1re-54/2016 — Art. 313 CPP

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Dubăsari din 22 iunie 2015, adoptată în procedura art. 313 Cod de procedură penală, s-a respins ca neîntemeiată plângerea lui Mițcul A. asupra refuzului procuraturii de a supune unui control suplimentar materialele cauzei penale.

Petiționarul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei încheieri, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie admisă plângerea integral.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, recursul a fost respins ca nefondat. 1 Instanța de recurs a reținut că instanța de fond a adoptat o încheiere legală și întemeiată.

În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 29 decembrie 2015, petiționarul a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei. Recurentul a invocat că judecarea recursului a avut loc cu încălcări procedurale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, poate fi declarat la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. În corespundere cu art. 455 alin. (2) pct. 3) – 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, astfel, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate de judecătorul de instrucție și de instanța de recurs în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că recursul de pe rol, fiind declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal, adică este vădit neîntemeiat. Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Dat fiind, că recursul în anulare este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 2 DECIDE : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Mițcul Alexandru, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Dubăsari din 22 iunie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 3