1ra-657/16 — art. 324 alin.2 lit.c CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 04 septembrie 2015, Acriș Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. 2 lit. c) Cod penal fiindu- i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis. S-au aplicat în privința lui Acriș Sergiu pedepsele complementare obligatorii sub formă de amendă, 6000 (șase mii) unități convenționale - 120 000 (o sută douăzeci mii) MDL și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul organelor de drept pe un termen de 7 (șapte) ani. A fost admisă acțiunea civilă a Centrului Național Anticorupție și s-a dispus încasarea din contul lui Acriș Sergiu a sumei de 1200 (una mie două sute) MDL în beneficiul statului prin intermediul contului „Cheltuieli speciale" al Centrului Național Anticorupție.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit că inculpatul Acriș Sergiu, activînd în calitate de ofițer de sector al sectorului de poliție nr. 1 or. Strășeni al Inspectoratului de Poliție Strășeni al MAI, fiind persoană publică, căreia, într-o instituție de stat, i-au fost acordate permanent, prin stipularea legii și prin numire 1 drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. lit. a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, contrar prevederilor art. 19 lit. a), 20 lit. b), 26 alin. (1) lit. a) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, prin care polițistul urmează să asigure reacționarea promptă la sesizările, comunicările despre infracțiuni, să constate cauzele și condițiile ce pot genera sau de a contribui la săvîrșirea infracțiunilor, să desfășoare activități de constatare a infracțiunilor, să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului, să aibă un comportament demn, contrar pct. 15 lit. lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, prin care colaboratorul de poliție este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cazurile de corupție din poliție, a extorcat și a primit mijloace bănești ce nu i se cuvin de la Nistor Nicolae în următoarele împrejurări: La 06.05.2014, ofițerul de sector al Sectorului de Poliție nr. 1 din or. Strășeni, al IP Strășeni al MAI, inculpatul, aflîndu-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, conform dispoziției Inspectoratului General de Poliție nr. 33 din 22.04.2014, „cu privire la redresarea situației accidentare pe teritoriul țării”, precum și în baza planului „cu privire la desfășurarea măsurilor suplimentare de prevenire a accidentelor rutiere pe teritoriul raionului Strășeni în perioada 28.04. - 12.05.2014, in temeiul dispoziției IGP a MAI nr. 93 din 22.04.2014”, patrulînd în apropierea s. Ghelăuza, r-nul Strășeni, a staționat mijlocul de transport de model “Ford Fiesta” cu n/î C OC 297, condus de către Nistor Nicolae. Solicitînd actele la control, simțind miros de alcool, fapt care i-a trezit bănuială că conducătorul mijlocului de transport ar conduce în stare de ebrietate, i-a solicitat șoferului Nistor Nicolae trecerea testării alcoolice, prin intermediul alcooltestului a cărui proveniență nu este cunoscută, rezultatul fiind negativ. Cu toate acestea, inculpatul urmărind scopul extorcării mijloacelor bănești de la Nistor Nicolae, neîntemeiat i-a reținut actele - permisul de conducere și pașaportul tehnic al mijlocului de transport, indicîndu-i că vor fi restituite doar dacă va aduce suma de bani în mărime de 2 000 lei în termen restrîns. În aceeași zi, Nistor Nicolae i-a transmis inculpatului o parte din banii extorcați și anume 800 lei, iar restul sumei în mărime de 1200 lei, urma să o transmită în altă zi. La 08.05.2014, în jurul orei 08.00, Nistor Nicolae în apropierea sectorului de poliție nr. 1 or. Strășeni al Inspectoratului de Poliție Strășeni, str. Ștefan cel Mare 2 183, or. Strășeni, i-a transmis inculpatului restul sumei extorcate în mărime de 1 200 lei, ultimul restituindu-i lui Nistor Nicolae permisul de conducere și pașaportul tehnic pe mijlocul de transport “Ford Fiesta” cu n/î C OC 297.

