1ra-1328/2016 — art. 264 al. 3 lit. b CP

1ra-1328/2016 — art. 264 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1328/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, în

cauza penală, declarat de inculpatul

Păun Grigore Ion, născut la 08.02.1996, în orașul

Călărași, domiciliat în orașul Călărași strada

Testemițeanu nr. 38/2.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Păun

Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 4 ani și 6 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

4 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată condamnatului Păun

Grigore, a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de 4 ani, dacă

condamnatul în perioada termenului de probă nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin

comportare exemplară și muncă cinstită a îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

A fost admisă integral acțiunea civilă depusă de succesorul victimei, Capra

Lucia.

S-a încasat de la condamnatul Păun Grigore, născut la 08.02.1996, în beneficiul

succesorului victimei Capra Lucia, născută la 15.06.1972, prejudiciul material în

sumă totală de 79 918 lei și prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei.

inculpatul Păun Grigore, fiind posesor a permisului de conducere nr. 148601095

cu drept de a conduce unități de transport prevăzute de categoriile ,,B”, la 23.09.2015,

aproximativ la ora 21.30, conducînd autoturismul de model „Opel Astra” cu numere

italiene BG 956MC, pe traseul Chișinău-Ungheni, care este în reparație capitală în

direcția Chișinău, în preajma localității Tătărăști din raionul Strășeni, la km 30+100

metri, avînd vizibilitatea redusă din cauza întunericului de afară, pe banda sa în față

se mai deplasau două unități de transport în aceiași direcție, neglijînd indicatoarelor

1

rutiere de avertizare 1.23 „lucrări pe drum” și 3.27 „viteza maximă limită de 50

km/h”, contrar Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 45 al. (1) și (2) care

stipulează că, ,,conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; condițiile rutiere;

situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu

pune în pericol siguranța traficului” și pct. 49 al aceluiași Regulament care prevede

că, în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un

spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frînare bruscă a acestuia,

iar permite să oprească evitînd coliziunea, precum și pct. 50 lit. b) al Regulamentului

circulației rutiere, care prevede că, „conducătorului de vehicul îi este interzis: să

depășească limita de viteză determinată de semnul distinctiv 11 (anexa nr. 6), pct. 3

care prevede că, participanții la trafic sînt obligați să respecte regulile de circulație ale

Regulamentului și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la

trafic, inculpatul Grigore Păun, care conducea mijlocul de transport, avînd limita de

viteza depășită și în accelerare, a tamponat din spate automobilul de model

,,Chevrolet Matiz” cu n/î C PY 016, condus regulamentar de victima Capra Ion, care

încetinea viteza în legătură cu trecerea pe sectorul de drum cu prundiș.

Prin urmare în urma impactului ultimul automobil fiind aruncat în față s-a

tamponat în alt automobil de model ,,Renaul Megane” cu n/î K AY 778, condus de

conducătorul auto Carabadjac Ivan, care se deplasa regulamentar și care la fel a

încetinit la trecere, iar automobilul de model ,,Opel Astra” trecînd pe lîngă

automobilul ,,Chevrolet”, s-a tamponat a doua oară cu partea dreaptă, inversîndu-1,

timp în care automobilul ,,Renault Megane” a fost proiectat în șanțul de scurgere de

pe partea opusă a carosabilului. În urma accidentului rutier, conducătorul auto Capra

Ion, a decedat la fața locului ca urmare a șocului traumatic și hemoragie, instalat în

urma TACC cu hemoragie intracerebrală, multiplelor fracturi de coaste cu lezarea

plămînului drept, hemoragie pe dreapta. Ruptură de ficat cu hemoragie internă,

leziuni, care sunt caracteristice accidentului rutier, iar în comun se califică ca

vătămări corporale grave care au legătură cauzală directă cu decesul.

Cernomoreț Sergiu în numele succesorului părții vătămate Capra Lucia a declarat

apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu stabilirea în privința inculpatului Păun

Grigore unei pedepse sub formă închisoare pe un termen de 2 ani.

