1ra-576/16 — art. 264/1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 09 octombrie 2015, Globa Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare în penitenciar de tip deschis. Măsura preventivă în privința lui Globa Gheorghe, obligarea de nepărăsire a țării, a fost modificată în arest preventiv, luîndu-1 sub arest din sala de judecată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, inculpatul Globa Gheorghe, la data de 14.10.2014 în jurul orelor 22.50, deplasîndu-se pe drumul din satul Gălești, raionul Strășeni, la volanul automobilului de model „VAZ 21063” cu numere de înmatriculare ST AG 807, încălcînd cerințele Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului al Republicii Moldova nr. 357 din data de 13.05.2009 și anume, punctul 11 alin. (4) conform căruia „Conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat: după oprirea vehiculului la semnalul agentului de circulație sau al altui reprezentant al organului de control, conducătorul acestuia este obligat să rămînă în vehicul ținînd brațele pe volan pînă la apropierea acestuia; să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare 1 a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare” și de asemenea a încălcat pct. 14) al aceluiași Regulament, conform căruia, conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într- o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, fiind implicat într-un accident rutier a deteriorat automobilul de model „Volkswagen Transporter” cu numere de înmatriculare ST BL 888 și imediat după tamponare a părăsit locul accidentului rutier, astfel eschivîndu-se de a fi supus examenului medical în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea gradului de ebrietate alcoolică la spitalul raional Strășeni.

Nefiind de acord cu sentința au declarat apeluri: - avocatul Zagaiciuc Victor în interesele inculpatului Globa Gheorghe, care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care lui Globa Gheorghe să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 700 u.c.. În argumentarea apelului a invocat: - pedeapsa penală stabilită este prea aspră; - instanța de fond a apreciat incorect gradul de pericol social care-1 reprezintă inculpatul și circumstanțele care atenuează vinovăția sa, izolarea inculpatului de societate fiind o măsură inutilă; - nu a fost luată în considerație prezența circumstanțelor atenuante și anume: recunoașterea vinovăției și căința sinceră, înaintarea către instanța de judecată a cererii privind examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, fapt care demonstrează că acesta a pășit pe calea corectării și reeducării, faptul că inculpatul se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, este pentru prima dată pe banca acuzaților, are la întreținere un copil minor. - avocatul Luca Alexandru în interesele inculpatului Globa Gheorghe, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Globa Gheorghe să fie achitat, din motivul lipsei în acțiunile lui a componenței de infracțiune. În argumentarea apelului a invocat: - sentința de condamnare este ilegală; - conform rechizitoriului inculpatului i se incriminează săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, în limitele acestei învinuiri inculpatul a înaintat cererea privind examinarea cauzei în procedură simplificată stipulată de art. 3641 Cod de procedură penală, procedură de altfel admisă de către prima instanță. Anume în baza acestei proceduri condamnatul a fost audiat după regulile de audiere 2 a martorilor, fiind pus sub jurămînt, însă, după ce inculpatul, a fost audiat potrivit regulilor de audiere a martorului, acuzatorul de stat, prin ordonanța din 26 mai 2015 a înaintat o nouă învinuire, în sensul agravării ei, potrivit căreia Globa Gheorghe a fost deja învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Pe lîngă faptul că reîncadrarea juridică a faptei, după ce instanța de fond a admis examinarea cauzei în procedură simplificată, iar inculpatul a fost audiat deja sub jurămînt, este una inadmisibilă, deoarece se încalcă unul din fundamentalele drepturi la apărare, de a nu da declarații în defavoarea sa, la materialele cauzei nu se regăsește un elementar demers de anexarea a noii învinuiri, demers care în mod imperativ urma să fie inclus în procesul-verbal al ședinței de judecată. În absența unui asemenea demers, posibilitatea anexării unei noi învinuiri nici nu a fost dezbătută de către părți, ceea ce face imposibilă constatarea modului în care a apărut la materialele cauzei ordonanța de punere sub învinuire din 26.05.2015; - după recalificarea acțiunilor inculpatului instanța