1ra-1426/2016 — art.217 alin.2 Cod penal

1ra-1426/2016 — art.217 alin.2 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-1426/16

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Zagorjevschi Sergiu, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 15 martie 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, în cauza

penală în privința lui

Zagorjevschi Sergiu Nicolae,

născut la 16 martie 1971, originar și domiciliat până la

reținere în or. Strășeni, str. Cartier Locativ 2, casa 4,

ap.12.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Sergiu a fost condamnat în baza art. 217 alin.(2) Cod penal la 6 luni închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la

pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei

fixate prin sentința Judecătoriei Strășeni din 08 iulie 2014, definitiv fiindu-i

stabilită pedeapsa de 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

Zagorjevschi Sergiu, a păstrat substanțe narcotice la domiciliul său din or.

Strășeni, pentru utilizarea prin fumare.

1

Astfel, la 29 octombrie 2014, în urma acțiunii de urmărire penală, la

domiciliul lui Zagorjevschi S., în timpul efectuării percheziției în

apartamentul de locuit, au fost ridicate două părți superioare de butelie din

masă plastică, una cu dop, 14 seringi, care potrivit raportului de expertiză

nr.8853 din 19 noiembrie 2014, s-a constatat că depunerile de substanță de pe

pereții interiori a celor două părți superioare de butelie din masă plastică și

dopului confecționat din folie de staniol, reprezintă „rășină de cannabis” care

se atribuie la categoria substanțelor narcotice, masa căruia constituie 0,52 gr.,

ceia ce reprezintă proporții mari.

În depunerile din 5 seringi cu capacitatea de 1 ml, ridicate din același loc

s-a depistat heroină în cantități de urme, care la fel se referă la categoria

substanțelor narcotice. În depunerile de seringă cu capacitatea de 3 ml,

ridicată din același loc s-a depistat metamfetamină în cantități de urme, care

se referă la substanțele psihotrope. În celelalte 8 seringi cu capacitatea de 1 ml

și în flaconul de sticlă, alcaloizi activi ai opiului, morfină, codeină, precum și

derivarele lui (heroina, dionina) amfetamină, metamfitamină, MDMA, nu au

fost depistate.

Stratan Igor, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

În argumentarea apelului, s-a menționat că în timpul efectuării

percheziției în apartamentul lui Zagorjevschi S. au fost ridicate două părți

superioare de butelie din masă plastic, una cu dop și 14 seringi, iar în procesul

verbal de percheziție nu este indicat că inculpatul a cultivat careva plante sau

anumite plante au fost ridicate de la domiciliul sau.

Potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 26.12.2011

„Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează

circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor”

în pct. 2) este menționat că, cultivarea plantelor care conțin substanțe

narcotice sau psihotrope se consideră ansamblul lucrărilor ce țin de îngrijirea,

udarea, plivirea, tratarea cu îngrășăminte, afânarea solului, nimicirea

dăunătorilor și alte activități de menținere în bune condiții a plantelor care

conțin substanțe narcotice sau psihotrope, precum și recoltarea acestora.

Prin urmare, instanța de fond a depășit limitele judecării cauzei,

deoarece potrivit rechizitoriului, inculpatul nu este învinuit că a cultivat

2

plante care conțin substanțe narcotice. Astfel, instanța a interpretat eronat

legea și a admis erori de drept, iar ca rezultat a adoptat o hotărâre care nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Mai mult ca atât, nici în cadrul urmăririi penale, cât și judecării cauzei

nu au fost aduse careva probe pertinente și concludente în învinuirea adusă

inculpatului, iar învinuirea formulată este bazată doar pe presupuneri. De

către acuzare nu a fost probată intenția inculpatului de a săvârși infracțiunea

imputată.

Fiind audiat în cadrul ședinței de judecată inculpatul a declarat că sticla

din plastic depistată în timpul percheziției la el în casă a fost adusă de către

Lozovan A. prietenul fiului său, care deseori vine la ei în casă și se mai joacă

unul cu altul. Zagorjevschi S. cunoaște de unde Lozovan A. a găsit sticla,

explicând că i-a spus să facă curățenie în coridor și ce va găsi să aducă în casă

pentru a face focul, ceia ce Lozovan A. a și făcut, măturând în coridor, iar

sticlele găsite, inclusiv și seringile fiind aduse în casă pentru foc.