În motivarea apelului declarat, s-a invocat:

- sentința este neîntemeiată și ilegală în partea ce tine de individualizarea și

aplicarea pedepsei penale;

- soluția instanței de fond trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept și

motivul adoptării soluției sale. Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către

instanța de fond, deoarece, potrivit părții descriptive a sentinței contestate,

concluzionînd clar și neargumentat că este rațională suspendarea condiționată a

executării pedepsei, constatînd doar circumstanțe atenuante și lipsa celor agravante pe

caz, nu a motivat în genere oportunitatea aplicării față de inculpat a prevederilor art.

90 Cod penal, în raport cu clauzele conținute în dispoziția acestei norme de drept și

circumstanțele indicate în sentința;

2

- instanța de fond a identificat următoarele circumstanțe atenuante la

comiterea infracțiunii comise de către Păun Grigore: acesta recunoaște vina pe deplin;

se călește sinceră de cele comise; la locul de trai se caracterizează pozitiv; anterior n-

a fost judecat; a comis pentru prima dată o infracțiune din imprudență;

- analizînd circumstanțele atenuante stabilite, deși art. 76 Cod penal, nu

conține o listă exhaustivă a circumstanțelor atenuante (alin. (2) art. 7 Cod penal),

totuși instanța de judecată nu este îndreptățită de a ,,improviza” (inventa) în mod

hazard (prin interpretarea eronată a legii penale) circumstanțe atenuante în procesul

aplicării legii penale în speța examinată;

- circumstanță atenuantă ,,inculpatul recunoaște vina pe deplin și se călește

sinceră de cele”, constituie un element component al procedurii speciale de

examinare a cauzei penale în baza prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală.

Condiția acestei proceduri, implică examinarea cauzei în baza probelor acumulate și

recunoașterea în totalitate a faptelor indicate în rechizitoriu, implicit recunoașterea

vinovăției de către inculpat. Prin urmare aceiași circumstanță nu poate avea valență

juridică dublă, și anume cea de reducere cu 1/3 din limitele pedepsei închisorii (în

baza alin. (8) art. 364/1 Cod de procedură penală) deja realizată de instanța de fond,

din momentul ce a acceptat examinarea cererii în procedura specială. Instanța aplică

aceiași circumstanță, dar deja prin prisma prevederilor art. 76 alin. (1) lit. f) Cod

penal;

- circumstanța atenuantă ,,se călește sincer de cele comise”, nu poate fi

aplicată inculpatului pe motiv că esența și conținutul acestei noțiuni o regăsim în

cadrul alin. (1) art. 57 Cod penal (Liberarea de răspunderea penală în legătură cu

căința activă) - persoana care pentru prima oară a săvîrșit o infracțiune ușoară sau mai

puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă ea, după săvîrșirea infracțiunii,

s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat

valoarea daunei materiale cauzate sau în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de

infracțiune. în cadrul urmăririi penale la audierea lui Păun Grigore în calitate de

bănuit și învinuit, acesta nu a recunoscut vina și invers, a dat declarațiile neveridice,

prin ce se opunea în aflarea adevărului și descoperirea infracțiunii imputate. Mai mult

ca atît, pînă la momentul actual Păun Grigore nu a acordat careva sume financiare

spre a arăta deschiderea sa pentru repararea prejudiciului material și moral ca urmare

a producerii decesului soțului și tatălui Capra Ion;

- circumstanța atenuantă ,,la locul de trai se caracterizează pozitiv” nu are

nici o fundamentare, ori certificatul precum că persoana nu are încălcări de la locul de

trai este o condiție normală a conviețuirii într-un stat de drept și nu poate fi apreciată

în calitate de circumstanță care ar duce la micșorarea pedepsei penale;

- circumstanțele atenuante ’’anterior n-a fost judecat” și ” a comis pentru

prima dată o infracțiune din imprudență” reprezintă circumstanțe atenuante similare.