Sentința a fost contestată cu apel de către inculpatul Acriș Sergiu care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat. În motivarea apelului a indicat că declarațiile date de Nistor Nicolae la urmărirea penală și în instanța de fond sunt contradictorii, de asemenea sunt contradictorii declarațiile părții vătămate Nistor Nicolae în coroborare cu depozițiile martorului Torgai Igor. A menționat că, din declarațiile inculpatului, martorilor Torgai Igor și Stegărescu Nicolae, rezultă că la 06.05.2014, alcooltestul de tip ”DRAGER", care se află doar într-un exemplar în raza raionului Strășeni, nu se afla în unitatea de gardă a IP Strășeni, dar se afla la întreprinderea specializată pentru a fi supus testării periodice, astfel încît Acriș Sergiu nu a deținut asupra sa utilaj de verificare a gradului de alcoolemie în aerul expirat. Nu s-a luat în considerație nici faptul că în declarațiile martorului Nistor Nicolae date la urmărirea penală și acelea din cadrul examinării cauzei în instanța de fond există divergențe vis-a-vis de prezența fratelui său. Deși martorul Nistor Nicolae confirmă că i-a transmis bani inculpatului în sumă de 1 200 lei, care i-a pus în buzunarul drept al pantalonilor, aceasta se infirmă prin perchezițiile care au fost efectuate în biroul său de serviciu, mijlocul de transport și percheziția corporală a inculpatului, de unde rezultă că în biroul de serviciu, asupra lui cît și în mașină nu au fost depistate mijloacele financiare extorcate, transmise sub controlul CNA. Apelantul a mai accentuat că în sentință, instanța a reținut că în acțiunile inculpatului nu și-au găsit reflectarea semnele laturii obiective - pretinderea și acceptarea, dar inculpatul se face vinovat doar pentru fapta „primirii prin extorcarea de bunuri”, însă art. 324 Cod penal nu reglementează ca semn distinct al laturii obiective „primirea prin extorcarea de bunuri”. Înregistrarea video ridicată de pe telefonul mobil ”Megafone”, nu confirmă ipoteza consemnată de instanța de fond și nu înlătură versiunea că înregistrarea poate fi făcută la o altă dată, mai mult ca atît nu conține informații referitor la caracterul și conținutul discuției. De asemenea, pretinsa constatare din procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 08 mai 2014 precum că banii au fost transmiși, nu coroborează cu celelalte probe prezentate de acuzare, în special procesele-verbale de percheziție corporală, a mijlocului de transport și a biroului apelantului. Este de părerea că instanța de fond într-o manieră improprie a constatat că apelantul a primit suma de 800 lei la 06.05.2014, facînd trimitere la declarațiile martorilor Nistor Petru și Nistor Ion, care au fost martori oculari la momentul 3 transmiterii banilor. Aceste concluzii sunt total eronate, în condițiile în care, martorii Nistor Petru și Nistor Ion au relatat instanței de fond că nu au văzut momentul transmiterii banilor. Apelantul a mai invocat că instanța de fond nu a dat nici o apreciere circumstanțelor relevate de apărare, considerîndu-le neprobate, neesențiale și care vin în contradicție cu probele acuzării, fără a motiva în vre-un fel această constatare. Totodată, în cererea de apel s-a remarcat că CD-R cu numărul 1402 și caseta de model SONYMINIDV nr. 1224 și CD-R ce conține informația ridicată de pe telefonul mobil al lui Nistor Petru, nu au fost dobîndite prin procedee probatorii legale și nu urmau a fi recunoscute în calitate de corp delict și puse la baza sentinței de condamnare a lui Acriș Sergiu.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015 s-a dispus respingerea apelului ca nefondat cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, acțiunile inculpatului just fiind încadrate în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal - corupere pasivă, adică primirea personal, de către persoană publică de bunuri, ce nu i se cuvin pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, cu extorcarea de bunuri. Colegiul a menționat că, necătînd la faptul că inculpatul nu a recunoscut vina în cele incriminate, vinovăția lui este dovedită prin probele administrate, cercetate de instanța de fond, verificate suplimentar de către instanța de apel și anume declarațiile martorilor Nistor Nicolae, Nistor Ion, Nistor Petru precum și materialele cauzei, inclusiv: - procesul-verbal privind cercetarea bancnotelor