n-a pus în discuție posibilitatea examinării ulterioare a cauzei în procedură simplificată și nici n-a respins cererea inculpatului în acest sens, despre ce ne indică lipsa la materialele cauzei a unei încheieri judecătorești, deși în sentință instanța de fond face referire la o asemenea încheiere, astfel, instanța l-a condamnat pe Globa Gheorghe pentru o altă componență de infracțiune decît cea invocată în rechizitoriu, fapt ce depășește atribuțiile instanței stipulate de art. 325 alin. (1) Cod penal și face ilegală sentința de condamnare; - pe lîngă faptul că acuzarea în pledoariile sale nu a susținut învinuirea inițială (art. 2641 alin. (3) Cod penal), iar noua învinuire nu se încadrează în exigențele legale, instanța a dat o apreciere eronată circumstanțelor de fapt ale cauzei, constatînd atît faptul eschivării inculpatului Globa Gheorghe de la testarea alcoolscopică, cît și obligațiunea lui de a trece această testare; - nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate, or, în cadrul cercetării judecătorești, a fost constatat cu certitudine, că la momentul accidentului rutier automobilul VAZ 2106 staționa din cauza defecțiunilor tehnice, iar inculpatul se afla în afara automobilului, fapt ce indică, că inculpatul nu conducea automobilul, deoarece staționarea exclude posibilitatea conducerii. În asemenea mod, proprietarului unui automobil parcat, în absența condiției imperative „de a conduce automobilul aflat în mișcare” nu poate fi opozabilă obligațiunea testării alcoolscopice; - a considerat că, testarea alcoolscopică urmează drept rezultat al îndreptării (trimiterii) eliberate de către colaboratorul de poliție, fapt care nu a avut loc în situația din speță, deoarece în materialele cauzei contravenționale întocmite pe marginea accidentului rutier, figurează V. Pitușcan, care și a fost trimis de către colaboratorii de poliție pentru testare, fapte la care ne indică schița întocmită la fața locului cu datele și semnăturile lui Pitușcan V., precum și demersul agentului 3 constatator privind pornirea procesului contravențional din 16.10.2014 (f.d. 13), potrivit căruia pe faptul accidentului rutier din 14.10.2014 în privința lui Pitușcan V. a fost pornită cauza contravențională. Respectiv și peste două zile după producerea accidentului, agentul constatator era convins de faptul că Pitușcan V. și nu Globa Gh. conducea automobilul. Contradictoriu este și raportul - denunț din 31.10.2014 a loc. major de poliție Roșca I., (f.d. 10) din conținutul căruia rezultă că acțiunile infracționale ale inculpatului Globa Gh. s-au manifestat nu prin refuzul său de a trece testarea alcoolscopică, dar prin inducerea în eroare a agentului constatator privitor la persoana care se afla la volanul automobilului, fapte ce nu se încadrează în norma penală și denotă că la momentul documentării cauzei la fața locului lui Globa Gh. nici nu i s-a propus să treacă testarea alcoolscopică; - în acțiunile inculpatului Globa Gheorghe lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, ce impune achitarea inculpatului în conformitate cu prevederile art. 390 Cod de procedură penală. - nejustificată este și aplicarea față de inculpat a celei mai dure sancțiuni cu închisoarea, în condițiile cînd acesta nu se face vinovat de cele imputate. Mai mult ca atît, chiar reieșind din noua încadrare juridică, acesta este învinuit pentru prima dată de comiterea unei infracțiuni ușoare, care de rînd cu închisoarea prevede și alte categorii de pedepse cum ar fi amenda, sau munca neremunerată, iar instanța de fond nu a motivat neaplicarea pedepselor alternative.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2015, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de avocații Zagaiciuc Victor și Luca Alexandru în interesele inculpatului Globa Gheorghe cu casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care: Globa Gheorghe a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale - 14000 (paisprezece mii) lei în folosul statului. 