Ori, comiterea pentru prima dată a infracțiunii inevitabil implică lipsa condamnărilor

anterioare la aceiași persoană. Mai mult ca atît, alin. (1) lit. a) art. 76 Cod penal

prevede în calitate de circumstanță atenuantă săvîrșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni ușoare sau mai puțin grave”, pe cînd infracțiunea de la art. 264 alin. (3)

Cod penal este una gravă;

- instanța de fond a negat faptul că ’’imprudența” reprezintă semnul

componenței de infracțiune de la art. 264 alin. (3) Cod penal, în același timp, instanța

o tratează și ca circumstanță atenuantă în sensul art. 76 alin. (2) Cod penal. Fapt care

contravine expres prevederilor art. 76 alin. (3) Cod penal, care indică că ”la stabilirea

3

pedepsei, instanța de judecată nu consideră drept circumstanța care este prevăzută de

lege ca element constitutiv al infracțiunii”;

- se constată lipsa circumstanțelor atenuante și ca urmare imposibilitatea

aplicării prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal inculpatului Păun Grigore;

- prin prisma prevederilor alin. (8) art. 364/1 Cod de procedură penală

inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare. Prin urmare, pedeapsa închisorii la infracțiunea

de la art. 264 alin. (3) Cod penal este de la 3 la 7 ani, cea ce constituie pedeapsa

închisorii de la 2 ani la 4 ani și 8 luni, posibil de a fi aplicat lui Păun Grigore, care

este o pedeapsă penală echitabilă;

- aplicarea pedepsei prin prisma prevederilor art. 90 Cod penal, va favoriza

comiterea infracțiunilor similare atît din partea inculpatului, cît și din partea altor

persoane. În ce privește personal pe Păun Grigore aplicarea pedepsei închisorii fară

executarea reală a acesteia nu-1 va reeduca și va crea în societate o părere că

cauzarea decesului altei persoanei în urma accidentului rutier reprezintă un ,,incident

nefericit” (așa cum s-a expus instanța de fond) care nu duce la plasarea vinovatului în

penitenciar.

2016, a fost admis apelul apărătorului succesorului părții vătămate Cernomoreț

Sergiu în numele succesorului părții vătămate Capra Lucia, casată sentința în latura

numirii pedepsei și pronunță în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Se numește pedeapsă lui Păun Grigore Ion pe art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis.

În rest, sentința s-a menținut.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, în ședința de judecată

a instanței de fond, inculpatul Păun Grigore, pînă la începerea cercetării judecătorești,

a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina,

nesolicitînd administrarea de probe noi, prin cerere scrisă personal a solicitat

examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care

le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții (f.d. 144 ).

De către prima instanță corect au fost încadrate pe art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, după indicii calificativi „încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere,

comisă de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat

din imprudență decesul unei persoane”.

Se mai reține că circumstanțele sus menționate au fost constatate din totalitatea

de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost apreciate, respectîndu-

se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, iar vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor

susmenționate se dovedește pe deplin prin cumulul următoarelor probe prezentate și

cercetate în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de

apel cum ar fi: declarațiile inculpatului Păun Grigore Ion, declarațiile

succesorului părții vătămate Capra Lucia.

De asemenea, vina inculpatului se mai dovedește și prin materialele cauzei penal

cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel:

4

- raportul - înștiințare la (902) din data de 23.09.2015, din conținutul căruia

rezultă că imediat după producerea accidentului rutier, a fost sesizată Unitatea de

gardă din cadrul Inspectoratului de Poliție Strășeni (f.d. 4);

- corpurile delicte-automobilul de model „Opel Astra” cu numere de

înmatriculare BG 956 MC; automobilul de model „Renault Megane” cu numere de

înmatriculare K AY 778 și automobilul de model „Chevrolet Matiz” cu numere de

înmatriculare CPY 016, care la moment se află la păstrare la parcarea specială situată

pe strada Muncești nr.121 ”A” din mun. Chișinău (f.d. 25-26);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.09.2015 cu schițele

accidentului rutier și planșele fotografice, conform căruia a fost cercetat locul

producerii accidentului din apropierea satului Tătărăști din raionul Strășeni, au fost

identificate persoanele precum și traiectoria de deplasare a unităților de transport în

momentul producerii accidentului rutier în urma căruia a decedat victima Capra Ion

(f.d.5-24);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.09.2015, împreună cu planșa

fotografică în baza căruia au fost examinate mijloacele de transport implicate în

accidentul rutier din de 23.09.2015 (f.d 30-4);