din 07.05.2014, prin care au fost examinate două bancnote cu valoarea nominală de 100 lei cu seriile și numerele: F 0026 722403, F 0083 672044 și 5 bancnote cu valoarea nominală 200 lei, care au următoarele serii și numere: G 0070 176448; G 0070 176447; G 0070 176450; G 0070 176449; G 0070 176446, în total 1200 lei, care au fost transmiși de către ofițerii CNA lui Nistor Nicolae cu scopul realizării măsurii speciale de investigație - controlul transmiterii banilor și documentării actelor de corupere pasivă, comise de inculpat (f.d. 18-21, vol. I); - procesul-verbal de cercetare a obiectelor (documentelor) din 13.05.2014, prin care a fost examinat discul CD-R 1402, din 08.05.2014, cu interceptarea și înregistrarea comunicărilor audio/video ce au avut loc între Nistor Nicolae și Acriș Sergiu, în apropierea Secției de Poliție nr. 1 or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare, 183 și caseta video de model Sony Mini DV nr. 1224, cu înregistrarea acțiunilor de urmărire penală - percheziția corporală a lui Acriș Sergiu, percheziția biroului de serviciu a ofițerului Acriș Sergiu, percheziția mijlocului de transport a lui Acriș 4 Sergiu, efectuate în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare (f.d. 100, vol. I); - procesul-verbal de cercetare a obiectelor din 12.05.2014, prin care a fost examinat alcooltestul de model Drager nr. 8319310, seria ARAJ 5071, care de fapt se utilizează la verificarea stării de alcoolemie în aerul expirat și care nu a fost utilizat în cazul lui Nistor Nicolae, deoarece se află doar într-un exemplar în cadrul IP Strășeni, iar la 06.05.2014, nu a fost luat de la sediul Inspectoratului de către ofițerul Acriș Sergiu (f.d. 96-99, 121-122, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 13.05.2014, prin care s-a examinat telefonul mobil de model „Megafone”, IMEI: 355954051334414, ridicat la 13.05.2014, de la Nistor Petru, care conținea înregistrarea discuției purtate de Nistor Nicolae și Nistor Ion cu inculpatul la 06.05.2014, care ulterior a fost extrasă și plasată pe un CD, anexat la cauza penală (f.d. 104-105, vol. I); - raportul de expertiză nr. 124 din 07.05.2014, prin care se constată că 2 bancnote cu valoarea nominală de 100 lei cu seriile și numerele: F 0026 722403; F 0083 672044; și 5 bancnote cu valoarea nominală 200 lei, care au următoarele serii, număr: G 0070 176448; G 0070 176447; G 0070 176450; G 0070 176449; G 0070 176446, în total 1200 lei, care ulterior au fost transmise de către Nistor Nicolae sub controlul Centrului Național Anticorupție, ofițerului de sector Strășeni, Acriș Sergiu, corespund după calitatea și metoda imprimării rechizitelor, bancnotelor autentice (confecționate la o întreprindere specializată în fabricarea banilor și hîrtiilor de valoare) (f.d. 9-17, vol. I); - procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 08.05.2014, prin care a fost stenografiată comunicarea dintre Acriș Sergiu și Nistor Nicolae, în momentul transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 1200 lei (f.d. 44- 47, vol. I); - corpul delict Cd-R ce conține informații ridicate din telefonul mobil a lui Nistor Petru. Astfel, Colegiul penal, audiind participanții la proces, verificînd prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa urmăririi penale, cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat că instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către Acriș Sergiu a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. Colegiul penal a considerat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor și probele scrise care ar trezi dubii nu au fost reținute. Nerecunoașterea vinei de către inculpat a fost apreciată de instanța de apel drept o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina, garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are 5 calitatea procesuală de inculpat, nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificat ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Astfel, Colegiul penal a reținut că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 324 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune respectarea de către persoanele publice și persoanele publice străine a obligației de a pretinde, accepta sau primi remunerația în strictă conformitate cu legea. Prin aplicarea metodei de extorcare, se lezează în mod necesar libertatea psihică (morală) a persoanei (și relațiile sociale aferente), ca obiect juridic secundar al infracțiunii prevăzute la lit. c) alin. (2) art. 324 Cod penal. Prin libertate psihică (morală) a persoanei se înțelege putința ce-i este lăsată fiecărei persoane de a hotărî (de a dispune) în toate actele sale, în cadrul ordinii juridice. