - 120 000 (o sută

douăzeci mii) MDL și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul

organelor de drept pe un termen de 7 (șapte) ani.

A fost admisă acțiunea civilă a Centrului Național Anticorupție și s-a dispus

încasarea din contul lui Acriș Sergiu a sumei de 1200 (una mie două sute) MDL în

beneficiul statului prin intermediul contului „Cheltuieli speciale" al Centrului

Național Anticorupție.

Sergiu, activînd în calitate de ofițer de sector al sectorului de poliție nr. 1 or. Strășeni

al Inspectoratului de Poliție Strășeni al MAI, fiind persoană publică, căreia, într-o

instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire

1

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar

prevederilor art. 22 alin. (1) lit. lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, conform cărora

funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să

respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu

responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate

toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută

de lege, să respecte regulamentul intern, contrar prevederilor art. 19 lit. a), 20 lit. b),

26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului, prin care polițistul urmează să asigure reacționarea promptă la

sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot

genera sau de a contribui la săvîrșirea infracțiunilor, să desfășoare activități de

constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să

aibă un comportament demn, contrar pct. 15 lit. lit. i) și j) din Codul de etică și

deontologie al polițistului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006,

prin care colaboratorul de poliție este obligat să se opună tuturor formelor de

corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor

la toate cazurile de corupție din poliție, a extorcat și a primit mijloace bănești ce nu

i se cuvin de la Nistor Nicolae în următoarele împrejurări:

La 06.05.2014, ofițerul de sector al Sectorului de Poliție nr. 1 din or. Strășeni,

al IP Strășeni al MAI, inculpatul, aflîndu-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu,

conform dispoziției Inspectoratului General de Poliție nr. 33 din 22.04.2014, „cu

privire la redresarea situației accidentare pe teritoriul țării”, precum și în baza

planului „cu privire la desfășurarea măsurilor suplimentare de prevenire a

accidentelor rutiere pe teritoriul raionului Strășeni în perioada 28.04. - 12.05.2014,

in temeiul dispoziției IGP a MAI nr. 93 din 22.04.2014”, patrulînd în apropierea s.

Ghelăuza, r-nul Strășeni, a staționat mijlocul de transport de model “Ford Fiesta” cu

n/î C OC 297, condus de către Nistor Nicolae.

Solicitînd actele la control, simțind miros de alcool, fapt care i-a trezit bănuială

că conducătorul mijlocului de transport ar conduce în stare de ebrietate, i-a solicitat

șoferului Nistor Nicolae trecerea testării alcoolice, prin intermediul alcooltestului a

cărui proveniență nu este cunoscută, rezultatul fiind negativ.

Cu toate acestea, inculpatul urmărind scopul extorcării mijloacelor bănești de

la Nistor Nicolae, neîntemeiat i-a reținut actele - permisul de conducere și pașaportul

tehnic al mijlocului de transport, indicîndu-i că vor fi restituite doar dacă va aduce

suma de bani în mărime de 2 000 lei în termen restrîns. În aceeași zi, Nistor Nicolae

i-a transmis inculpatului o parte din banii extorcați și anume 800 lei, iar restul sumei

în mărime de 1200 lei, urma să o transmită în altă zi.

La 08.05.2014, în jurul orei 08.00, Nistor Nicolae în apropierea sectorului de

poliție nr. 1 or. Strășeni al Inspectoratului de Poliție Strășeni, str. Ștefan cel Mare

2

183, or. Strășeni, i-a transmis inculpatului restul sumei extorcate în mărime de 1 200

lei, ultimul restituindu-i lui Nistor Nicolae permisul de conducere și pașaportul

tehnic pe mijlocul de transport “Ford Fiesta” cu n/î C OC 297.

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat.

În motivarea apelului a indicat că declarațiile date de Nistor Nicolae la

urmărirea penală și în instanța de fond sunt contradictorii, de asemenea sunt

contradictorii declarațiile părții vătămate Nistor Nicolae în coroborare cu depozițiile

martorului Torgai Igor.