Acuzatorul de stat nu a prezentat probe ce ar confirma prezența

elementelor caracteristice pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice,

psihotrope sau analoagelor lor fără scop de înstrăinare.

Necătând la faptul că în rechizitoriu este indicat că acțiunile

inculpatului sunt săvârșite în proporții deosebit de mari, califică acțiunile

acestuia potrivit alin.(2) art. 217 Cod penal, adică, acțiuni în proporții mari,

nefiind specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar fi manifestat-o, care

este motivul și scopul urmărit.

La fel nu este de acord nici cu pedeapsa stabilită, considerând că

neîntemeiat i-a fost aplicată închisoare 8 luni de zile.

Suplimentar inculpatul a indicat că nu au fost prezentate probe că

obiectele prezentate expertului au fost ridicate anume de la domiciliul său,

precum și că de aceste obiecte s-ar fi folosit el personal, nefiind efectuată

expertiza dactiloscopică. Astfel, obiectele depistate în cantități de urme ce se

referă la substanțele narcotice, urmează a fi considerate declarative, iar

potrivit art. 94 alin.(1) pct.8) CPP, nu pot fi admise ca probe și puse la baza

sentinței deoarece au fost obținute cu încălcări esențiale de către organul de

urmărire penală.

Ridicarea obiectelor depistate la domiciliul său a fost efectuat în

prezența colaboratorilor de poliție, adică în prezența persoanelor cointeresate

care în cadrul cercetării judecătorești au fost din partea acuzării, fiind încălcat

3

principiul egalității, astfel, urmau a fi apreciate probele potrivit art. 101

alin.(3) și (5) CPP.

La fel, inculpatul a indicat că după ridicarea obiectelor de la domiciliu, a

fost efectuată expertiza medico-legală privind consumul de substanțe

narcotice, conform căruia în sângele lui nu a fost depistat urme de substanțe

narcotice, însă acest raport nu a fost prezentat instanței.

2016, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate.

de prima instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în

prevederile art.217 alin.(2) Cod penal, potrivit elementelor constitutive

„prelucrarea, păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de

înstrăinare”.

Concluziile privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

menționate au fost bazate pe declarațiile martorului Pîrău V. și actele cauzei:

procesul-verbal de percheziție din 29.10.2014 și raportul de expertiză judiciară

nr. 8853 din 19.11.2014.

La fel, instanța a reținut, că prin încheierea Judecătoriei Strășeni din

16.10.2014, a fost dispusă autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui

Zagorjevschi S., din or. Strășeni, str. Cartier Locativ nr.2, casa nr.4, ap.12, în

scopul depistării și ridicării obiectelor care au importanță pentru cauza penală,

pornită la data de 16.07.2014 de către Inspectoratul de Poliție Strășeni în baza

art. 186 alin. (4) Cod penal.

La 29.10.2014, de către colaboratorii de poliție al IP Strășeni, și anume

ofițerul de urmărire penală, Levițchi D. și ofițerii de investigație Pîrău V.,

Taran N. și Timofti V., a fost efectuată percheziția la domiciliul lui

Zagorjevschi S., cu participarea ultimului. Din procesul-verbal de percheziție,

rezultă că Zagorjevschi S. a predat benevol mai multe bunuri, printre care

două vârfuri de sticlă de plastic, una din ele având la vârf o bucată de material,

ambele capete de sticlă murdare de culoare cafenie cu un miros specific, 14

seringi, o sticlă mică de sticlă cu o bucată de sârmă albă la vârf.

Prin raportul de expertiză judiciară nr. 8853 din 19.11.2014, s-a stabilit că

4

depunerile de substanță de pe pereții interiori a sticlelor din masă plastică și

depunerile de pe dopul confecționat din folie de staniol, ridicate de la

domiciliul lui Zagorjevschi S. constituie substanță narcotică “rașină de

canabis", masa căruia fiind în total 0,52 gr, pe suprafața seringilor ridicate din

domiciliul lui Zagorjevschi S. s-au depistat urme de heroină și urme de

metamfetamină.

