1ra-1456/2016 — art.264 al.4 CP

1ra-1456/2016 — art.264 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-1456/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Golubciuc Valentin în numele succesorului părții vătămate Tudorici Nelli și

de către inculpatul Grigoriu Valentin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe

Grigoriu Valentin Gheorghe, născut la 07 aprilie 1980,

originar și domiciliat în or.Dondușeni, str. D. Cantemir, 96,

cu viză de reședință pe adresa: or.Dondușeni, str. S.Lazo, 3

ap.1.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

a fost condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea i-a fost

suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea de la Grigoriu Valentin

în beneficiul lui Tudorici Nelli prejudiciul moral în sumă de 120000 lei, cheltuieli de

asistență juridică în sumă de 13500 lei, cheltuieli de transport în sumă de 3350 lei și

cheltuieli de executare în sumă de 2500 lei.

08 iulie 2014, aproximativ la ora 21:50, încălcând prevederile art. 14 pct. a) a

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357

1

din 13.05.2009, în care se menționează că conducătorilor de vehicule le este interzis

să conducă automobilul în stare de ebrietate, după ce a consumat băuturi alcoolice, a

urcat la volanul automobilului de model „Hyundai” cu numărul de înmatriculare

CKK-367, deplasându-se pe drum de țară din extravilanul satului Dondușeni, raionul

Dondușeni, nu a manifestat prudență sporită pentru a asigura securitatea circulației, nu

s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a pierdut controlul asupra conducerii

mijlocului de transport, a traversat pietonul Mititiuc Tatiana, care se afla în poziție

orizontală, trecând ulterior peste corpul acesteia cu automobilul menționat, cauzându-i

leziuni corporale incompatibile cu viața.

În urma impactului Mititiuc Tatianei i-au fost provocate vătămări corporale

grave periculoase pentru viață sub formă de fractura coastelor 1-6 pe linie medie

claviculară pe dreapta, fractura coastelor 1-11 pe linie axiliară-posterioară dreapta,

fractura coastelor 2-6 pe linia claviculară pe stânga, fractura coastelor 4,5,6 pe stânga

pe linia axilara posterioară, ruptura plămânului stâng, ruptura cordului, ruptura

rinichiului drept, ruptura ficatului, hemoragie masivă intratoracală și intraabdominală

- în urma cărora a survenit decesul acesteia, care au fost cauzate prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur cu о putere fizică mare și se califică în comun

la vătămare corporală gravă, incompatibilă cu viața.

Grigoriu Valentin a fost supus examinării cu dispozitivul „DRAGER 8510 RO”

pentru aprecierea concentrației alcoolului în aerul expirat, s-a constatat conform fișei

de examinare cu seria ARAF-0588 nr. 1814 din 08.07.2014 ora 23:08, că în aerul

expirat la Grigoriu Valentin concentrația alcoolului este de 0,92 mg/1, ulterior de la

acesta au fost colectate probele biologice de sânge. Conform trimiterii-extras de

laborator nr.48 din 08.07.2014 s-a stabilit, că concentrația de alcool în sânge la

Grigoriu Valentin constituie 0,87 g/1, care în baza procesului-verbal al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și

naturii ei nr.105 din 08.07.2014 confirmă, că se afla în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat.

Acțiunile inculpatului Grigoriu Valentin au fost încadrate în baza art. 264

alin. (4) Cod penal cu indicii calificativi: încălcarea regulilor de securitate a

circulației a mijloacelor de transport de către o persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în

stare de ebrietate.

3.1. - procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care Grigoriu Valentin să fie condamnat pe art. 264 alin. (4) Cod

penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci)

ani. Admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de către succesorul părții vătămate

Tudorici Nelli privind recuperarea despăgubirilor materiale și morale din acțiunea

civilă, invocând că:

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă;

2

- instanța de fond eronat a stabilit drept circumstanță atenuantă recunoașterea

parțială a vinovăției, deoarece inculpatul nu a recunoscut acțiunile sale care au dus la

decesul victimei Mititiuc Tatiana, decât numai faptul conducerii mijlocului de

transport în stare de ebrietate;

- prima instanță incorect a aplicat criteriile de individualizare a pedepsei prin

aplicarea neîntemeiată a prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită nu este

echitabilă în coraport cu infracțiunea comisă, cât și cu opinia publică;

- din momentul săvârșirii infracțiunii până la data pronunțării sentinței, inculpatul

Grigoriu Valentin nu a întreprins nici о măsură în vederea achitării prejudiciului

cauzat prin infracțiune.

3.2. - avocatul Golubciuc Valentin în numele succesorului părții vătămate

Tudorici Nelli, solicitând înăsprirea pedepsei penale în privința inculpatului Grigoriu

Valentin, admiterea în tot a acțiunii civile privind recuperarea despăgubirilor

materiale și morale din acțiunea civilă, invocând că:

- instanța de fond i-a stabilit inculpatului pentru faptele comise о pedeapsă

prea blândă, aplicându-i inculpatului pedeapsă sub formă de închisoare, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu a

recunoscut vina în cele incriminate, nu a restituit succesorului părții vătămate

prejudiciul material și moral cauzat prin infracțiune.