A menționat că, din declarațiile inculpatului, martorilor Torgai Igor și

Stegărescu Nicolae, rezultă că la 06.05.2014, alcooltestul de tip ”DRAGER", care

se află doar într-un exemplar în raza raionului Strășeni, nu se afla în unitatea de gardă

a IP Strășeni, dar se afla la întreprinderea specializată pentru a fi supus testării

periodice, astfel încît Acriș Sergiu nu a deținut asupra sa utilaj de verificare a

gradului de alcoolemie în aerul expirat.

Nu s-a luat în considerație nici faptul că în declarațiile martorului Nistor

Nicolae date la urmărirea penală și acelea din cadrul examinării cauzei în instanța

de fond există divergențe vis-a-vis de prezența fratelui său.

Deși martorul Nistor Nicolae confirmă că i-a transmis bani inculpatului în sumă

de 1 200 lei, care i-a pus în buzunarul drept al pantalonilor, aceasta se infirmă prin

perchezițiile care au fost efectuate în biroul său de serviciu, mijlocul de transport și

percheziția corporală a inculpatului, de unde rezultă că în biroul de serviciu, asupra

lui cît și în mașină nu au fost depistate mijloacele financiare extorcate, transmise sub

controlul CNA.

Apelantul a mai accentuat că în sentință, instanța a reținut că în acțiunile

inculpatului nu și-au găsit reflectarea semnele laturii obiective - pretinderea și

acceptarea, dar inculpatul se face vinovat doar pentru fapta „primirii prin extorcarea

de bunuri”, însă art. 324 Cod penal nu reglementează ca semn distinct al laturii

obiective „primirea prin extorcarea de bunuri”.

Înregistrarea video ridicată de pe telefonul mobil ”Megafone”, nu confirmă

ipoteza consemnată de instanța de fond și nu înlătură versiunea că înregistrarea poate

fi făcută la o altă dată, mai mult ca atît nu conține informații referitor la caracterul și

conținutul discuției.

De asemenea, pretinsa constatare din procesul-verbal de consemnare a măsurii

speciale de investigație din 08 mai 2014 precum că banii au fost transmiși, nu

coroborează cu celelalte probe prezentate de acuzare, în special procesele-verbale

de percheziție corporală, a mijlocului de transport și a biroului apelantului.

Este de părerea că instanța de fond într-o manieră improprie a constatat că

apelantul a primit suma de 800 lei la 06.05.2014, facînd trimitere la declarațiile

martorilor Nistor Petru și Nistor Ion, care au fost martori oculari la momentul

3

transmiterii banilor. Aceste concluzii sunt total eronate, în condițiile în care, martorii

Nistor Petru și Nistor Ion au relatat instanței de fond că nu au văzut momentul

transmiterii banilor.

Apelantul a mai invocat că instanța de fond nu a dat nici o apreciere

circumstanțelor relevate de apărare, considerîndu-le neprobate, neesențiale și care

vin în contradicție cu probele acuzării, fără a motiva în vre-un fel această constatare.

Totodată, în cererea de apel s-a remarcat că CD-R cu numărul 1402 și caseta

de model SONYMINIDV nr. 1224 și CD-R ce conține informația ridicată de pe

telefonul mobil al lui Nistor Petru, nu au fost dobîndite prin procedee probatorii

legale și nu urmau a fi recunoscute în calitate de corp delict și puse la baza sentinței

de condamnare a lui Acriș Sergiu.

2015 s-a dispus respingerea apelului ca nefondat cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că instanța de fond a

stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate

corect, acțiunile inculpatului just fiind încadrate în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod

penal - corupere pasivă, adică primirea personal, de către persoană publică de

bunuri, ce nu i se cuvin pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției

sale, cu extorcarea de bunuri.