De asemenea, instanța a apreciat critic argumentul avocatului precum că

fapta de care este învinuit Zagorjevschi S. nu întrunește elementele

infracțiunii, menționând în acest sens că, latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă

exprimată în acțiune, care se manifestă la caz, prin prelucrarea și păstrarea

ilegală a substanțelor narcotice.

Prin prelucrare trebuie de înțeles tratarea cu ajutorul unor agenți chimici,

fizici, mecanici etc. a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor

acestora (de exemplu, rafinarea (separarea de impurități) a amestecului

conținând una sau mai multe substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale

acestora; sporirea în preparat a concentrației de substanțe narcotice sau

psihotrope; obținerea în baza substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor acestora a altor substanțe care nu sunt substanțe narcotice,

psihotrope sau analoage ale acestora; amestecarea cu alte substanțe

farmacologic active în vederea sporirii efectului asupra organismului etc.).

Procedeele de prelucrare pot fi dintre cele mai variate (fierberea, opărirea,

defalcarea din preparat a alcaloizilor narcotici în formă pură etc.). Se are în

vedere prelucrarea prin influențarea asupra conținutului, nu a formei.

Prin păstrare se înțelege deținerea substanțelor narcotice, psihotrope sau

a analoagelor acestora - în mod ascuns sau deschis - în sfera de stăpânire a

făptuitorului (asupra sa, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe

terenul din preajma casei, în ascunzătoare etc.), indiferent dacă posedarea se

face pentru sine sau pentru altă persoană, precum și indiferent dacă

făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc.

substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora) ori a procurat de la

altcineva substanțele specificate.

Astfel, în speță, inculpatul a prelucrat și a păstrat substanțele narcotice,

fără scop de înstrăinare, la domiciliul său, iar la 29 octombrie 2014 în cadrul

efectuării percheziției benevol a predat obiectele ce au stat la baza prelucrării

5

substanțelor narcotice, fapt confirmat prin declarațiile martorului Pîrău V.,

care a relatat în ședința instanței de fond că la întrebarea adresată lui

Zagorjevschi S. dacă are ceva interzis în domiciliu, acesta a arătat la sticlele de

masă plastică, seringi și alte obiecte.

Totodată, în acest sens, instanța de apel a reținut și procesul-verbal de

percheziție din 29.10.2014, prin care se confirmă că percheziția a fost efectuată

în prezența inculpatului, semnat de către acesta, neavând careva obiecții la

întocmirea acestui act procesual.

Cât privește argumentul avocatului precum că instanța de fond a

depășit limitele judecării cauzei, indicând calificativul infracțiunii de care este

învinuit inculpatul - cultivarea ilegală a substanțelor narcotice, instanța de apel a

menționat că prima instanță a comis o eroare mecanică, or, din motivarea

sentinței nu rezultă că inculpatul a cultivat substanțele narcotice, ci le-a

prelucrat.

La fel, s-a apreciat critic atât declarațiile inculpatului depuse în instanța

de fond, cât și a martorilor Lozovan A. și Zagorjevschi E., care au declarat că

sticla a fost adusă de către Lozovan A. care este prietenul fiului inculpatului,

ultimul cunoscând de unde a găsit-o Lozovan A., deoarece i-a spus să măture

și să facă curățenie în coridor fiului său, și să aducă tot ce poate arde pentru a

le pune pe foc. Acesta a făcut curat, unde a găsit sticla, pe care a adus-o în

casă. Acolo se aflau mai multe sticle, toate fiind aduse de ultimul, precum și

seringile care au fost găsite la fel în coridor de către Zagorjevschi E., însă

deoarece acestea erau din plastic el le-a luat ca să le pună pe foc.

Au fost respinse, ca nefondate, argumentele inculpatului precum că nu

au fost prezentate probe care ar confirma că obiectele prezentate expertului au

fost ridicate anume de la domiciliul ultimului, or, în baza procesului-verbal de

percheziție din 29.10.2014 au fost ridicate obiectele nominalizate anume de la

domiciliul lui Zagarjevschi S., care ulterior au fost prezentate și supuse

expertizei.

De asemenea, instanța de apel a conchis că la aplicarea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului prima instanță, în conformitate cu art.75-77

Cod penal, a ținut seama de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul

acesteia, de persoana inculpatului, care anterior a fost judecat și antecedentele

penale nu sunt stinse, iar pedeapsa fixată acestuia este una echitabilă și

corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei.