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. 2 lit. c) Cod penal incriminată inculpatului, nu cuprinde pretinderea și acceptarea în calitate de forme distincte de încadrare juridică și nu și-au găsit reflectare în acțiunile inculpatului, prima instanță corect ajungînd la concluzia că inculpatul este vinovat doar pentru fapta „primirii prin extorcare a bunurilor”, forme ale laturii obiective care au și fost probate în ședință de judecată. Latura subiectivă a infracțiunii specificate la alin. (1) art. 324 Cod penal se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii în cauză se exprimă, de cele mai multe ori, în interesul material sau în năzuința de a obține unele avantaje nepatrimoniale. Subiectul infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 324 Cod penal, este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins vîrsta de 16 ani. De asemenea, subiectul trebuie să aibă calitatea specială de persoană publică sau de persoană publică străină. În conformitate cu art. 123 Cod penal, noțiunea „persoană publică" este definită la alin. (2). Analizînd cele expuse în raport cu circumstanțele speței, instanța de apel a constatat cert săvîrșirea infracțiunii de corupere pasivă de către Acriș Sergiu, în acest sens s-a remarcat că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 324 al. (2) lit. c) Cod penal. Totodată s-a mai atestat că prima instanță a concluzionat în mod justificat că faptul extorcării de către inculpat a banilor de la Nistor Nicolai reiese cert din declarațiile nemijlocite ale ultimului care a relatat în ședință de judecată că inculpatul după ce a aflat că cu o zi înainte el a servit băuturi alcoolice, i-a spus că “anume asta și îi trebuia", amenințîndu-l că va întocmi un proces-verbal contravențional în acest sens. De asemenea, fapta prejudiciabilă s-a confirmat și prin declarațiile martorului Nistor Petru, care a relatat instanței că din cuvintele lui Nistor Nicolai a înțeles că banii urmau să fie transmiși pentru a nu-i fi reținută mașina, și 6 a nu fi dus la expertiză în vederea constatării stării de ebrietate și prin declarațiile martorilor Nistor Petru, Nistor Ion și Nistor Nicolai, prin care se probează că inculpatul a reținut arbitrar pașaportul tehnic al automobilului și permisul de conducere ale lui Nistor Nicolai și a stabilit o taxă de 4000 lei, care ulterior a fost negociată la 2000 lei, în schimbul returnării documentelor și neîntocmirii procesului verbal contravențional. De altfel, și înregistrarea discuției purtate de Nistor Nicolae și Nistor Ion cu inculpatul la 06.05.2014 coroborează cu declarațiile martorilor Nistor Petru, Nistor Ion și Nistor Nicolai, unde este clar identificată fața inculpatului care poartă discuții în vederea pretinderii de bani de la Nistor Nicolai, fiind combătut în acest context argumentul apelantului precum că înregistrarea video ridicată de pe telefonul mobil „Megafone”, nu confirmă ipoteza consemnată de instanța de fond și nu a înlăturat versiunea că poate fi făcută și la o altă dată și nu conține informații referitor la caracterul și conținutul discuției. La fel, vinovăția lui Acriș Sergiu se probează și prin procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 08.05.2014 prin care a fost stenografiată comunicarea dintre Acriș Sergiu și Nistor Nicolae, în momentul transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 1200 lei, care dovedește că întîlnirea dintre Nistor Nicolai și inculpat în dimineața zilei de 08.05.2014 a avut loc pentru a fi transmisă suma de bani de 1200 lei pentru revendicarea permisului de conducere și pașaportului tehnic al lui Nistor Nicolai. De către Colegiul penal a fost respinsă ca nefondată și afirmația apelantului precum că pretinsa constatare precum că banii au fost transmiși, nu coroborează cu celelalte probe prezentate de acuzare, în special procesele-verbale de percheziție corporală, a mijlocului de transport și a biroului apelantului, or de la locul unde au fost transmiși banii și pînă în