Colegiul a menționat că, necătînd la faptul că inculpatul nu a recunoscut vina

în cele incriminate, vinovăția lui este dovedită prin probele administrate, cercetate

de instanța de fond, verificate suplimentar de către instanța de apel și anume

declarațiile martorilor Nistor Nicolae, Nistor Ion, Nistor Petru precum și materialele

cauzei, inclusiv:

- procesul-verbal privind cercetarea bancnotelor din 07.05.2014, prin care au

fost examinate două bancnote cu valoarea nominală de 100 lei cu seriile și numerele:

F 0026 722403, F 0083 672044 și 5 bancnote cu valoarea nominală 200 lei, care au

următoarele serii și numere: G 0070 176448; G 0070 176447; G 0070 176450; G

0070 176449; G 0070 176446, în total 1200 lei, care au fost transmiși de către ofițerii

CNA lui Nistor Nicolae cu scopul realizării măsurii speciale de investigație -

controlul transmiterii banilor și documentării actelor de corupere pasivă, comise de

inculpat (f.d. 18-21, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare a obiectelor (documentelor) din 13.05.2014, prin

care a fost examinat discul CD-R 1402, din 08.05.2014, cu interceptarea și

înregistrarea comunicărilor audio/video ce au avut loc între Nistor Nicolae și Acriș

Sergiu, în apropierea Secției de Poliție nr. 1 or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare, 183 și

caseta video de model Sony Mini DV nr. 1224, cu înregistrarea acțiunilor de

urmărire penală - percheziția corporală a lui Acriș Sergiu, percheziția biroului de

serviciu a ofițerului Acriș Sergiu, percheziția mijlocului de transport a lui Acriș

4

Sergiu, efectuate în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare (f.d. 100, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare a obiectelor din 12.05.2014, prin care a fost

examinat alcooltestul de model Drager nr. 8319310, seria ARAJ 5071, care de fapt

se utilizează la verificarea stării de alcoolemie în aerul expirat și care nu a fost utilizat

în cazul lui Nistor Nicolae, deoarece se află doar într-un exemplar în cadrul IP

Strășeni, iar la 06.05.2014, nu a fost luat de la sediul Inspectoratului de către ofițerul

Acriș Sergiu (f.d. 96-99, 121-122, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.05.2014, prin care s-a

examinat telefonul mobil de model „Megafone”, IMEI: 355954051334414, ridicat

la 13.05.2014, de la Nistor Petru, care conținea înregistrarea discuției purtate de

Nistor Nicolae și Nistor Ion cu inculpatul la 06.05.2014, care ulterior a fost extrasă

și plasată pe un CD, anexat la cauza penală (f.d. 104-105, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 124 din 07.05.2014, prin care se constată că 2

bancnote cu valoarea nominală de 100 lei cu seriile și numerele: F 0026 722403; F

0083 672044; și 5 bancnote cu valoarea nominală 200 lei, care au următoarele serii,

număr: G 0070 176448; G 0070 176447; G 0070 176450; G 0070 176449; G 0070

176446, în total 1200 lei, care ulterior au fost transmise de către Nistor Nicolae sub

controlul Centrului Național Anticorupție, ofițerului de sector Strășeni, Acriș Sergiu,

corespund după calitatea și metoda imprimării rechizitelor, bancnotelor autentice

(confecționate la o întreprindere specializată în fabricarea banilor și hîrtiilor de

valoare) (f.d. 9-17, vol. I);

- procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din

08.05.2014, prin care a fost stenografiată comunicarea dintre Acriș Sergiu și Nistor

Nicolae, în momentul transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 1200 lei (f.d. 44-

47, vol. I);

- corpul delict Cd-R ce conține informații ridicate din telefonul mobil a lui

Nistor Petru.

Astfel, Colegiul penal, audiind participanții la proces, verificînd prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa urmăririi penale,

cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat

că instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina

inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către Acriș

Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Colegiul penal a considerat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce

coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor și probele

scrise care ar trezi dubii nu au fost reținute.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat a fost apreciată de instanța de apel drept

o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina, garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are

5

calitatea procesuală de inculpat, nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor

false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificat ca circumstanță agravantă

la stabilirea pedepsei penale.

Astfel, Colegiul penal a reținut că obiectul juridic special al infracțiunii

prevăzute la alin. (1) art. 324 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la

buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune respectarea

de către persoanele publice și persoanele publice străine a obligației de a pretinde,

accepta sau primi remunerația în strictă conformitate cu legea. Prin aplicarea

metodei de extorcare, se lezează în mod necesar libertatea psihică (morală) a

persoanei (și relațiile sociale aferente), ca obiect juridic secundar al infracțiunii

prevăzute la lit. c) alin. (2) art. 324 Cod penal. Prin libertate psihică (morală) a

persoanei se înțelege putința ce-i este lăsată fiecărei persoane de a hotărî (de a

dispune) în toate actele sale, în cadrul ordinii juridice.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. 2 lit. c) Cod penal

incriminată inculpatului, nu cuprinde pretinderea și acceptarea în calitate de forme

distincte de încadrare juridică și nu și-au găsit reflectare în acțiunile inculpatului,

prima instanță corect ajungînd la concluzia că inculpatul este vinovat doar pentru

fapta „primirii prin extorcare a bunurilor”, forme ale laturii obiective care au și fost

probate în ședință de judecată.