4.1 În argumentarea soluției instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dînd faptei săvîrșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la respectiva cauză penală și au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, Colegiul penal a constatat cu certitudine că inculpatul Globa Gheorghe a comis infracțiunea imputată și că acțiunile lui au fost corect calificate și se 4 încadrează în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative: conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, eschivîndu-se de la testarea alcoolscopică în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, persoană care nu deține permis de conducere. Colegiul a menționat că vinovăția inculpatului Globa Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin probele care sunt pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile inculpatului Globa Gheorghe, martorilor Postolachi Dumitru, Sandu Ion, Roșca Ion, Gonța Iurie precum și materialele cauzei, inclusiv raportul înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor și infracțiunilor a Inspectoratului de poliție Strășeni, conform căruia a fost înregistrată sesizarea precum că, la 14.10.2014, în sat. Gălești, r-nul Strășeni, a avut loc un accident rutier cu implicarea a două mijloace de transport de modelul „VAZ 2106” cu n/î ST AG 807 și de modelul „Wolkswagen Transporter” cu n/î ST BL 888 (f.d. 12); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.10.2014 și schița accidentului rutier anexă, conform căruia s-a cercetat locul accidentului rutier și locul staționării automobilelor implicate în accidentul rutier pe una din străzile din centrul sat. Gălești, r-nul Strășeni (f.d. 24-25). Instanța de apel a relatat că, atît în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul instanței de fond inculpatul a recunoscut faptul că în acea zi a consumat băuturi alcoolice și a condus autovehiculul în stare de ebrietate, fără a deține permis de conducere, se căiește sincer de cele comise, însă nu a recunoscut că el a tamponat automobilul de model „Wolkswagen Transporter” cu n/î ST BL 888. Nerecunoașterea parțială a infracțiunii imputate și anume, tamponarea automobilului de model „Volkswagen Transporter” cu n/î ST BL 888, instanța de apel a apreciat- o ca o modalitate de apărare în vederea eschivării de la răspunderea penală, or, această circumstanță se confirmă prin declarațiile martorului Gonța Iurie oferite în instanța de fond, conform cărora, martorul aflîndu-se pe una din străzile din centrul localității Gălești, la un moment dat de pe una din străzile adiacente a fost tamponat de către un automobil de model „VAZ 2106” cu n/î ST AG 807, la volanul căruia a aflat ulterior că se afla inculpatul Globa Gheorghe, cu care în urma discuției a observat că era în stare de ebrietate, deoarece de la acesta din cavitatea bucală mirosea a alcool. Declarațiile martorului Gonța Iurie, sunt consecvente, corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi penale și coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în cadrul cercetării judecătorești. Din aceste considerente, instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Globa Gheorghe în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal a fost dovedită pe deplin și fără echivoc, fiind întrunite toate elementele componenței infracțiunii. Colegiul penal, contrar argumentelor invocate de partea apărării, a reținut că în cadrul examinării cauzei penale în instanța de fond, acuzatorul de stat nu este privat 5 de dreptul de a înainta o nouă învinuire ținînd cont de noile circumstanțe de fapt depistate în cadrul cercetării judecătorești. În acest context, de către partea acuzării a fost emisă ordonanța din 26 mai 2015 de punere sub învinuire a lui Globa Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal (f.d. 82), care în data de 26.05.2015 a fost adusă la cunoștință inculpatului Globa Gheorghe și apărătorului Zagaiciuc Victor. Prin ordonanța menționată a fost incriminată inculpatului săvîrșirea unei infracțiuni de aceeași categorie, prevăzută de acelaș articol al legii penale, însă la alineat diferit, în vederea agravării situației inculpatului, această încadrare juridică fiind acceptată de către instanța de judecată pentru ca acțiunile ilicite ale lui Globa Gheorghe să fie încadrate juridic corect conform circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cadrul cercetării judecătorești. Contrar argumentelor din apelul apărătorului, instanța de apel a indicat că nu ține de obligațiunea instanței de judecată solicitarea examinării cauzei în procedură simplificată, or, la etapa părții pregătitoare a ședinței de judecată, inculpatul însoțit de apărătorul său au înaintat o cerere privind examinarea cauzei în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, acceptată de către instanța de fond printr-o încheiere protocolară, aceasta ținînd de competența inculpatului și a părții apărării. Conform art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, recunoașterea celor săvîrșite de inculpat vizează totalitatea faptelor reținute în rechizitoriu, iar recunoașterea parțială, constînd fie în recunoașterea săvîrșirii faptei în alte împrejurări sau în altă calitate, fie în recunoașterea doar a