6

ordinar avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, care, invocând temeiul

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.6) și 8) CPP, solicită casarea acestora și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând repetat aceleași argumente

care au fost menționate în cererea de apel.

Suplimentar a indicat că atât martorul Lozovan A., cât și Zagorjevschi E.

cu precizie au declarat de unde au luat obiectele care au fost depistate în casa

inculpatului și care a fost scopul de a fi aduse în casă.

Totodată, a menționat că în rechizitoriu Zagorjevschi S. este învinut

pentru acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, iar acțiunile lui sunt

calificate în norma art. 217 alin.(2) CP, adică în proporții mari.

Astfel, probele examinate în cadrul ședințelor de judecată nu dovedesc

săvârșirea de către inculpat a infracțiunii imputate.

Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței de infracțiune,

prevăzută de norma penală.

Ținând cont de faptul că vinovăția lui Zagorjevschi S. nu a fost

confirmată prin probe pertinente, iar sentința de condamnare nu poate fi

bazată pe presupuneri, consideră că urmează să fie adoptată o soluție de

achitare, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului,

solicitând inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că

recurentul nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor, iar

motivele date nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) CPP.

Temeiurile pe care s-a bazat recurentul nu persistă în cauză, iar decizia

instanței de apel cuprinde toate motivele expuse în apel, astfel aceasta

corespunde prevederilor procedurale.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

7

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul invocă în recursul ordinar declarat, temeiuri pentru recurs

art. 427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, care stipulează că:

- hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept,

dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea

judecătorească devenită definitivă.

Astfel, motivele invocate de recurent nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept

invocate de autor.

Din conținutul recursului rezultă că avocatul Bîrcă L. în numele

inculpatului invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a nevinovăției lui

Zagorjevschi S. în comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât pe cele

obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Zagorjevschi Sergiu în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, să fie justă și

întemeiată.

Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

Necătând la faptul că, inculpatul vina nu și-a recunoscut, instanțele de

fond și apel au constatat că vinovăția lui Zagorjevschi S. pe deplin a fost

dovedită prin: - declarațiile martorului Pîrău Victor, care a explicat că el

activează la IP Strășeni. La data de 29.10.2014 a fost implicat în efectuarea

percheziției la domiciliul lui Zagorjevschi S. împreună cu Taran N., Timofti

V., Levițchi D. și Scrînic O. Ajungând la domiciliul inculpatului, la întrebarea

adresată dacă are ceva interzis în domiciliu, Zagorjevschi S. a arătat la sticlele

de masă plastic, seringi și alte obiecte, și actele cauzei: - procesul-verbal de

8

percheziție din 29.10.2014, conform căruia în cadrul percheziției la domiciliul

lui Zagorjevschi S. au fost depistate și ridicate un telefon mobil Samsung S-4,

telefon de culoare neagră Blade-3, o tabletă de model Nordmende de culoare

alba, două vârfuri de sticlă de plastic, una din ele având la vârf o bucată de

material, ambele capete de sticlă murdare de culoare cafenie cu miros specific,

14 seringi, o sticlă mica de sticlă cu o bucată de sârmă alba la vârf; - raportul de

expertiză judiciară nr. 8853 din 19.11.2014, potrivit căruia depunerile de

substanță de pe pereții interior a sticlelor din masă plastic și depunerile de pe

dopul confecționat de pe dopul de staniol, ridicate de la domiciliul lui

Zagorjevschi S., constituie masa substanței narcotice “rașină de cannabis”, ce

constituie 0,52 gr, pe suprafețele seringelor ridicate din același domiciliul s-au

depistat urme de heroină și urme de metamfetamină, probe, pe care le-a

apreciat în mod obiectiv, ce au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă tuturor probelor

administrate, stabilind corect vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii

imputate și încadrarea juridică a faptei.

Prin urmare, instanța de apel corect a menționat că, instanța de fond în

urma cercetării probelor, a stabilit că, prin încheierea Judecătoriei Strășeni din

16.10.2014, a fost dispusă autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui

Zagorjevschi Sergiu, pe adresa or. Strășeni, str. Cartier Locativ nr.2, casa nr. 4

ap. 12, în scopul depistării și ridicării obiectelor care au importanță pentru

cauza penală, care a fost pornită la data de 08.09.2014 de către Inspectoratul

de Poliție Strășeni, conform elementelor componenței de infracțiune

prevăzute de art. 186 alin.(4) Cod penal.