Latura subiectivă a infracțiunii specificate la alin. (1) art. 324 Cod penal se

caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii în cauză se exprimă, de cele

mai multe ori, în interesul material sau în năzuința de a obține unele avantaje

nepatrimoniale.

Subiectul infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 324 Cod penal, este persoana

fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vîrsta de 16 ani. De

asemenea, subiectul trebuie să aibă calitatea specială de persoană publică sau de

persoană publică străină. În conformitate cu art. 123 Cod penal, noțiunea „persoană

publică" este definită la alin. (2).

Analizînd cele expuse în raport cu circumstanțele speței, instanța de apel a

constatat cert săvîrșirea infracțiunii de corupere pasivă de către Acriș Sergiu, în acest

sens s-a remarcat că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 324 al. (2) lit. c) Cod penal.

Totodată s-a mai atestat că prima instanță a concluzionat în mod justificat că

faptul extorcării de către inculpat a banilor de la Nistor Nicolai reiese cert din

declarațiile nemijlocite ale ultimului care a relatat în ședință de judecată că

inculpatul după ce a aflat că cu o zi înainte el a servit băuturi alcoolice, i-a spus că

“anume asta și îi trebuia", amenințîndu-l că va întocmi un proces-verbal

contravențional în acest sens. De asemenea, fapta prejudiciabilă s-a confirmat și prin

declarațiile martorului Nistor Petru, care a relatat instanței că din cuvintele lui Nistor

Nicolai a înțeles că banii urmau să fie transmiși pentru a nu-i fi reținută mașina, și

6

a nu fi dus la expertiză în vederea constatării stării de ebrietate și prin declarațiile

martorilor Nistor Petru, Nistor Ion și Nistor Nicolai, prin care se probează că

inculpatul a reținut arbitrar pașaportul tehnic al automobilului și permisul de

conducere ale lui Nistor Nicolai și a stabilit o taxă de 4000 lei, care ulterior a fost

negociată la 2000 lei, în schimbul returnării documentelor și neîntocmirii

procesului verbal contravențional.

De altfel, și înregistrarea discuției purtate de Nistor Nicolae și Nistor Ion cu

inculpatul la 06.05.2014 coroborează cu declarațiile martorilor Nistor Petru, Nistor

Ion și Nistor Nicolai, unde este clar identificată fața inculpatului care poartă discuții

în vederea pretinderii de bani de la Nistor Nicolai, fiind combătut în acest context

argumentul apelantului precum că înregistrarea video ridicată de pe telefonul mobil

„Megafone”, nu confirmă ipoteza consemnată de instanța de fond și nu a înlăturat

versiunea că poate fi făcută și la o altă dată și nu conține informații referitor la

caracterul și conținutul discuției.

La fel, vinovăția lui Acriș Sergiu se probează și prin procesul-verbal privind

consemnarea măsurilor speciale de investigație din 08.05.2014 prin care a fost

stenografiată comunicarea dintre Acriș Sergiu și Nistor Nicolae, în momentul

transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 1200 lei, care dovedește că întîlnirea

dintre Nistor Nicolai și inculpat în dimineața zilei de 08.05.2014 a avut loc pentru a

fi transmisă suma de bani de 1200 lei pentru revendicarea permisului de conducere

și pașaportului tehnic al lui Nistor Nicolai.