birou, automobil, inculpatul a avut posibilitate să ascundă în alt loc banii primiți de la Nistor Nicolai, iar în speță se atestă coroborarea deplină a probelor cercetate în ședința de judecată cu demonstrarea indubitabilă a vinovăției lui Acriș Sergiu. Instanța de apel a susținut și poziția instanța de fond care a subliniat în mod întemeiat că în calitate de probe în sensul dovedirii acțiunii de primire a primei tranșe de 800 lei, se rețin declarațiile martorului Nistor Nicolai și Nistor Petru în calitate probe directe, deoarece aceste două persoane au fost martori oculari ai transmiterii banilor și declarațiile martorului Nistor Ion, care a relatat că la 06.05.2014 imediat după ce s-au despărțit cu inculpatul, Nistor Nicolai l-a telefonat pe un consătean pentru a-i împrumuta bani și a-i da lui Acriș Sergiu. Veridicitatea declarațiilor martorului Nistor Nicolai în privința transmiterii sumei de 800 lei este confirmată și prin faptul că ultimul nu și-a schimbat pe parcursul procesului penal poziția sa, declarațiile acestuia din instanța de judecată fiind aceleași ca și cele date la 07.05.2014 în cadrul întocmirii procesului-verbal de primire a plîngerii (f.d. 4) și 7 declarațiile ulterioare. De asemenea, a fost susținută poziția instanța de fond cu referire și la probele care ar demonstra primirea de către inculpat a celei de a doua tranșe, și anume suma de 1200 lei, remarcîndu-se că în pofida faptului că banii nu au fost găsiți deoarece inculpatul a avut posibilitatea de a-i ascunde în alt loc, cumulul de probe administrat în cadrul ședinței de judecată, probează că infracțiunea a avut loc iar acțiunea de „primire” s-a consumat. Mai mult decît atît, din punct de vedere al aprecierii probelor, nu există o regulă prestabilită potrivit căreia nedepistarea banilor transmiși către corupt duce la invalidarea învinuirii, în contextul în care organul de urmărire penală a realizat o serie de acțiuni procesuale și măsuri operative de investigații legale, care luate în cumul cu declarațiile martorului Nistor Nicolai, probează cert faptul schimbului între inculpat și martor a banilor pe documentele ilegal reținute de inculpat, și pentru componența de infracțiune încriminată nu este necesară și depistarea efectivă a banilor la inculpat. Colegiul Penal a mai considerat că, instanța de fond a ajuns la concluzia corectă precum că procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 08.05.2014, prin care a fost stenografiată comunicarea dintre Acriș Sergiu și Nistor Nicolae în momentul transmiterii mijloacelor bănești în mărime de 1200 lei, este o dovadă suficientă în vederea demonstrării vinovăției inculpatului, chiar dacă banii transmiși nu au fost găsiți, or, probatoriul în contextul art. 99 Cod de procedură penală, reprezintă un complex de acțiuni în scopul constatării unor circumstanțe importante pentru cauză, care să stabilească dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăția persoanei, iar careva mijloace probatorii nu pot avea valoare predeterminată sau prevala asupra altora. Reieșind din prevederile art. 93 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, declarațiile martorului sunt un mijloc de probă de aceiași valoare ca și declarațiile inculpatului, astfel încît nu s-a depistat nici un temei pentru a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor martorului Nistor Nicolae. În aceiași ordine de idei s-a mai menționat că, nedepistarea banilor în speță nu trebuie interpretată în favoarea inculpatului, deoarece careva probe credibile în favoarea dezvinovățirii acestuia în ședință de judecată nu au fost administrate, acțiunile ultimului urmînd a fi interpretate spre intenția de a tăinui banii, ceea ce indică cert că acesta nu doar că nu intenționa să se opună acceptării banilor din partea lui Nistor Nicolai, ci și a premeditat momentul primirii acestora, a ales locul utilizînd tehnici de tăinuire a produsului infracțional, după care i-a restituit lui Nistor Nicolae permisul de conducere și pașaportul tehnic pe mijlocul de transport “Ford Fiesta” cu n/î C OC 297. Astfel, se combate argumentul apelantului precum că faptul transmiterii banilor este infirmată prin perchezițiile care au fost efectuate în biroul său de serviciu, mijlocul de transport și percheziția corporală, de unde rezultă că în biroul de serviciu, asupra lui cît și în mașină nu au fost