3.3. - inculpatul Grigoriu Valentin, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie recalificate acțiunile sale din art. 264 alin. (4) Cod

penal în art. 2641 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse mai blânde, luând în

considerație starea sănătății și anume dezabilitatea de gradul II, invocând că:

- nu este vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod

penal, consideră că nu există о legătură cauzală între conducerea mijlocului de

transport în stare de ebrietate și decesul părții vătămate Mititiuc Tatiana, recunoaște

faptul conducerii automobilului în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și se

căiește sincer în cele săvârșite;

- mai invocă faptul că nici în ordonanța de punere sub învinuire și nici în sentința

instanței de fond nu este indicat care anume articol sau punct din Regulamentul de

circulație rutieră a fost încălcat de către acesta, la comiterea accidentului rutier;

- prima instanță a examinat cauza superficial bazându-se pe presupuneri, fără a se

conduce de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, apreciind critic declarațiile

martorilor oculari.

respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Grigoriu Valentin și admise apelurile

procurorului și avocatului Golubciuc Valentin în numele succesorului părții vătămate

Tudorici Nelli, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și în această parte s-a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Grigoriu Valentin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis,

3

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci)

ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că instanța de fond, a dat

apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le

conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului,

care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite o încadrare

juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

Totuși, instanța de apel a menționat că prima instanță eronat a stabilit pedeapsa

penală pentru infracțiunea săvârșită, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fără a

motiva necesitatea acestei soluții și fără a da eficiență cuvenită prevederilor art. 61, 75

Cod penal.

Astfel, în temeiul normelor menționate, ținând cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, de faptul că inculpatul a săvârșit o

infracțiune gravă, a recunoscut doar faptul conducerii mijlocului de transport în stare

de ebrietate, nu și acțiunile sale care au condus la decesul părții vătămate Mititiuc

Tatiana.

De asemenea, instanța de apel a indicat că instanța de fond nu a ținut cont de

comportamentul inculpatului, care din momentul săvârșirii infracțiunii și până la data

pronunțării sentinței nu a întreprins nici о măsură în vederea achitării prejudiciului

cauzat prin infracțiune.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că pedeapsa cu aplicarea art.90 Cod

penal nu va duce la corectarea și reeducarea inculpatului, corijarea lui fiind posibilă

doar cu stabilirea unei pedepse penale, și anume privative de libertate, și a pedepsei

complementare privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport.

Referitor la argumentele procurorului și al avocatului succesorului părții

vătămate privind admiterea parțială de către instanța de fond a acțiunii civile înaintate

de către succesorul părții vătămate Tudorioci Nelli, instanța de apel le apreciază critic

din motivul că prima instanță, ținând cont de probele anexate la materialele cauzei,

corect a admis acțiunea civilă în cuantumul respectiv, ținând cont de probele anexate

la materialele cauzei.

Concomitent, instanța de apel a considerat posibilă încasarea a cheltuielilor de

transport din contul inculpatului în mărime de 1000 lei, ținând cont de probele anexate

la materialele cauzei și anume de bonurile de plată pentru achiziționarea

combustibilului (f.d.213, vol. II).

5.1. Inculpatul Grigoriu Valentin, care invocând temeiurile de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 10, 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

adoptarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu

4

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, norma de drept aplicată în hotărârea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție;

- consideră că nu există о legătură cauzală între conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate și decesul părții vătămate Mititiuc Tatiana, recunoaște faptul

conducerii automobilului în stare de ebrietate alcoolică și se căiește în cele săvârșite;

- între concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 64 din 09.07.2014 și

concluziile raportului de expertiză în comisie nr.736, nr.52 din 09.07.2015 există

divergențe;

- instanța de judecată fără a indica vreun motiv a respins demersul privind

reconstituirea faptei la fața locului, prin reproducerea acțiunilor în care s-a produs

fapta;

- la etapa urmăririi penale de către organul de urmărire penală nu au fost

efectuate, verificarea declarațiilor martorilor și a învinuitului la fața locului,

conform art. 124 Cod de procedură penală, reconstituirea faptei și experimentul, nu

s-a întocmit un proces-verbal potrivit prevederilor art. 260, 261 Cod de procedură

penală, în care să fie fixate declarațiile persoanei date la fața locului și detaliat

expuse toate circumstanțele, la materialele cauzei fiind anexat doar planul-schemă

al accidentului rutier, întocmit și semnat doar de ofițerul OUP;

- susține că potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate

pe presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului și inculpatului;

- instanța de judecată a examinat cauza superficial bazându-se pe presupuneri,

fără a se conduce de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, apreciind critic

declarațiile martorilor oculari;

- nu a contribuit la recuperarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune

din motivul că este unul considerabil și nu are venituri care i-ar permite

recuperarea imediată a prejudiciului cauzat;

- consideră că pedeapsa stabilită de instanța de apel este prea aspră, astfel

solicită aplicarea unei pedepse mai blânde, non-privativă de libertate, argumentând

că se căiește sincer și că infracțiunea comisă a fost săvârșită din imprudență.