De către Colegiul penal a fost respinsă ca nefondată și afirmația apelantului

precum că pretinsa constatare precum că banii au fost transmiși, nu coroborează cu

celelalte probe prezentate de acuzare, în special procesele-verbale de percheziție

corporală, a mijlocului de transport și a biroului apelantului, or de la locul unde au

fost transmiși banii și pînă în birou, automobil, inculpatul a avut posibilitate să

ascundă în alt loc banii primiți de la Nistor Nicolai, iar în speță se atestă coroborarea

deplină a probelor cercetate în ședința de judecată cu demonstrarea indubitabilă a

vinovăției lui Acriș Sergiu.

Instanța de apel a susținut și poziția instanța de fond care a subliniat în mod

întemeiat că în calitate de probe în sensul dovedirii acțiunii de primire a primei tranșe

de 800 lei, se rețin declarațiile martorului Nistor Nicolai și Nistor Petru în calitate

probe directe, deoarece aceste două persoane au fost martori oculari ai transmiterii

banilor și declarațiile martorului Nistor Ion, care a relatat că la 06.05.2014 imediat

după ce s-au despărțit cu inculpatul, Nistor Nicolai l-a telefonat pe un consătean

pentru a-i împrumuta bani și a-i da lui Acriș Sergiu. Veridicitatea declarațiilor

martorului Nistor Nicolai în privința transmiterii sumei de 800 lei este confirmată și

prin faptul că ultimul nu și-a schimbat pe parcursul procesului penal poziția sa,

declarațiile acestuia din instanța de judecată fiind aceleași ca și cele date la

07.05.2014 în cadrul întocmirii procesului-verbal de primire a plîngerii (f.d. 4) și

7

declarațiile ulterioare.

De asemenea, a fost susținută poziția instanța de fond cu referire și la probele

care ar demonstra primirea de către inculpat a celei de a doua tranșe, și anume suma

de 1200 lei, remarcîndu-se că în pofida faptului că banii nu au fost găsiți deoarece

inculpatul a avut posibilitatea de a-i ascunde în alt loc, cumulul de probe administrat

în cadrul ședinței de judecată, probează că infracțiunea a avut loc iar acțiunea de

„primire” s-a consumat. Mai mult decît atît, din punct de vedere al aprecierii

probelor, nu există o regulă prestabilită potrivit căreia nedepistarea banilor transmiși

către corupt duce la invalidarea învinuirii, în contextul în care organul de urmărire

penală a realizat o serie de acțiuni procesuale și măsuri operative de investigații

legale, care luate în cumul cu declarațiile martorului Nistor Nicolai, probează cert

faptul schimbului între inculpat și martor a banilor pe documentele ilegal reținute de

inculpat, și pentru componența de infracțiune încriminată nu este necesară și

depistarea efectivă a banilor la inculpat.

Colegiul Penal a mai considerat că, instanța de fond a ajuns la concluzia corectă

precum că procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație

din 08.05.2014, prin care a fost stenografiată comunicarea dintre Acriș Sergiu și

Nistor Nicolae în momentul transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 1200 lei,

este o dovadă suficientă în vederea demonstrării vinovăției inculpatului, chiar dacă

banii transmiși nu au fost găsiți, or, probatoriul în contextul art. 99 Cod de procedură

penală, reprezintă un complex de acțiuni în scopul constatării unor circumstanțe

importante pentru cauză, care să stabilească dincolo de orice dubiu rezonabil

vinovăția persoanei, iar careva mijloace probatorii nu pot avea valoare

predeterminată sau prevala asupra altora. Reieșind din prevederile art. 93 alin. (2)

pct. 1) Cod de procedură penală, declarațiile martorului sunt un mijloc de probă de

aceiași valoare ca și declarațiile inculpatului, astfel încît nu s-a depistat nici un temei

pentru a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor martorului Nistor Nicolae.

În aceiași ordine de idei s-a mai menționat că, nedepistarea banilor în speță nu

trebuie interpretată în favoarea inculpatului, deoarece careva probe credibile în

favoarea dezvinovățirii acestuia în ședință de judecată nu au fost administrate,

acțiunile ultimului urmînd a fi interpretate spre intenția de a tăinui banii, ceea ce

indică cert că acesta nu doar că nu intenționa să se opună acceptării banilor din partea

lui Nistor Nicolai, ci și a premeditat momentul primirii acestora, a ales locul utilizînd

tehnici de tăinuire a produsului infracțional, după care i-a restituit lui Nistor Nicolae

permisul de conducere și pașaportul tehnic pe mijlocul de transport “Ford Fiesta” cu

n/î C OC 297. Astfel, se combate argumentul apelantului precum că faptul

transmiterii banilor este infirmată prin perchezițiile care au fost efectuate în biroul

său de serviciu, mijlocul de transport și percheziția corporală, de unde rezultă că în

biroul de serviciu, asupra lui cît și în mașină nu au fost depistate mijloacele

financiare extorcate, transmise sub controlul CNA.

