1ra-1328/2016 — Art. 264 al. 3 lit. b CP

Instanța de fond de la 02.11.2015 pînă la 24.12.2015;

Instanța de apel de la 28.01.2016 pînă la 29.03.2016;

Instanța de recurs de la 07.06.2016 pînă la 27.07.2016. Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost legal executată. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în baza actelor din dosar, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 24 decembrie 2015, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Păun Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată condamnatului Păun Grigore, a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 4 ani, dacă condamnatul în perioada termenului de probă nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită a îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. A fost admisă integral acțiunea civilă depusă de succesorul victimei, Capra Lucia. S-a încasat de la condamnatul Păun Grigore, născut la 08.02.1996, în beneficiul succesorului victimei Capra Lucia, născută la 15.06.1972, prejudiciul material în sumă totală de 79 918 lei și prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei. 2. Pentru a pronunța sentința menționată, instanța de fond a reținut, că inculpatul Păun Grigore, fiind posesor a permisului de conducere nr. 148601095 cu drept de a conduce unități de transport prevăzute de categoriile ,,B”, la 23.09.2015, aproximativ la ora 21.30, conducînd autoturismul de model „Opel Astra” cu numere italiene BG 956MC, pe traseul Chișinău-Ungheni, care este în reparație capitală în direcția Chișinău, în preajma localității Tătărăști din raionul Strășeni, la km 30+100 metri, avînd vizibilitatea redusă din cauza întunericului de afară, pe banda sa în față se mai deplasau două unități de transport în aceiași direcție, neglijînd indicatoarelor 1 rutiere de avertizare 1.23 „lucrări pe drum” și 3.27 „viteza maximă limită de 50 km/h”, contrar Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 45 al. (1) și (2) care stipulează că, ,,conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; condițiile rutiere; situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului” și pct. 49 al aceluiași Regulament care prevede că, în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frînare bruscă a acestuia, iar permite să oprească evitînd coliziunea, precum și pct. 50 lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, care prevede că, „conducătorului de vehicul îi este interzis: să depășească limita de viteză determinată de semnul distinctiv 11 (anexa nr. 6), pct. 3 care prevede că, participanții la trafic sînt obligați să respecte regulile de circulație ale Regulamentului și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, inculpatul Grigore Păun, care conducea mijlocul de transport, avînd limita de viteza depășită și în accelerare, a tamponat din spate automobilul de model ,,Chevrolet Matiz” cu n/î C PY 016, condus regulamentar de victima Capra Ion, care încetinea viteza în legătură cu trecerea pe sectorul de drum cu prundiș. Prin urmare în urma impactului ultimul automobil fiind aruncat în față s-a tamponat în alt automobil de model ,,Renaul Megane” cu n/î K AY 778, condus de conducătorul auto Carabadjac Ivan, care se deplasa regulamentar și care la fel a încetinit la trecere, iar automobilul de model ,,Opel Astra” trecînd pe lîngă automobilul ,,Chevrolet”, s-a tamponat a doua oară cu partea dreaptă, inversîndu-1, timp în care automobilul ,,Renault Megane” a fost proiectat în șanțul de scurgere de pe partea opusă a carosabilului. În urma accidentului rutier, conducătorul auto Capra Ion, a decedat la fața locului ca urmare a șocului traumatic și hemoragie, instalat în urma TACC cu hemoragie intracerebrală, multiplelor fracturi de coaste cu lezarea plămînului drept, hemoragie pe dreapta. Ruptură de ficat cu hemoragie internă, leziuni, care sunt caracteristice accidentului rutier, iar în comun se califică ca vătămări corporale grave care au legătură cauzală directă cu decesul. 3. Nefiind de acord cu sentința, apărătorul succesorului părții vătămate Cernomoreț Sergiu în numele succesorului părții vătămate Capra Lucia a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu stabilirea în privința inculpatului Păun Grigore unei pedepse sub formă închisoare pe un termen de 2 ani. În motivarea apelului declarat, s-a invocat: - sentința este neîntemeiată și ilegală în partea ce tine de individualizarea și aplicarea pedepsei penale; - soluția instanței de fond trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept și motivul adoptării soluției sale. Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către instanța de fond, deoarece, potrivit părții descriptive a sentinței contestate, concluzionînd clar și neargumentat că este rațională suspendarea condiționată a executării pedepsei, constatînd doar circumstanțe atenuante și lipsa celor agravante pe caz, nu a motivat în genere oportunitatea aplicării față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu clauzele conținute în dispoziția acestei norme de drept și circumstanțele indicate în sentința; 2 - instanța de fond a identificat următoarele circumstanțe atenuante la comiterea infracțiunii comise de către Păun Grigore: acesta recunoaște vina pe deplin; se călește sinceră de cele comise; la locul de trai se caracterizează pozitiv; anterior n- a fost judecat; a comis pentru prima dată o infracțiune din imprudență; - analizînd circumstanțele atenuante stabilite, deși art. 76 Cod penal, nu conține o listă exhaustivă a circumstanțelor atenuante (alin. (2) art. 7 Cod penal), totuși instanța de judecată nu este îndreptățită de a ,,improviza” (inventa) în mod hazard (prin interpretarea eronată a legii