- raportul de expertiză medico-legală nr.143 din 28.09.2015, conform

concluziilor căruia s-a constatat că, moartea victimei Capra Ion a survenit pe loc, în

rezultatul șocului traumatic și hemoragie, instalat în urma TACC cu hemoragie

intracerebrală, multiplelor fracturi de coaste cu lezarea plămînului drept, hemitorace

pe dreapta. Ruptură a de ficat cu hemoragie internă, leziuni care în comun se califică

ca vătămări corporale grave care sunt în legătură directă cu decesul (f.d.73-74);

- procesul-verbal de constatare a stării de ebrietate din data de 24.09.2015,

întocmit în privința inculpatului Păun Grigore, împreună cu rezultatul testului

„Drager alcootest” din conținutul cărora rezultă că în urma testului efectuat inculpatul

Păun Grigore - 0,00 mg/L, în aerul expirat (f.d. 79-80);

- fotocopia autentificată a permisului de conducere, a cartelei de circulație și a

poliției de asigurare a automobilul de model „Opel Astra” cu numere de înmatriculare

Italiene, BG 956 MC, la volanul căruia în timpul accidentului rutier din data de

23.09.2015, era condus de inculpatul Păun Grigore (f.d.77-78).

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță stabilind circumstanțele

sus menționate, a numit pedeapsă inculpatului Păun Grigore Ion după cum a fost

menționat mai sus în baza art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal sub formă de 4 (patru) ani

și (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 4 (patru) ani, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal ,pedeapsa aplicată

condamnatului Păun Grigore Ion a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă

de 4 (patru) ani, dacă comandamentul în perioada termenului de probă nu va săvîrși o

nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită a îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Analizînd circumstanțele prin care inculpatul Păun Grigore a săvîrșit

infracțiunea imputată lui, circumstanțele personale ale inculpatului, instanța a conchis

că pedeapsa aplicată este una prea blîndă din următoarele considerente.

Circumstanțe atenuante în privința inculpatului Păun Grigore conform art. 76

Cod penal, acuzatorul de stat potrivit rechizitoriului nu a reținut. Instanța de fond a

reținut: recunoașterea vinei, căința sinceră, la locul de trai se caracterizează pozitiv,

anterior nu a fost judecat, a comis pentru prima dată o infracțiune din imprudență.

5

Circumstanțe agravante în privința inculpatului Păun Grigore Ion conform art.

77 Cod penal, acuzatorul de stat potrivit rechizitoriului și instanța de fond nu au

reținut.

Circumstanțe excepționale în privința inculpatului nu au fost reținute.

Instanța de apel a reținut că sancțiunea art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal

prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani.

Astfel, conform art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea imputată inculpatului

Păun Grigore Ion în baza art. 264 alin. (3), lit. b) Codul penal se atribuie la categoria

infracțiunilor grave.

Privind persoana celui vinovat, inculpatul Păun Grigore, a recunoscut vina, s-a

căit de cele comise, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, nu a

recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate.

Instanța de apel, avînd în vedere cele sus menționate, a conchis că, instanța de

fond incorect a numit inculpatului Păun Grigore Ion o pedeapsă în baza art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal sub formă 4 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, iar în conformitate cu art. 90

Cod penal, pedeapsa aplicată condamnatului Păun Grigore a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 4 ani, deoarece inculpatul Păun Grigore a

săvîrșit o infracțiune gravă, iar pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul de corectare

și reeducare a persoanei și nu va fi restabilită echitatea socială, tulburată prin

acțiunile inculpatului, deoarece inculpatul Păun Grigore Ion nu a recuperat

prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate, fapt ce denotă că nu a conștientizat

faptul că, prin acțiunile sale a adus urmări grave părții vătămate în urma accidentului

rutier și anume a lipsit un membru al comunității umane de valoarea socială supremă

protejată de lege - viața persoanei, săvîrșind aceasta prin încălcarea regulilor

circulației rutiere.

Legislatorul a stabilit că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea condamnaților, cît și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să

cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Totodată, instanța de apel a reținut că pedeapsa este echitabilă cînd ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

Instanța de apel avînd în vedere cele menționate și ținînd seama de faptul că

inculpatul vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o, s-a căit de cele comise, se

caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, nu a recuperat prejudiciul cauzat

succesorului părții vătămate, consideră că scopul pedepsei penale, la caz, va fi atins

prin numirea inculpatului a unei pedepse, sub formă de închisoare.