8

S-a respins ca fiind nefondat și argumentul apelantului precum că în sentință,

instanța de fond a reținut că în acțiunile apelantului nu și-au găsit reflectarea semnele

laturii obiective - pretinderea și acceptarea - dar inculpatul se face vinovat doar

pentru fapta „primirii cu extorcarea de bunuri”, deși art. 324 Cod penal nu

reglementează ca semn distinct al laturii obiective „primirea prin extorcarea de

bunuri”. În acest sens, instanța de apel a subliniat că coruperea pasivă săvîrșită cu

extorcarea de bunuri sau servicii enumerate la alin. (1), constituie o circumstanță

agravantă, prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, care conține în sine

semnele laturii obiective ale alin. (1), după cum rezultă expres din norma penală

nominalizată.

A fost apreciat critic și argumentul inculpatului precum că CD-R cu numărul

1402 și caseta de model SONYMCNIDV nr. 1224 și CD-R ce conține informația

ridicată de pe telefonul mobil al lui Nistor Petru nu au fost dobîndite prin procedee

probatorii legale și nu urmau a fi recunoscute în calitate de corp delict și puse la baza

sentinței de condamnare a lui Acriș Sergiu, or instanța a reținut că careva încălcări

procesuale în acest sens nu există, aceste probe ridicate de la martor fiind

recunoscute legal ca corp delict care au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale

ale inculpatului și nu contravin prevederilor art. 158 Cod de procedură penală.

Făcînd trimitere la prevederile art. 95 Cod de procedură penală, Colegiul a

menționat că prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorpuție, Rudei Lilian,

din 07.05.2015 s-a dispus autorizarea efectuării de către ofițerii de investigații ai

Centrului Național Anticorupție a măsurii speciale de investigație: controlul

transmiterii banilor, adică înmînarea sau predarea bancnotelor pretinse și extorcate,

colaboratorului de poliție în cadrul IP Strășeni, pe numele „Sergiu”, precum și altor

persoane implicate în pretinderea și primirea mijloacelor bănești extorcate, sub

supravegherea și cu documentarea acestei acțiuni pentru un termen de 30 zile de la

data emiterii ordonanței (f.d. 43, vol. I). Prin încheierea judecătorului de instrucție

din Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău din 08.05.2014 a fost legalizată dispunerea

și efectuarea documentării cu ajutorul mijloacelor tehnice a lui Acriș Sergiu dispusă

la 08.05.2014 și efectuată în aceeași zi, începînd cu ora 07:51 min și finisată la

08.05.2014, ora 07:55, cu relevarea și fixarea acțiunilor persoanei utlizînd aparate

tehnice de înregistrare (f.d. 42), iar prin procesul-verbal privind consemnarea

măsurilor speciale de investigație din 08.05.2014 s-a constatat efectuarea măsurii

speciale de investigație (f.d. 44). Astfel, măsurile speciale de investigație au fost

efectuate cu respectarea legislației în vigoare, în termenul stabilit, făcîndu-se uz de

sisteme informaționale în conformitate cu Legea privind activitatea specială de

investigații, cu autorizarea judecătorului de instrucție, astfel constatîndu-se că

argumentul invocat de inculpat referitor la ilegalitatea probelor nominalizate nu are

nici un suport factologic și probatoriu.

De asemenea, Colegiul penal a respins și argumentul apelantului precum că

9

prima instanță nu a apreciat corespunzător toate probele prezentate în instanța de

judecată, or, instanța de fond în mod corect a pus la îndoială, considerînd părtinitoare

declarațiile martorului Torgai Igor, (f.d. 205, vol. I), relevînd că acestea sunt

combătute prin declarațiile martorilor Nistor Nicolae, Nistor Petru și Nistor Ion.