La data de 29.10.2014, de către colaboratorii de poliție al Inspectoratului

de Poliție Strășeni, și anume de ofițerul de urmărire penală Levițchi D. și

ofițerii de investigație Pîrău V., Taran N., Timofti V., a fost efectuată

percheziția la domiciliul lui Zagorjevschi Sergiu, din or. Strășeni, str. Cartier

Locativ nr.2, casa nr. 4, ap.12, în prezența lui Zagorjevschi S.

Potrivit procesului-verbal de percheziție, cet. Zagorjevschi S. a predat

benevol lucrurile indicate în procesul-verbal nominalizat, inclusiv și două

vârfuri de sticlă de plastic, una din ele având la vârf o bucată de material,

ambele capete de sticlă murdare de culoare cafenie cu un miros specific,

paisprezece seringi, o sticlă mică cu o bucată de sârmă albă la vârf, iar prin

9

raportul de expertiză judiciară nr. 8853 din 19.11.2014, s-a stabilit că

depunerile de substanță de pe pereții interiori a sticlelor din masă plastică și

de pe dopul confecționat, de pe dopul de staniol, ridicate de la domiciliul lui

Zagarjevsclu S. constituie masa substanței narcotice „rașină de canabis”, cu

masa totală de 0,52 grame, iar pe suprafața seringelor s-au depistat urme de

heroină și urme de metamfetamină.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul avocatului în

numele inculpatului, precum că fapta de care este învinuit Zagorjevschi S. nu

întrunesc elementele infracțiunii imputate, deoarece situația de fapt a fost

stabilită de instanța de fond, menținută de cea de apel în urma analizei

coroborate a întregului ansamblu probator administrat și, ca urmare, a fost

stabilită o corectă determinare și constatare juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele

componenței de infracțiune prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal.

Nerecunoașterea de către inculpat a prelucrării și păstrării substanțelor

narcotice, fără scop de înstrăinare nu generează achitarea acestuia, de vreme

ce în cursul judecării cauzei au fost prezentate probe care înlătură dubiul

judiciar și dovedesc incontestabil legătura cauzală între fapta comisă, acțiunile

inculpatului și intenția acestuia.

Afirmația recurentului, precum că instanța de apel incorect a apreciat

probele cauzei, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece

ca probe, acestea au fost administrate cu respectarea procedurii penale,

verificate și apreciate de către instanță la modul cuvenit.

Mai mult că, aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de

către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu

excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis

încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat

comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea

probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare

a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la

confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor ce i se impută,

iar temei pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.217 alin.(2) Cod penal

constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune, care se manifestă prin

10

prelucrarea și păstrarea ilegală a substanțelor narcotice.

Colegiul penal menționează că, potrivit jurisprudenței în materie,

prelucrarea reprezintă tratarea cu ajutorul unor agenți chimici, fizici, mecanici

etc. a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora (de

exemplu, rafinarea (separarea de impurități) a amestecului conținând una sau

mai multe substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora; sporirea

în preparat a concentrației de substanțe narcotice sau psihotrope; obținerea în

baza substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora a altor

substanțe care nu sunt substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale

acestora; amestecarea cu alte substanțe farmacologic active în vederea sporirii

efectului asupra organismului etc.). Procedeele de prelucrare pot fi dintre cele

mai variate (fierberea, opărirea, defalcarea din preparat a alcaloizilor narcotici

în formă pură etc.). Se are în vedere prelucrarea prin influențarea asupra

conținutului, nu a formei.

Păstrarea este deținerea substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor acestora - în mod ascuns sau deschis - în sfera de stăpânire a

făptuitorului (asupra sa, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe

terenul din preajma casei, în ascunzătoare etc.), indiferent dacă posedarea se

face pentru sine sau pentru altă persoană, precum și indiferent dacă

făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc.

substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora) ori a procurat de la

altcineva substanțele specificate.