unor fapte din cele descrise în rechizitoriu, face inaplicabilă procedura simplificată. Făcînd trimitere la pct. 26 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești și ținînd cont că inculpatul a recunoscut parțial vina, instanța de apel a conchis că, prima instanța era în drept în formă protocolară să dispună examinarea cauzei în procedură generală pentru a nu încălca dreptul la apărare a inculpatului și ai da posibilitate de a prezenta și alte probe decît cele care au fost administrate la faza urmăririi penale. Cu referire la pedeapsa penală stabilită inculpatului, Colegiul a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei ei, incorect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu art. 7, 75 Cod penal, nu a ținut cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvîrșite, poziția inculpatului în cadrul procesului penal, dar și personalitatea acestuia, iar pedeapsa sub formă de închisoare este una prea aspră și neproporțională infracțiunii comise, luîndu-se în considerație personalitatea inculpatului care a săvîrșit o infracțiune ușoară, anterior nu a fost judecat, a recunoscut parțial vina, se căiește sincer și regretă cele săvîrșite, a conștientizat gravitatea faptelor comise, se caracterizează pozitiv, nu se află la 6 evidența medicului psihiatru sau narcolog, are la întreținere un copil minor. În prezența cumulului de circumstanțe atenuante și lipsa circumstanțelor agravante, s-a considerat eronată concluzia instanței de fond prin care pedepsele alternative sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității și amendă prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, nu vor asigura atingerea scopului pedepsei penale, fără a motiva această concluzie, or, în prezenta cauză săvîrșirea infracțiunii din intenție nu constituie un temei de a aplica pedeapsa cea mai aspră prevăzută de sancțiunea normei penale incriminate. Din aceste considerente, Colegiul penal a ajuns la concluzia că, este echitabilă și rațională stabilirea unei pedepse non privative de libertate, sub formă de amendă penală, care conform art. 61 alin. (2) Cod penal, va asigura atingerea scopului pedepsei penale, și anume, restabilirea echității sociale, corijarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cît și din partea altor persoane.

Împotriva deciziei menționate declară recurs ordinar avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la o nouă judecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului indică: - pe cauză se constată absența unei învinuiri valabile deoarece acuzatorul de stat nu a susținut învinuirea din rechizitoriu, iar noua învinuire nu a fost înaintată instanței; - Globa Gheorghe a fost condamnat pentru o altă infracțiune decît cea invocată în rechizitoriu astfel instanța depășindu-și atribuțiile prevăzute de art. 325 alin. (l) Cod de procedură penală; - după recalificarea acțiunilor inculpatului, instanța n-a pus în discuție posibilitatea examinării ulterioare a cauzei în procedură simplificată și nici n-a respins cererea inculpatului în acest sens. Mai mult ca atît, Globa Gheorghe nici n-a fost audiat în instanța de fond în calitate de inculpat pe marginea acuzațiilor de care a fost găsit vinovat, unica audiere fiind cea efectuată în procedura simplificată cînd el a fost audiat conform regulilor stabilite pentru martori, astfel fiind încălcate drepturile sale stipulate de art. 66 Cod de procedură penală; - potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, pînă la finalul cercetării judecătorești, cauza a fost examinată sub aspectul prevederilor alin.(3) al art. 2641 Cod penal și nu alin.(4) al art. 2641 Cod penal; - în acțiunile inculpatului Globa Gheorghe lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(3) Cod penal, fapt ce impune achitarea inculpatului în conformitate cu prevederile art. 390 Cod de procedură penală; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, acest fapt echivalînd cu nerezolvarea fondului apelului, iar în acest caz decizia 7 urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, întrucît asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că recursul depus are ca temeiuri pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs menționează că, nici unul din prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erori de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. Colegiul penal reține, că instanțele de fond judecînd cauza și verificînd probele în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal. Contrar afirmațiilor recurentului precum că pe cauză lipsește o învinuire valabilă, Colegiul penal menționează că