Totodată, acestea au fost apreciate critic deoarece martorul dat în instanță și-a

schimbat declarațiile (f.d. 119-120), manifestînd o poziție părtinitoare față de

inculpat, cu care a fost coleg de serviciu, avînd scopul de a favoriza interesele

inculpatului în cadrul prezentului proces.

Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel, conducîndu-se de prevederile

art. 3, 6-7, 61-62, 75-76 Cod penal, a conchis că concluzia instanței de fond

corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de individualizare și stabilire a

pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii. Astfel, analizînd materialele cauzei

și hotărîrea instanței de fond atacată, Colegiul nu a constatat vre-o eroare de drept

ce ar afecta legalitatea ei, or, acțiunilor inculpatului s-a dat o calificare justă,

pedeapsa fixată a fost individualizată corect, astfel neexistînd nici un temei de

implicare a instanței de apel în vederea casării hotărîrii atacate.

- avocatul Victor Furnică în numele inculpatului Acriș Sergiu, care invocînd

temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs

nemotivat solicitînd rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare,

în privința lui Acriș Sergiu pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

- inculpatul Acriș Sergiu, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427

alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare, de sub învinuirea de comiterea infracțiunii

incriminate.

În motivarea recursului inculpatul invocă aceleași motive ca și în cererea de

apel descrise la pct. 3 al prezentei decizii.

solicită respingerea acestora, cu menținerea hotărîrilor atacate, deoarece temeiurile

invocate de către recurenți, precum și argumentele acestora au constituit obiect de

examinare la judecarea cauzei în instanța de fond și cea de apel și asupra acestora

instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărîrile pronunțate. Prin urmare,

se constată că erori de drept la examinarea acestei cauze penale nu s-au comis.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

10

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că

recursurile depuse au ca temeiuri pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum

și cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că nici unul din prevederile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept,

care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o

consideră ca neîntemeiată.

Colegiul penal reține, că instanțele de fond judecînd cauza și verificînd probele

în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct

de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

324 alin.(2) lit. c) Cod penal, invocînd în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în care se specifică că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal constată că acesta nu și-a

găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța

de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1)

pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut

sentința privind condamnarea inculpatului Acriș Sergiu în baza art. 324 alin.(2) lit.

c) Cod penal.

Prin urmare, criticile formulate de recurenți și enunțate la pct. 5 al prezentei

decizii prin care se invocă aceleași motive ca și în apel, au format obiect de discuție

la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța

de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere

11

și faptul că verificînd hotărîrea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424

alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care

analizate din oficiu să ducă la casare, constatîndu-se astfel că recursurile declarate

sunt inadmisibile.

Mai mult ca atît, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în

cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizînd probele

administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Acriș Sergiu încadrarea juridică

corespunzătoare prevăzută la art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Cu referire la motivul invocat de recurenți, precum că nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, Colegiul penal remarcă că sub acest aspect se înțeleg acele cazuri

cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Deși se invocă faptul că inculpatul nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii

incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea

acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel și recurs, or în cursul judecării cauzei

în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și

dovedesc cu certitudine vinovăția lui Acriș Sergiu în cele imputate. Versiunea

recurenților este combătută prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar

pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată a fost stabilit cu certitudine

că acțiunile lui Acriș Sergiu întrunesc elementele constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal acceptă întru totul argumentele instanțelor de fond și

pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În altă ordine de idei, Colegiul penal mai precizează că instanțele de fond corect

au stabilit și pedeapsa inculpatului, luîndu-se în considerație prevederile art. 7, 75

12

Cod penal, ținînd cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol

social al faptei săvîrșite, considerînd pedeapsa sub formă de închisoare proporțională

infracțiunii comise.

Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrile atacate, Colegiul nu a constatat

vre-o eroare de drept ce ar afecta legalitatea lor, or, acțiunilor inculpatului s-a dat o

calificare justă, pedeapsa fixată a fost individualizată corect, astfel neexistînd nici

un temei de implicare a instanței de recurs în vederea casării hotărîrii atacate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și de avocatul

acestuia, Victor Furnică, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Acriș Sergiu, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 13 aprilie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

13