depistate mijloacele financiare extorcate, transmise sub controlul CNA. 8 S-a respins ca fiind nefondat și argumentul apelantului precum că în sentință, instanța de fond a reținut că în acțiunile apelantului nu și-au găsit reflectarea semnele laturii obiective - pretinderea și acceptarea - dar inculpatul se face vinovat doar pentru fapta „primirii cu extorcarea de bunuri”, deși art. 324 Cod penal nu reglementează ca semn distinct al laturii obiective „primirea prin extorcarea de bunuri”. În acest sens, instanța de apel a subliniat că coruperea pasivă săvîrșită cu extorcarea de bunuri sau servicii enumerate la alin. (1), constituie o circumstanță agravantă, prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, care conține în sine semnele laturii obiective ale alin. (1), după cum rezultă expres din norma penală nominalizată. A fost apreciat critic și argumentul inculpatului precum că CD-R cu numărul 1402 și caseta de model SONYMCNIDV nr. 1224 și CD-R ce conține informația ridicată de pe telefonul mobil al lui Nistor Petru nu au fost dobîndite prin procedee probatorii legale și nu urmau a fi recunoscute în calitate de corp delict și puse la baza sentinței de condamnare a lui Acriș Sergiu, or instanța a reținut că careva încălcări procesuale în acest sens nu există, aceste probe ridicate de la martor fiind recunoscute legal ca corp delict care au păstrat asupra lor urmele acțiunilor criminale ale inculpatului și nu contravin prevederilor art. 158 Cod de procedură penală. Făcînd trimitere la prevederile art. 95 Cod de procedură penală, Colegiul a menționat că prin ordonanța procurorului în Procuratura Anticorpuție, Rudei Lilian, din 07.05.2015 s-a dispus autorizarea efectuării de către ofițerii de investigații ai Centrului Național Anticorupție a măsurii speciale de investigație: controlul transmiterii banilor, adică înmînarea sau predarea bancnotelor pretinse și extorcate, colaboratorului de poliție în cadrul IP Strășeni, pe numele „Sergiu”, precum și altor persoane implicate în pretinderea și primirea mijloacelor bănești extorcate, sub supravegherea și cu documentarea acestei acțiuni pentru un termen de 30 zile de la data emiterii ordonanței (f.d. 43, vol. I). Prin încheierea judecătorului de instrucție din Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău din 08.05.2014 a fost legalizată dispunerea și efectuarea documentării cu ajutorul mijloacelor tehnice a lui Acriș Sergiu dispusă la 08.05.2014 și efectuată în aceeași zi, începînd cu ora 07:51 min și finisată la 08.05.2014, ora 07:55, cu relevarea și fixarea acțiunilor persoanei utlizînd aparate tehnice de înregistrare (f.d. 42), iar prin procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 08.05.2014 s-a constatat efectuarea măsurii speciale de investigație (f.d. 44). Astfel, măsurile speciale de investigație au fost efectuate cu respectarea legislației în vigoare, în termenul stabilit, făcîndu-se uz de sisteme informaționale în conformitate cu Legea privind activitatea specială de investigații, cu autorizarea judecătorului de instrucție, astfel constatîndu-se că argumentul invocat de inculpat referitor la ilegalitatea probelor nominalizate nu are nici un suport factologic și probatoriu. De asemenea, Colegiul penal a respins și argumentul apelantului precum că 9 prima instanță nu a apreciat corespunzător toate probele prezentate în instanța de judecată, or, instanța de fond în mod corect a pus la îndoială, considerînd părtinitoare declarațiile martorului Torgai Igor, (f.d. 205, vol. I), relevînd că acestea sunt combătute prin declarațiile martorilor Nistor Nicolae, Nistor Petru și Nistor Ion. Totodată, acestea au fost apreciate critic deoarece martorul dat în instanță și-a schimbat declarațiile (f.d. 119-120), manifestînd o poziție părtinitoare față de inculpat, cu care a fost coleg de serviciu, avînd scopul de a favoriza interesele inculpatului în cadrul prezentului proces. Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel, conducîndu-se de prevederile art. 3, 6-7, 61-62, 75-76 Cod penal, a conchis că concluzia instanței de fond corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de individualizare și stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii. Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrea instanței de fond atacată, Colegiul nu a constatat vre-o eroare de drept ce ar afecta legalitatea ei, or, acțiunilor inculpatului s-a dat o calificare justă, pedeapsa fixată a fost individualizată corect, astfel neexistînd nici un temei de implicare a instanței de apel în vederea casării hotărîrii atacate.

