1ra-1426/2016 — Art.217 alin.2 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 15 martie 2016, Zagorjevschi Sergiu a fost condamnat în baza art. 217 alin.(2) Cod penal la 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Strășeni din 08 iulie 2014, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Zagorjevschi Sergiu, a păstrat substanțe narcotice la domiciliul său din or. Strășeni, pentru utilizarea prin fumare. 1 Astfel, la 29 octombrie 2014, în urma acțiunii de urmărire penală, la domiciliul lui Zagorjevschi S., în timpul efectuării percheziției în apartamentul de locuit, au fost ridicate două părți superioare de butelie din masă plastică, una cu dop, 14 seringi, care potrivit raportului de expertiză nr.8853 din 19 noiembrie 2014, s-a constatat că depunerile de substanță de pe pereții interiori a celor două părți superioare de butelie din masă plastică și dopului confecționat din folie de staniol, reprezintă „rășină de cannabis” care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, masa căruia constituie 0,52 gr., ceia ce reprezintă proporții mari. În depunerile din 5 seringi cu capacitatea de 1 ml, ridicate din același loc s-a depistat heroină în cantități de urme, care la fel se referă la categoria substanțelor narcotice. În depunerile de seringă cu capacitatea de 3 ml, ridicată din același loc s-a depistat metamfetamină în cantități de urme, care se referă la substanțele psihotrope. În celelalte 8 seringi cu capacitatea de 1 ml și în flaconul de sticlă, alcaloizi activi ai opiului, morfină, codeină, precum și derivarele lui (heroina, dionina) amfetamină, metamfitamină, MDMA, nu au fost depistate.

Sentința a fost contestată cu apel de inculpat și avocatul acestuia Stratan Igor, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În argumentarea apelului, s-a menționat că în timpul efectuării percheziției în apartamentul lui Zagorjevschi S. au fost ridicate două părți superioare de butelie din masă plastic, una cu dop și 14 seringi, iar în procesul verbal de percheziție nu este indicat că inculpatul a cultivat careva plante sau anumite plante au fost ridicate de la domiciliul sau. Potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.2 din 26.12.2011 „Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor” în pct. 2) este menționat că, cultivarea plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope se consideră ansamblul lucrărilor ce țin de îngrijirea, udarea, plivirea, tratarea cu îngrășăminte, afânarea solului, nimicirea dăunătorilor și alte activități de menținere în bune condiții a plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, precum și recoltarea acestora. Prin urmare, instanța de fond a depășit limitele judecării cauzei, deoarece potrivit rechizitoriului, inculpatul nu este învinuit că a cultivat 2 plante care conțin substanțe narcotice. Astfel, instanța a interpretat eronat legea și a admis erori de drept, iar ca rezultat a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Mai mult ca atât, nici în cadrul urmăririi penale, cât și judecării cauzei nu au fost aduse careva probe pertinente și concludente în învinuirea adusă inculpatului, iar învinuirea formulată este bazată doar pe presupuneri. De către acuzare nu a fost probată intenția inculpatului de a săvârși infracțiunea imputată. Fiind audiat în cadrul ședinței de judecată inculpatul a declarat că sticla din plastic depistată în timpul percheziției la el în casă a fost adusă de către Lozovan A. prietenul fiului său, care deseori vine la ei în casă și se mai joacă unul cu altul. Zagorjevschi S. cunoaște de unde Lozovan A. a găsit sticla, explicând că i-a spus să facă curățenie în coridor și ce va găsi să aducă în casă pentru a face focul, ceia ce Lozovan A. a și făcut, măturând în coridor, iar sticlele găsite, inclusiv și seringile fiind aduse în casă pentru foc. Acuzatorul de stat nu a prezentat probe ce ar confirma prezența elementelor caracteristice pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor fără scop de înstrăinare. Necătând la faptul că în rechizitoriu este indicat că acțiunile inculpatului sunt săvârșite în proporții deosebit de mari, califică acțiunile acestuia potrivit alin.(2) art. 217 Cod penal, adică, acțiuni în proporții mari, nefiind specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar fi manifestat-o, care este motivul și scopul urmărit. La fel nu este de acord nici cu pedeapsa stabilită, considerând că neîntemeiat i-a fost aplicată închisoare 8 luni de zile. Suplimentar inculpatul a indicat că nu au fost prezentate probe că obiectele prezentate expertului au fost ridicate anume de la domiciliul său, precum și că de aceste obiecte s-ar fi folosit el personal, nefiind efectuată expertiza dactiloscopică. Astfel, obiectele depistate în cantități de urme ce se referă la substanțele narcotice, urmează a fi considerate declarative, iar potrivit art. 94 alin.