Instanța de recurs reține că, probele administrate de către organul de

urmărire penală și cercetate în ședințele de judecată a instanțelor de fond

demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Zagorjevschi S. în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, și anume

inculpatul a prelucrat substanțele narcotice, fără scop de înstrăinare, păstrând

aceste substanțe la domiciliul său, iar la data de 29.10.2014 în cadrul efectuării

percheziției benevol a predat obiectele ce au stat la baza prelucrării

substanțelor narcotice, fapt confirmat prin declarațiile martorului Pîrău V.,

precum și prin probele materiale nominalizate.

Astfel, inculpatul știind cu certitudine că substanțele narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor sunt interzise prin lege, acesta cu intenție

directă a prelucrat și păstrat aceste substanțe, fără scop de înstrăinare. Lipsa

scopului de înstrăinare, fiind cantitatea redusă de substanțe narcotice, inclusiv

11

și circumstanța că făptuitorul suferă de narcomanie.

Mai mult ca atât, Zagorjevschi S. anterior a fost atras la răspundere

penală pentru asemenea faptă, adică pentru păstrarea substanțelor narcotice,

săvârșită în proporții mari fără scop de înstrăinare, ceia ce confirmă că

inculpatul a comis infracțiunea pentru consum propriu.

Referitor la argumentul avocatului privind depășirea de către instanța

de fond a învinuirii aduse inculpatului, deoarece a indicat calificativul

infracțiunii - cultivarea ilegală a substanțelor narcotice, precum și faptul că în

rechizitoriu s-a indicat că acțiunile săvârșite de inculpat sunt în proporții

deosebit de mari, însă, califică acțiunile acestuia potrivit normei alin.(2) al art.

217 Cod penal, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele

judecătorești au examinat cauza în limita învinuirii formulate în rechizitoriu,

doar incorect s-a indicat în partea descriptivă a sentinței calificativul –

cultivarea ilegală a substanțelor narcotice, pe când ulterior, în motivarea

hotărârilor nu rezultă că inculpatul a cultivat, dar a prelucrat substanțele

narcotice, care au fost în proporții mari, aceasta fiind o eroare mecanică.

De aceea, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis careva erori de drept, care ar impune casarea

deciziei adoptate, or respectiva eroare mecanică nu influențează încadrarea

juridică a faptei penale, aceasta fiind încadrată corect.

Cât privește temeiul indicat în recurs că instanța nu a apreciat corect

declarațiile martorilor Lozovan A. și Zagorjevschi E., care au relatat de unde

au fost luate obiectele care au fost depistate în timpul percheziției la

domiciliul inculpatului, precum și care a fost scopul ca aceste obiecte să fie

aduse în casa lui Zagorjevschi S., instanța de recurs reține că, instanța de apel

corect a apreciat critic declarațiile martorilor nominalizați, deoarece acestea

fiind persoane cointeresate în absolvirea inculpatului de pedeapsa penală, or,

martorul Zagorjevschi Eugen este fiul inculpatului, iar Lozovan A. prietenul

fiului inculpatului.

Totodată, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect și motivat

a respins, ca nefondate declarațiile inculpatului, precum că nu au fost

prezentate careva probe ce ar confirma că obiectele prezentate expertului au

fost ridicate anume de la domiciliul lui.

În această ordine de idei, instanța menționează că este elocventă

motivarea instanței de apel, care a conchis că în baza procesului-verbal de

12

percheziție din 29.20.2014 au fost ridicate obiecte de la domiciliul inculpatului,

care ulterior au fost prezentate și supuse expertizei. Mai mult ca atât, din

procesul-verbal nominalizat rezultă că Zagorjevschi S. personal și benevol a

predat lucrurile, obiectele depistate la domiciliul său.

Astfel, Colegiul conchide că faptei săvârșite de către Zagorjevschi S. i s-

a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă i-a fost

stabilită în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat, cu

respectarea prevederilor art. 61, 75 și 85 Cod penal, ținându-se seama de

gradul prejudiciabil al faptei comise, de persoana vinovatului și de toate

circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază răspunderea.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul conchide, asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bîrcă Ludmila

în numele inculpatului Zagorjevschi Sergiu, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, în cauza penală în

privința lui Zagorjevschi Sergiu Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

13