Împotriva hotărîrilor menționate au declarat recursuri: - avocatul Victor Furnică în numele inculpatului Acriș Sergiu, care invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs nemotivat solicitînd rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare, în privința lui Acriș Sergiu pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. - inculpatul Acriș Sergiu, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare, de sub învinuirea de comiterea infracțiunii incriminate. În motivarea recursului inculpatul invocă aceleași motive ca și în cererea de apel descrise la pct. 3 al prezentei decizii.

Procurorul pe marginea recursurilor ordinare a prezentat referință, prin care solicită respingerea acestora, cu menținerea hotărîrilor atacate, deoarece temeiurile invocate de către recurenți, precum și argumentele acestora au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de fond și cea de apel și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărîrile pronunțate. Prin urmare, se constată că erori de drept la examinarea acestei cauze penale nu s-au comis.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 10 În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că recursurile depuse au ca temeiuri pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs menționează că nici unul din prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. Colegiul penal reține, că instanțele de fond judecînd cauza și verificînd probele în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal, invocînd în acest context următoarele. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în care se specifică că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a menținut sentința privind condamnarea inculpatului Acriș Sergiu în baza art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal. Prin urmare, criticile formulate de recurenți și enunțate la pct. 5 al prezentei decizii prin care se invocă aceleași motive ca și în apel, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere 11 și faptul că verificînd hotărîrea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, constatîndu-se astfel că recursurile declarate sunt inadmisibile. Mai mult ca atît, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizînd probele administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Acriș Sergiu încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal. Cu referire la motivul invocat de recurenți, precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal remarcă că sub acest aspect se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Deși se invocă faptul că inculpatul nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel și recurs, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și dovedesc cu certitudine vinovăția lui Acriș Sergiu în cele imputate. Versiunea recurenților este combătută prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată a fost stabilit cu certitudine că acțiunile lui Acriș Sergiu întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) Cod penal. Astfel, Colegiul penal acceptă întru totul argumentele instanțelor de fond și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În altă ordine de idei, Colegiul penal mai precizează că instanțele de fond corect au stabilit și pedeapsa inculpatului, luîndu-se în considerație prevederile art. 7, 75 12 Cod penal, ținînd cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvîrșite, considerînd pedeapsa sub formă de închisoare proporțională infracțiunii comise. Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrile atacate, Colegiul nu a constatat vre-o eroare de drept ce ar afecta legalitatea lor, or, acțiunilor inculpatului s-a dat o calificare justă, pedeapsa fixată a fost individualizată corect, astfel neexistînd nici un temei de implicare a instanței de recurs în vederea casării hotărîrii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și de avocatul acestuia, Victor Furnică, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Acriș Sergiu, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 13 aprilie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 13