(1) pct.8) CPP, nu pot fi admise ca probe și puse la baza sentinței deoarece au fost obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală. Ridicarea obiectelor depistate la domiciliul său a fost efectuat în prezența colaboratorilor de poliție, adică în prezența persoanelor cointeresate care în cadrul cercetării judecătorești au fost din partea acuzării, fiind încălcat 3 principiul egalității, astfel, urmau a fi apreciate probele potrivit art. 101 alin.(3) și (5) CPP. La fel, inculpatul a indicat că după ridicarea obiectelor de la domiciliu, a fost efectuată expertiza medico-legală privind consumul de substanțe narcotice, conform căruia în sângele lui nu a fost depistat urme de substanțe narcotice, însă acest raport nu a fost prezentat instanței.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în prevederile art.217 alin.(2) Cod penal, potrivit elementelor constitutive „prelucrarea, păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare”. Concluziile privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii menționate au fost bazate pe declarațiile martorului Pîrău V. și actele cauzei: procesul-verbal de percheziție din 29.10.2014 și raportul de expertiză judiciară nr. 8853 din 19.11.2014. La fel, instanța a reținut, că prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 16.10.2014, a fost dispusă autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui Zagorjevschi S., din or. Strășeni, str. Cartier Locativ nr.2, casa nr.4, ap.12, în scopul depistării și ridicării obiectelor care au importanță pentru cauza penală, pornită la data de 16.07.2014 de către Inspectoratul de Poliție Strășeni în baza art. 186 alin. (4) Cod penal. La 29.10.2014, de către colaboratorii de poliție al IP Strășeni, și anume ofițerul de urmărire penală, Levițchi D. și ofițerii de investigație Pîrău V., Taran N. și Timofti V., a fost efectuată percheziția la domiciliul lui Zagorjevschi S., cu participarea ultimului. Din procesul-verbal de percheziție, rezultă că Zagorjevschi S. a predat benevol mai multe bunuri, printre care două vârfuri de sticlă de plastic, una din ele având la vârf o bucată de material, ambele capete de sticlă murdare de culoare cafenie cu un miros specific, 14 seringi, o sticlă mică de sticlă cu o bucată de sârmă albă la vârf. Prin raportul de expertiză judiciară nr. 8853 din 19.11.2014, s-a stabilit că 4 depunerile de substanță de pe pereții interiori a sticlelor din masă plastică și depunerile de pe dopul confecționat din folie de staniol, ridicate de la domiciliul lui Zagorjevschi S. constituie substanță narcotică “rașină de canabis", masa căruia fiind în total 0,52 gr, pe suprafața seringilor ridicate din domiciliul lui Zagorjevschi S. s-au depistat urme de heroină și urme de metamfetamină. De asemenea, instanța a apreciat critic argumentul avocatului precum că fapta de care este învinuit Zagorjevschi S. nu întrunește elementele infracțiunii, menționând în acest sens că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune, care se manifestă la caz, prin prelucrarea și păstrarea ilegală a substanțelor narcotice. Prin prelucrare trebuie de înțeles tratarea cu ajutorul unor agenți chimici, fizici, mecanici etc. a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora (de exemplu, rafinarea (separarea de impurități) a amestecului conținând una sau mai multe substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora; sporirea în preparat a concentrației de substanțe narcotice sau psihotrope; obținerea în baza substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora a altor substanțe care nu sunt substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora; amestecarea cu alte substanțe farmacologic active în vederea sporirii efectului asupra organismului etc.). Procedeele de prelucrare pot fi dintre cele mai variate (fierberea, opărirea, defalcarea din preparat a alcaloizilor narcotici în formă pură etc.). Se are în vedere prelucrarea prin influențarea asupra conținutului, nu a formei. Prin păstrare se înțelege deținerea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora - în mod ascuns sau deschis - în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra sa, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma casei, în ascunzătoare etc.), indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau pentru altă persoană, precum și indiferent dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc. substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora) ori a procurat de la altcineva substanțele specificate. Astfel, în speță, inculpatul a prelucrat și a păstrat substanțele narcotice, fără scop de înstrăinare, la domiciliul său, iar la 29 octombrie 2014 în cadrul efectuării percheziției benevol a predat obiectele ce au stat la baza prelucrării 5 substanțelor narcotice, fapt confirmat prin declarațiile martorului Pîrău V., care a relatat în ședința instanței de fond că la întrebarea adresată lui Zagorjevschi S. dacă are ceva interzis în domiciliu, acesta a arătat la sticlele de masă plastică, seringi și alte obiecte. Totodată, în acest sens, instanța de apel a reținut și procesul-verbal de percheziție din 29.10.2014, prin care se confirmă că percheziția a fost efectuată în prezența