penale) circumstanțe atenuante în procesul aplicării legii penale în speța examinată; - circumstanță atenuantă ,,inculpatul recunoaște vina pe deplin și se călește sinceră de cele”, constituie un element component al procedurii speciale de examinare a cauzei penale în baza prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală. Condiția acestei proceduri, implică examinarea cauzei în baza probelor acumulate și recunoașterea în totalitate a faptelor indicate în rechizitoriu, implicit recunoașterea vinovăției de către inculpat. Prin urmare aceiași circumstanță nu poate avea valență juridică dublă, și anume cea de reducere cu 1/3 din limitele pedepsei închisorii (în baza alin. (8) art. 364/1 Cod de procedură penală) deja realizată de instanța de fond, din momentul ce a acceptat examinarea cererii în procedura specială. Instanța aplică aceiași circumstanță, dar deja prin prisma prevederilor art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal; - circumstanța atenuantă ,,se călește sincer de cele comise”, nu poate fi aplicată inculpatului pe motiv că esența și conținutul acestei noțiuni o regăsim în cadrul alin. (1) art. 57 Cod penal (Liberarea de răspunderea penală în legătură cu căința activă) - persoana care pentru prima oară a săvîrșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după săvîrșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune. în cadrul urmăririi penale la audierea lui Păun Grigore în calitate de bănuit și învinuit, acesta nu a recunoscut vina și invers, a dat declarațiile neveridice, prin ce se opunea în aflarea adevărului și descoperirea infracțiunii imputate. Mai mult ca atît, pînă la momentul actual Păun Grigore nu a acordat careva sume financiare spre a arăta deschiderea sa pentru repararea prejudiciului material și moral ca urmare a producerii decesului soțului și tatălui Capra Ion; - circumstanța atenuantă ,,la locul de trai se caracterizează pozitiv” nu are nici o fundamentare, ori certificatul precum că persoana nu are încălcări de la locul de trai este o condiție normală a conviețuirii într-un stat de drept și nu poate fi apreciată în calitate de circumstanță care ar duce la micșorarea pedepsei penale; - circumstanțele atenuante ’’anterior n-a fost judecat” și ” a comis pentru prima dată o infracțiune din imprudență” reprezintă circumstanțe atenuante similare. Ori, comiterea pentru prima dată a infracțiunii inevitabil implică lipsa condamnărilor anterioare la aceiași persoană. Mai mult ca atît, alin. (1) lit. a) art. 76 Cod penal prevede în calitate de circumstanță atenuantă săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave”, pe cînd infracțiunea de la art. 264 alin. (3) Cod penal este una gravă; - instanța de fond a negat faptul că ’’imprudența” reprezintă semnul componenței de infracțiune de la art. 264 alin. (3) Cod penal, în același timp, instanța o tratează și ca circumstanță atenuantă în sensul art. 76 alin. (2) Cod penal. Fapt care contravine expres prevederilor art. 76 alin. (3) Cod penal, care indică că ”la stabilirea 3 pedepsei, instanța de judecată nu consideră drept circumstanța care este prevăzută de lege ca element constitutiv al infracțiunii”; - se constată lipsa circumstanțelor atenuante și ca urmare imposibilitatea aplicării prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal inculpatului Păun Grigore; - prin prisma prevederilor alin. (8) art. 364/1 Cod de procedură penală inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Prin urmare, pedeapsa închisorii la infracțiunea de la art. 264 alin. (3) Cod penal este de la 3 la 7 ani, cea ce constituie pedeapsa închisorii de la 2 ani la 4 ani și 8 luni, posibil de a fi aplicat lui Păun Grigore, care este o pedeapsă penală echitabilă; - aplicarea pedepsei prin prisma prevederilor art. 90 Cod penal, va favoriza comiterea infracțiunilor similare atît din partea inculpatului, cît și din partea altor persoane. În ce privește personal pe Păun Grigore aplicarea pedepsei închisorii fară executarea reală a acesteia nu-1 va reeduca și va crea în societate o părere că cauzarea decesului altei persoanei în urma accidentului rutier reprezintă un ,,incident nefericit” (așa cum s-a expus instanța de fond) care nu duce la plasarea vinovatului în penitenciar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, a fost admis apelul apărătorului succesorului părții vătămate Cernomoreț Sergiu în numele succesorului părții vătămate Capra Lucia, casată sentința în latura numirii pedepsei și pronunță în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Se numește pedeapsă lui Păun Grigore Ion pe art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În rest, sentința s-a menținut. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, în ședința de judecată a instanței de fond, inculpatul Păun Grigore, pînă la începerea cercetării judecătorești, a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina, nesolicitînd administrarea de probe noi, prin cerere scrisă personal a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții (f.d. 144 ). De către prima instanță corect au fost încadrate pe art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi „încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, comisă de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din imprudență decesul unei persoane”. Se mai reține că circumstanțele sus menționate au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost apreciate, respectîndu- se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, iar vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor susmenționate se dovedește pe deplin prin cumulul următoarelor probe prezentate și cercetate în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel cum ar fi: declarațiile inculpatului Păun Grigore Ion, declarațiile succesorului părții vătămate Capra Lucia. De asemenea, vina inculpatului se mai dovedește și prin materialele cauzei penal cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel: 4 - raportul - înștiințare la (902) din data de 23.09.2015, din conținutul căruia rezultă că imediat după producerea accidentului rutier, a fost sesizată Unitatea de gardă din cadrul Inspectoratului de Poliție Strășeni (f.d. 4); - corpurile delicte-automobilul de model „Opel Astra” cu numere de înmatriculare BG 956 MC; automobilul de model „Renault Megane” cu numere de înmatriculare K AY 778 și automobilul de model „Chevrolet Matiz” cu numere de înmatriculare CPY 016, care la moment se află la păstrare la parcarea specială situată pe strada Muncești nr.121 ”A” din mun. Chișinău (f.d. 25-26); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.09.2015 cu schițele accidentului rutier și planșele fotografice, conform căruia a fost cercetat locul producerii accidentului din apropierea satului Tătărăști din raionul Strășeni, au fost identificate persoanele precum și traiectoria de deplasare a unităților de transport în momentul producerii accidentului rutier în urma căruia a decedat victima Capra Ion (f.d.5-24); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.09.2015, împreună cu planșa fotografică în baza căruia au fost examinate mijloacele de transport implicate în accidentul rutier din de 23.09.2015 (f.d 30-4); - raportul de expertiză medico-legală nr.143 din 28.09.2015, conform concluziilor căruia s-a constatat că, moartea victimei Capra Ion a survenit pe loc, în rezultatul șocului traumatic și hemoragie, instalat în urma TACC cu hemoragie intracerebrală, multiplelor fracturi de coaste cu lezarea plămînului drept, hemitorace pe dreapta. Ruptură a de ficat cu hemoragie internă, leziuni care în comun se califică ca vătămări corporale grave care sunt în legătură directă cu decesul (f.d.73-74); - procesul-verbal de constatare a stării de ebrietate din data de 24.09.2015, întocmit în privința inculpatului Păun Grigore, împreună cu rezultatul testului „Drager alcootest” din conținutul cărora rezultă că în urma testului efectuat inculpatul Păun Grigore - 0,00 mg/L, în aerul expirat (f.d. 79-80); - fotocopia autentificată a permisului de conducere, a cartelei de circulație și a poliției de asigurare a automobilul de model „Opel Astra” cu numere de înmatriculare Italiene, BG 956 MC, la volanul căruia în timpul accidentului rutier din data de 23.09.2015, era condus de inculpatul Păun Grigore (f.d.77-78). Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță stabilind circumstanțele sus menționate, a numit pedeapsă inculpatului Păun Grigore Ion după cum a fost menționat mai sus în baza art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal sub formă de 4 (patru) ani și (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal ,pedeapsa aplicată condamnatului Păun Grigore Ion a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 4 (patru) ani, dacă comandamentul în perioada termenului de probă nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită a îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Analizînd circumstanțele prin care inculpatul Păun Grigore a săvîrșit infracțiunea imputată lui, circumstanțele personale ale inculpatului, instanța a conchis că pedeapsa aplicată este una prea blîndă din următoarele considerente. Circumstanțe atenuante în privința inculpatului Păun Grigore conform art. 76 Cod penal, acuzatorul de stat potrivit rechizitoriului nu a reținut. Instanța de fond a reținut: recunoașterea vinei, căința sinceră, la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, a comis pentru prima dată o infracțiune din imprudență. 5 Circumstanțe agravante în privința inculpatului Păun Grigore Ion conform art. 77 Cod penal, acuzatorul de stat potrivit rechizitoriului și instanța de fond nu au reținut. Circumstanțe excepționale în privința inculpatului nu au fost reținute. Instanța de apel a reținut că sancțiunea art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani. Astfel, conform art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea imputată inculpatului Păun Grigore Ion în baza art. 264 alin. (3), lit. b) Codul penal se atribuie la categoria infracțiunilor grave. Privind persoana celui vinovat, inculpatul Păun Grigore, a recunoscut vina, s-a căit de cele comise, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, nu a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate. Instanța de apel, avînd în vedere cele sus menționate, a conchis că, instanța de fond incorect a numit inculpatului Păun Grigore Ion o pedeapsă în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal sub formă 4 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată condamnatului Păun Grigore a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 4 ani, deoarece inculpatul Păun Grigore a săvîrșit o infracțiune gravă, iar pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a persoanei și nu va fi restabilită echitatea socială, tulburată prin acțiunile inculpatului, deoarece inculpatul Păun Grigore Ion nu a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate, fapt ce denotă că nu a conștientizat faptul că, prin acțiunile sale a adus urmări grave părții vătămate în urma accidentului rutier și anume a lipsit un membru al comunității umane de valoarea socială supremă protejată de lege - viața persoanei, săvîrșind aceasta prin încălcarea regulilor circulației rutiere. Legislatorul a stabilit că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Totodată, instanța de apel a reținut că pedeapsa este echitabilă cînd ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Instanța de apel avînd în vedere cele menționate și ținînd seama de faptul că inculpatul vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o, s-a căit de cele comise, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, nu a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate, consideră că scopul pedepsei penale, la caz, va fi atins prin numirea inculpatului a unei pedepse, sub formă de închisoare. Instanța de apel a considerat că inculpatului Păun Grigore Ion urmează de numit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul Păun Grigore, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casare acesteia cu menținerea sentinței primei 6 instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu excluderea art. 90 Cod penal menționînd că a recunoscut vina, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale și prin urmare sunt condiții de a aplica prevederile art. 90 Cod penal. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură penală, procurorul și apărătorul succesorului părții vătămate Cernomoreț Sergiu în numele succesorului părții vătămate Capra Lucia, au depus referințe privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpatul Păun Grigore, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul Păun Grigore, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, inculpatul Păun Grigore a invocat în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal reține că, acest temei nu și-a găsit confirmarea în instanța de recurs. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Instanța de recurs precizează că, instanța de apel la adoptarea soluției sale pe deplin a ținut cont de prevederile menționate mai sus și corect a stabilit pedeapsa inculpatului, argumentînd motivat în decizia sa. Referitor la criticile recurentului precum că contrar prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a condamnat inculpatul în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ținînd cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, datele privind personalitatea inculpatului, circumstanțele atenuante și agravante inclusiv și cele invocate în recurs. 7 Cauza penală a fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, astfel, limitele pedepsei de închisoare fiind reduse cu o treime din maximul pedepsei (de 7 ani) și o treime din minimul prevăzut de sancțiune (3 ani) ce constituie de la 2 ani la 4,8 ani închisoare. Astfel, pedeapsa stabilită lui Păun Grigore de către instanța de apel, se încadrează în limitele legale prevăzute. Pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corijare și reeducare a inculpatului, și are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea vinovatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia, cît și a altor persoane. Colegiul menționează că, instanța de apel întemeiat a constatat că, prima instanță, la numirea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei și de caracterul social periculos al infracțiunii săvîrșite de către acesta, care drept urmare au dus la decesul unei persoane. Cît privește temeiurile invocate de recurent privind stabilirea pedepsei mai blînde, Colegiul penal le consideră neîntemeiate. Or, circumstanțele indicate în recurs (contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției, lipsa antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă), sunt împrejurări obișnuite, cele care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor. Mai mult, aceste circumstanțe au fost luate în considerație de către instanța de apel la stabilirea pedepsei, fiindu-i numită inculpatului o pedeapsă echitabilă potrivit sancțiunii art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia instanței de apel referitor la neaplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa stabilită de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către inculpat. Mai mul, prejudiciul cauzat nu a fost restituit succesorului părții vătămate. Colegiul penal conchide că la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de apel, după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată indicînd din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului Păun Grigore pentru faptele comise este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii reale. Totodată, legiuitorul acordă dreptul instanței, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, de a decide de la caz la caz, posibilitatea aplicării pedepsei vinovatului cu suspendarea condiționată a executării ei și nicidecum nu o obligă în acest sens. În speța dată, rezultă că instanța de apel, reieșind din circumstanțele susmenționate, a considerat rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită. La fel nu poate fi reținut argumentul recurentului privind aplicarea inechitabilă a unei pedepsei prea severe lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, deoarece la stabilirea pedepsei instanța de apel, a ținut cont și de efectul preventiv al sancțiunii penale. Astfel, se reține că, recursul ordinar declarat de apărător, nu se întemeiază pe temeiul stipulat expres de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, mai mult, recurentul nu reflectă în ce constă problema de drept de importanță generală care, în opinia lor, persistă în cauză, care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar duce la casarea hotărîrii atacate prin prisma temeiurilor din norma de drept vizată. 8 În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414- 417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către inculpatul Păun Grigore Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 24 august 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Liliana Catan 9