conform art. 326 Cod de procedură penală, procurorul care participă la judecarea cauzei penale în primă instanță și în instanța de apel este în drept să modifice, prin ordonanță, învinuirea adusă inculpatului în 8 cadrul urmăririi penale în sensul agravării ei dacă probele cercetate în ședința de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvîrșit o infracțiune mai gravă decît cea incriminată anterior, aducînd la cunoștință inculpatului, apărătorului lui și, după caz, reprezentantului legal al inculpatului noua învinuire. Astfel, în cadrul audierii inculpatului, s-a stabilit cu certitudine că la momentul comiterii infracțiunii, Globa Gheorghe nu deținea permis de conducere, în situația respectivă, la 26 mai 2015 a fost emisă de către procurorul Alexandra Cotun ordonanța în sensul agravării de punere sub învinuire a lui Globa Gheorghe de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal. Tot la 26 mai 2015, Ordonanța respectivă a fost adusă la cunoștința inculpatului Globa Gheorghe și avocatului acestuia Zagaiciuc Victor, fapt confirmat prin semnăturile acestora (f.d. 82). Respectiv, contrar celor invocate de recurent, instanța de judecată nu și-a depășit atribuțiile prevăzute de art. 325 alin. (l) Cod de procedură penală, iar Globa Gheorghe a fost condamnat pentru infracțiunea de care a fost pus sub învinuire. Referitor la argumentul recurentului precum că după recalificarea acțiunilor inculpatului, instanța n-a pus în discuție posibilitatea examinării ulterioare a cauzei în procedură simplificată și nici n-a respins cererea inculpatului în acest sens, Colegiul lecturînd sentința instanței de fond, constată existența în textul acesteia a următoarei fraze: ”Însă în momentul audierii inculpatului Globa Gheorghe, în cadrul ședinței de judecată necătînd la faptul că inițial a solicitat examinarea cauzei penale în conformitate cu prevederile art. 3641 din C.P.P. R.M, a declarat că vina o recunoaște parțial, din aceste considerente instanța de judecată în formă protocolară a dispus examinarea cauzei în procedură generală pentru a nu-i încălca inculpatului dreptul la apărare și ai da posibilitatea de a prezenta și alte probe decît cele care au fost administrate la faza urmăririi penale.” (f.d. 113-verso). Mai mult ca atît, faptul că instanța de fond a examinat cauza în procedură deplină, este dovedit și prin audierea în ședința de judecată atît a inculpatului cît și a martorilor. În aceiași ordine de idei, Colegiul mai specifică că asupra inexactităților din procesul-verbal al ședinței de judecată la care face trimitere avocatul în recursul său, urmau a fi formulate obiecții conform art. 336 alin.(6) Cod de procedură penală, care prevede că în termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnăturii procesului-verbal, participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui, indicînd inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet, ceea ce nu a fost făcut. După cum s-a menționat, recurentul invocă drept temei de declarare a recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar Colegiul penal, verificînd argumentele recursului, în raport cu actele cauzei și decizia instanței de apel care este recurată, constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu exigențele stipulate exhaustiv în art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea parțială a apelurilor declarate. 9 La fel, Colegiul reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă de casarea parțială a sentinței instanței de fond, care este expusă desfășurat și argumentat în pct. 4.1. din prezenta decizie. În fapt, hotărîrea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, iar instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de avocat în apel, specificînd motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată, la caz, de admiterea parțială a apelurilor declarate de avocații Luca Alexandru și Zagaiciuc Victor în numele inculpatului, pronunțînd o hotărîre legală. Așa dar, instanța de recurs pornind de la temeiul invocat de recurent, pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și analizîndu-l în raport cu textul deciziei atacate, constată că instanța de apel și-a motivat decizia conform prevederilor legislației procesual penale. Mai mult ca atît, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizînd probele administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Globa Gheorghe încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la art. 2641 alin. (4) Cod penal. Din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dîndu-le o reapreciere proprie, justă, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii încriminate. Privitor la pretinsa încălcare a pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul relevă că potrivit dispoziției punctului respectiv, hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă nici acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea cauzei, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de către recurenți. Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect 10 al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Deși avocatul invocă faptul că inculpatul nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel și recurs, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și dovedesc cu certitudine vinovăția lui Globa Gheorghe în cele imputate. Versiunea avocatului este combătută prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată a fost stabilit cu certitudine că acțiunile lui Globa Gheorghe întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Necătînd la faptul că, inculpatul vina a recunoscut parțial, instanțele de fond și apel au constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin: declarațiile inculpatului Globa Gheorghe, martorilor Postolachi Dumitru, Sandu Ion, Roșca Ion, Gonța Iurie precum și materialele cauzei, și anume: raportul înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor și infracțiunilor a Inspectoratului de poliție Strășeni, conform căruia a fost înregistrată sesizarea precum că la 14.10.2014, în sat. Gălești, r-nul Strășeni, a avut loc un accident rutier cu implicarea a două mijloace de transport de modelul „VAZ 2106” cu n/î ST AG 807 și de modelul „Wolkswagen Transporter” cu n/î ST BL 888 (f.d. 12); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.10.2014 și schița accidentului rutier anexă, conform căruia s-a cercetat locul accidentului rutier și locul staționării automobilelor implicate în accidentul rutier pe una din străzile din centrul sat. Gălești, r-nul Strășeni (f.d. 24- 25). Astfel, Colegiul atestă faptul că conform probelor enumerate mai sus în acțiunile inculpatului este prezentă latura obiectivă, deoarece dînsul a condus mijlocul de transport aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică fără a deține permis de conducere. Totodată, în vederea eschivării de la testarea alcoolscopică, inculpatul, din considerent că nu deținea permis de conducere, l-a rugat pe Pitușcan Vasile să comunice agenților de poliție că el se afla la volanul automobilului, fapt recunoscut de însăși inculpat în cadrul examinării cauzei. Totodată, este prezentă și latura subiectivă, care se caracterizează prin intenție directă. Aceasta înseamnă că inculpatul își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în situația în care l-a rugat pe Pitușcan Vasile să comunice agenților de poliție că el se afla la volanul automobilului. Colegiul mai reține că criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd 11 în vedere și faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală temeiuri de casare a hotărîrii nu s-au stabilit. În altă ordine de idei, Colegiul penal precizează că instanța de apel corect a stabilit și pedeapsa inculpatului, luîndu-se în considerație prevederile art. 7, 75 Cod penal, ținînd cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvîrșite, considerînd pedeapsa sub formă de închisoare stabilită de instanța de fond prea aspră și neproporțională infracțiunii comise, și avînd în vedere personalitatea inculpatului care a săvîrșit o infracțiune ușoară, anterior nu a fost judecat, a recunoscut parțial vina, se căiește sincer și regretă de cele săvîrșite, a conștientizat gravitatea faptelor comise, se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, are la întreținere un copil minor. Din aceste considerente, Colegiul conchide că instanța de apel corect a ajuns la concluzia că, este echitabilă și rațională stabilirea unei pedepse non privative de libertate, sub formă de amendă penală, care conform art. 61 alin. (2) Cod penal, va asigura atingerea scopului pedepsei penale, și anume, restabilirea echității sociale, corijarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cît și din partea altor persoane. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de recurent se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încît, hotărîrea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, astfel încît se impune incontestabil concluzia de respingere a recursului ordinar declarat, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Globa Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 06 aprilie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 12