inculpatului, semnat de către acesta, neavând careva obiecții la întocmirea acestui act procesual. Cât privește argumentul avocatului precum că instanța de fond a depășit limitele judecării cauzei, indicând calificativul infracțiunii de care este învinuit inculpatul - cultivarea ilegală a substanțelor narcotice, instanța de apel a menționat că prima instanță a comis o eroare mecanică, or, din motivarea sentinței nu rezultă că inculpatul a cultivat substanțele narcotice, ci le-a prelucrat. La fel, s-a apreciat critic atât declarațiile inculpatului depuse în instanța de fond, cât și a martorilor Lozovan A. și Zagorjevschi E., care au declarat că sticla a fost adusă de către Lozovan A. care este prietenul fiului inculpatului, ultimul cunoscând de unde a găsit-o Lozovan A., deoarece i-a spus să măture și să facă curățenie în coridor fiului său, și să aducă tot ce poate arde pentru a le pune pe foc. Acesta a făcut curat, unde a găsit sticla, pe care a adus-o în casă. Acolo se aflau mai multe sticle, toate fiind aduse de ultimul, precum și seringile care au fost găsite la fel în coridor de către Zagorjevschi E., însă deoarece acestea erau din plastic el le-a luat ca să le pună pe foc. Au fost respinse, ca nefondate, argumentele inculpatului precum că nu au fost prezentate probe care ar confirma că obiectele prezentate expertului au fost ridicate anume de la domiciliul ultimului, or, în baza procesului-verbal de percheziție din 29.10.2014 au fost ridicate obiectele nominalizate anume de la domiciliul lui Zagarjevschi S., care ulterior au fost prezentate și supuse expertizei. De asemenea, instanța de apel a conchis că la aplicarea categoriei și termenului pedepsei inculpatului prima instanță, în conformitate cu art.75-77 Cod penal, a ținut seama de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, care anterior a fost judecat și antecedentele penale nu sunt stinse, iar pedeapsa fixată acestuia este una echitabilă și corespunde scopului educativ și preventiv al pedepsei. 6

Împotriva hotărârilor judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, care, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.6) și 8) CPP, solicită casarea acestora și pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând repetat aceleași argumente care au fost menționate în cererea de apel. Suplimentar a indicat că atât martorul Lozovan A., cât și Zagorjevschi E. cu precizie au declarat de unde au luat obiectele care au fost depistate în casa inculpatului și care a fost scopul de a fi aduse în casă. Totodată, a menționat că în rechizitoriu Zagorjevschi S. este învinut pentru acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, iar acțiunile lui sunt calificate în norma art. 217 alin.(2) CP, adică în proporții mari. Astfel, probele examinate în cadrul ședințelor de judecată nu dovedesc săvârșirea de către inculpat a infracțiunii imputate. Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței de infracțiune, prevăzută de norma penală. Ținând cont de faptul că vinovăția lui Zagorjevschi S. nu a fost confirmată prin probe pertinente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, consideră că urmează să fie adoptată o soluție de achitare, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului, solicitând inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că recurentul nu este de acord cu modalitatea de apreciere a probelor, iar motivele date nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) CPP. Temeiurile pe care s-a bazat recurentul nu persistă în cauză, iar decizia instanței de apel cuprinde toate motivele expuse în apel, astfel aceasta corespunde prevederilor procedurale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva 7 hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Recurentul invocă în recursul ordinar declarat, temeiuri pentru recurs art. 427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, care stipulează că: - hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Astfel, motivele invocate de recurent nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de autor. Din conținutul recursului rezultă că avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a nevinovăției lui Zagorjevschi S. în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Zagorjevschi Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, să fie justă și întemeiată. Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Necătând la faptul că, inculpatul vina nu și-a recunoscut, instanțele de fond și apel au constatat că vinovăția lui Zagorjevschi S. pe deplin a fost dovedită prin: - declarațiile martorului Pîrău Victor, care a explicat că el activează la IP Strășeni. La data de 29.10.2014 a fost implicat în efectuarea percheziției la domiciliul lui Zagorjevschi S. împreună cu Taran N., Timofti V., Levițchi D. și Scrînic O. Ajungând la domiciliul inculpatului, la întrebarea adresată dacă are ceva interzis în domiciliu, Zagorjevschi S. a arătat la sticlele de masă plastic, seringi și alte obiecte, și actele cauzei: - procesul-verbal de 8 percheziție din 29.10.2014, conform căruia în cadrul percheziției la domiciliul lui Zagorjevschi S. au fost depistate și ridicate un telefon mobil Samsung S-4, telefon de culoare neagră Blade-3, o tabletă de model Nordmende de culoare alba, două vârfuri de sticlă de plastic, una din ele având la vârf o bucată de material, ambele capete de sticlă murdare de culoare cafenie cu miros specific, 14 seringi, o sticlă mica de sticlă cu o bucată de sârmă alba la vârf; - raportul de expertiză judiciară nr. 8853 din 19.11.2014, potrivit căruia depunerile de substanță de pe pereții interior a sticlelor din masă plastic și depunerile de pe dopul confecționat de pe dopul de staniol, ridicate de la domiciliul lui Zagorjevschi S., constituie masa substanței narcotice “rașină de cannabis”, ce constituie 0,52 gr, pe suprafețele seringelor ridicate din același domiciliul s-au depistat urme de heroină și urme de metamfetamină, probe, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă tuturor probelor administrate, stabilind corect vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate și încadrarea juridică a faptei. Prin urmare, instanța de apel corect a menționat că, instanța de fond în urma cercetării probelor, a stabilit că, prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 16.10.2014, a fost dispusă autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui Zagorjevschi Sergiu, pe adresa or. Strășeni, str. Cartier Locativ nr.2, casa nr. 4 ap. 12, în scopul depistării și ridicării obiectelor care au importanță pentru cauza penală, care a fost pornită la data de 08.09.2014 de către Inspectoratul de Poliție Strășeni, conform elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin.(4) Cod penal. La data de 29.10.2014, de către colaboratorii de poliție al Inspectoratului de Poliție Strășeni, și anume de ofițerul de urmărire penală Levițchi D. și ofițerii de investigație Pîrău V., Taran N., Timofti V., a fost efectuată percheziția la domiciliul lui Zagorjevschi Sergiu, din or. Strășeni, str. Cartier Locativ nr.2, casa nr. 4, ap.12, în prezența lui Zagorjevschi S. Potrivit procesului-verbal de percheziție, cet. Zagorjevschi S. a predat benevol lucrurile indicate în procesul-verbal nominalizat, inclusiv și două vârfuri de sticlă de plastic, una din ele având la vârf o bucată de material, ambele capete de sticlă murdare de culoare cafenie cu un miros specific, paisprezece seringi, o sticlă mică cu o bucată de sârmă albă la vârf, iar prin 9 raportul de expertiză judiciară nr. 8853 din 19.11.2014, s-a stabilit că depunerile de substanță de pe pereții interiori a sticlelor din masă plastică și de pe dopul confecționat, de pe dopul de staniol, ridicate de la domiciliul lui Zagarjevsclu S. constituie masa substanței narcotice „rașină de canabis”, cu masa totală de 0,52 grame, iar pe suprafața seringelor s-au depistat urme de heroină și urme de metamfetamină. Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul avocatului în numele inculpatului, precum că fapta de care este învinuit Zagorjevschi S. nu întrunesc elementele infracțiunii imputate, deoarece situația de fapt a fost stabilită de instanța de fond, menținută de cea de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și, ca urmare, a fost stabilită o corectă determinare și constatare juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal. Nerecunoașterea de către inculpat a prelucrării și păstrării substanțelor narcotice, fără scop de înstrăinare nu generează achitarea acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost prezentate probe care înlătură dubiul judiciar și dovedesc incontestabil legătura cauzală între fapta comisă, acțiunile inculpatului și intenția acestuia. Afirmația recurentului, precum că instanța de apel incorect a apreciat probele cauzei, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece ca probe, acestea au fost administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de către instanță la modul cuvenit. Mai mult că, aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor ce i se impută, iar temei pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.217 alin.(2) Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune, care se manifestă prin 10 prelucrarea și păstrarea ilegală a substanțelor narcotice. Colegiul penal menționează că, potrivit jurisprudenței în materie, prelucrarea reprezintă tratarea cu ajutorul unor agenți chimici, fizici, mecanici etc. a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora (de exemplu, rafinarea (separarea de impurități) a amestecului conținând una sau mai multe substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora; sporirea în preparat a concentrației de substanțe narcotice sau psihotrope; obținerea în baza substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora a altor substanțe care nu sunt substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora; amestecarea cu alte substanțe farmacologic active în vederea sporirii efectului asupra organismului etc.). Procedeele de prelucrare pot fi dintre cele mai variate (fierberea, opărirea, defalcarea