Instanța de apel a considerat că inculpatului Păun Grigore Ion urmează de

numit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis.

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, declară

recurs ordinar, prin care solicită casare acesteia cu menținerea sentinței primei

6

instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu excluderea art. 90 Cod penal menționînd că

a recunoscut vina, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale și prin urmare

sunt condiții de a aplica prevederile art. 90 Cod penal.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură

penală, procurorul și apărătorul succesorului părții vătămate Cernomoreț Sergiu în

numele succesorului părții vătămate Capra Lucia, au depus referințe privind opinia sa

asupra recursului declarat de către inculpatul Păun Grigore, solicitînd respingerea

acestuia ca inadmisibil.

inculpatul Păun Grigore, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia,

deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, inculpatul Păun

Grigore a invocat în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal reține că, acest temei nu și-a găsit confirmarea în instanța de

recurs.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Instanța de recurs precizează că, instanța de apel la adoptarea soluției sale pe

deplin a ținut cont de prevederile menționate mai sus și corect a stabilit pedeapsa

inculpatului, argumentînd motivat în decizia sa.

Referitor la criticile recurentului precum că contrar prevederilor art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a

condamnat inculpatul în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin prisma

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ținînd cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social al

infracțiunii, datele privind personalitatea inculpatului, circumstanțele atenuante și

agravante inclusiv și cele invocate în recurs.

7

Cauza penală a fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, astfel, limitele pedepsei de închisoare fiind reduse cu o treime din

maximul pedepsei (de 7 ani) și o treime din minimul prevăzut de sancțiune (3 ani) ce

constituie de la 2 ani la 4,8 ani închisoare.

Astfel, pedeapsa stabilită lui Păun Grigore de către instanța de apel, se

încadrează în limitele legale prevăzute.

Pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corijare și

reeducare a inculpatului, și are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

vinovatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia,

cît și a altor persoane.

Colegiul menționează că, instanța de apel întemeiat a constatat că, prima

instanță, la numirea pedepsei inculpatului, nu a ținut cont în deplină măsură de

circumstanțele cauzei și de caracterul social periculos al infracțiunii săvîrșite de către

acesta, care drept urmare au dus la decesul unei persoane.

Cît privește temeiurile invocate de recurent privind stabilirea pedepsei mai

blînde, Colegiul penal le consideră neîntemeiate. Or, circumstanțele indicate în recurs

(contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției, lipsa

antecedentelor penale, caracterizarea pozitivă), sunt împrejurări obișnuite, cele care

predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor.

Mai mult, aceste circumstanțe au fost luate în considerație de către instanța de

apel la stabilirea pedepsei, fiindu-i numită inculpatului o pedeapsă echitabilă potrivit

sancțiunii art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia

instanței de apel referitor la neaplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal, deoarece

pedeapsa stabilită de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către

inculpat. Mai mul, prejudiciul cauzat nu a fost restituit succesorului părții vătămate.

Colegiul penal conchide că la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de apel,

după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată

indicînd din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului

Păun Grigore pentru faptele comise este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii

reale.

Totodată, legiuitorul acordă dreptul instanței, ținînd cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, de a decide de la caz la caz, posibilitatea aplicării

pedepsei vinovatului cu suspendarea condiționată a executării ei și nicidecum nu o

obligă în acest sens. În speța dată, rezultă că instanța de apel, reieșind din

circumstanțele susmenționate, a considerat rațional ca inculpatul să execute real

pedeapsa stabilită.

La fel nu poate fi reținut argumentul recurentului privind aplicarea inechitabilă a

unei pedepsei prea severe lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, deoarece la

stabilirea pedepsei instanța de apel, a ținut cont și de efectul preventiv al sancțiunii

penale.

Astfel, se reține că, recursul ordinar declarat de apărător, nu se întemeiază pe

temeiul stipulat expres de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, mai mult, recurentul nu reflectă în ce constă problema de drept de importanță

generală care, în opinia lor, persistă în cauză, care este eroarea comisă de instanța de

apel ce ar duce la casarea hotărîrii atacate prin prisma temeiurilor din norma de drept

vizată.

8

În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se

apreciază ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către inculpatul Păun Grigore

Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie

2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 24 august 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

9