din preparat a alcaloizilor narcotici în formă pură etc.). Se are în vedere prelucrarea prin influențarea asupra conținutului, nu a formei. Păstrarea este deținerea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora - în mod ascuns sau deschis - în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra sa, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma casei, în ascunzătoare etc.), indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau pentru altă persoană, precum și indiferent dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc. substanțele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora) ori a procurat de la altcineva substanțele specificate. Instanța de recurs reține că, probele administrate de către organul de urmărire penală și cercetate în ședințele de judecată a instanțelor de fond demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Zagorjevschi S. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, și anume inculpatul a prelucrat substanțele narcotice, fără scop de înstrăinare, păstrând aceste substanțe la domiciliul său, iar la data de 29.10.2014 în cadrul efectuării percheziției benevol a predat obiectele ce au stat la baza prelucrării substanțelor narcotice, fapt confirmat prin declarațiile martorului Pîrău V., precum și prin probele materiale nominalizate. Astfel, inculpatul știind cu certitudine că substanțele narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor sunt interzise prin lege, acesta cu intenție directă a prelucrat și păstrat aceste substanțe, fără scop de înstrăinare. Lipsa scopului de înstrăinare, fiind cantitatea redusă de substanțe narcotice, inclusiv 11 și circumstanța că făptuitorul suferă de narcomanie. Mai mult ca atât, Zagorjevschi S. anterior a fost atras la răspundere penală pentru asemenea faptă, adică pentru păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții mari fără scop de înstrăinare, ceia ce confirmă că inculpatul a comis infracțiunea pentru consum propriu. Referitor la argumentul avocatului privind depășirea de către instanța de fond a învinuirii aduse inculpatului, deoarece a indicat calificativul infracțiunii - cultivarea ilegală a substanțelor narcotice, precum și faptul că în rechizitoriu s-a indicat că acțiunile săvârșite de inculpat sunt în proporții deosebit de mari, însă, califică acțiunile acestuia potrivit normei alin.(2) al art. 217 Cod penal, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele judecătorești au examinat cauza în limita învinuirii formulate în rechizitoriu, doar incorect s-a indicat în partea descriptivă a sentinței calificativul – cultivarea ilegală a substanțelor narcotice, pe când ulterior, în motivarea hotărârilor nu rezultă că inculpatul a cultivat, dar a prelucrat substanțele narcotice, care au fost în proporții mari, aceasta fiind o eroare mecanică. De aceea, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, or respectiva eroare mecanică nu influențează încadrarea juridică a faptei penale, aceasta fiind încadrată corect. Cât privește temeiul indicat în recurs că instanța nu a apreciat corect declarațiile martorilor Lozovan A. și Zagorjevschi E., care au relatat de unde au fost luate obiectele care au fost depistate în timpul percheziției la domiciliul inculpatului, precum și care a fost scopul ca aceste obiecte să fie aduse în casa lui Zagorjevschi S., instanța de recurs reține că, instanța de apel corect a apreciat critic declarațiile martorilor nominalizați, deoarece acestea fiind persoane cointeresate în absolvirea inculpatului de pedeapsa penală, or, martorul Zagorjevschi Eugen este fiul inculpatului, iar Lozovan A. prietenul fiului inculpatului. Totodată, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect și motivat a respins, ca nefondate declarațiile inculpatului, precum că nu au fost prezentate careva probe ce ar confirma că obiectele prezentate expertului au fost ridicate anume de la domiciliul lui. În această ordine de idei, instanța menționează că este elocventă motivarea instanței de apel, care a conchis că în baza procesului-verbal de 12 percheziție din 29.20.2014 au fost ridicate obiecte de la domiciliul inculpatului, care ulterior au fost prezentate și supuse expertizei. Mai mult ca atât, din procesul-verbal nominalizat rezultă că Zagorjevschi S. personal și benevol a predat lucrurile, obiectele depistate la domiciliul său. Astfel, Colegiul conchide că faptei săvârșite de către Zagorjevschi S. i s- a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă i-a fost stabilită în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat, cu respectarea prevederilor art. 61, 75 și 85 Cod penal, ținându-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de persoana vinovatului și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază răspunderea. Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul conchide, asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Zagorjevschi Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Zagorjevschi Sergiu Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 13