5.2. Avocatul Golubciuc Valentin în numele succesorului părții vătămate Tudorici

Nelli, invocând temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, prin care solicită admiterea în tot a acțiunii civile înaintate de către

succesorul părții vătămate Tudorici Nelli privind recuperarea despăgubirilor morale în

mărime de 2000000 lei și a cheltuielilor de funerarii în sumă de 4300 lei, invocând că:

5

- inculpatul Grigoriu Valentin nu a întreprins nici о măsură în vederea achitării

prejudiciului cauzat prin infracțiune;

- instanțele de fond nu au dispus repararea integrală a prejudiciului care i-а fost

cauzat succesorului părții vătămate, ținând cont de probele anexate la materialele

cauzei, care confirmă cheltuielile de funerarii în mărime de 4300 lei (f.d.92), mai mult

ca atât prejudiciul moral care a fost încasat este diminuat și nu corespunde suferințelor

psihice pe care le-a suportat;

- instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că prin acțiunile inculpatului

succesorului părții vătămate Tudorici Nelli i-au fost cauzate suferințe psihice.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate,

solicitînd declararea inadmisibilității acestora, invocând că referitor la alegațiile

recurentului Golobciuc Valentin, în partea soluționării acțiunii civile, instanțele

inferioare au adoptat o suluție corectă și conform exigențelor legale, iar valoarea

compensației pentru prejudiciul moral apreciată de către succesorul părții vătămate

în sumă de două milioane lei, este preamărită.

Referitor la temeiurile invocate în recurs de către condamnatul Grigoriu

Valentin, procurorul a indicat că instanța de apel în strictă conformitate cu

prevederile art. 100 – 101 Cod de procedură penală, s-a pronunțat și a apreciat

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține că potrivit textului recursului declarat de inculpatul Grigoriu

Valentin, acesta invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod

de procedură penală sub aspectul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

6

tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția; s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, iar

avocatul Golobciuc Valentin în numele succesorului părții vătămate Tudorici Nelli,

în textul recursului său a invocat temeiul prevăzut de 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală care prevede că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite

de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei

pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară

vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la

rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal reține că la aplicarea pedepsei lui Grigoriu Valentin

pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor

art. art. 61, 75 Cod penal și astfel, corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă prin aplicarea pedepsei închisorii, stabilindu-i pedeapsa 6 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5

ani.

Astfel, la stabilirea pedepsei instanța de apel just a ținut cont, de faptul că inculpatul a

săvârșit o infracțiune, care chiar dacă se atribuie la categoria celor comise din

imprudență, face parte din categoria celor grave, a avut drept consecință decesul unei

persoane, prin conducerea mijlocului de transport fiind în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, precum și de datele și elementele ce caracterizează persoana inculpatului,

7

care nu a acordat sprijin succesorului părții vătămate, însă care a recunoscut că a condus

automobilul în stare de ebrietate și se căiește de cele săvârșite.

Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul inculpatului precum că instanța de apel a

stabilit o pedeapsă prea aspră, or, însăși inculpatul Grigoriu Valentin, a recunoscut că a

servit băuturi alcoolice, îi pare rău de cele comise și se căiește sincer, iar infracțiunea pe

care a comis-o este din imprudență.

În această ordine de idei urmează de reținut exigențele art. 264 alin. (4) Cod penal, și

anume: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, în stare de ebrietate,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Astfel, în opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării, atât și ale

acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Grigoriu Valentin,

privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, să fie întemeiată

și legală.

Totodată, instanța de recurs ordinar menționează că inculpatul a indicat că nu există o

legătură cauzală între conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate și decesul

părții vătămate.

În acest sens, Colegiul penal enunță că factorul de bază și cel mai important în

producerea accidentului, a servit anume starea de ebrietate a inculpatului Grigoriu

Valentin, care l-a împiedecat să se concentreze asupra securității circulației, să manifeste

prudență în deplasare și conducerea microbuzului, factor care a cauzat din imprudență

decesul cet. Mititiuc Tatiana.

Instanța de recurs ordinar menționează că instanțele ierarhic inferioare corect au

considerat drept probă concludentă anume raportul de expertiză judiciară complexă

nr. 736, nr. 52 din 09 iulie 2015, efectuată de către experții Tverdohleb Mihail și

Cuvșinov Ion (f. d. 36 – 43, vol. II), care au indicat că „accidentul rutier s-a produs nu

prin tamponarea pietonului, dar prin traversarea lentă a corpului victimei la nivel de

torace și abdomen, cu roata automobilului”, or, aceștia având o calificare mai înaltă și o

experiență mai bogată, și anume Tverdohleb Mihail, fiind expert de categoria superioară,

având studii superioare tehnice și pregătire specială în domeniu: 1 „cercetarea

circumstanțelor accidentului rutier”; 2 „cercetarea urmelor a mijlocului de transport”;

muncă de 31 ani, cât și expertul Cuvșinov Ion, fiind conferențiar universitar, doctor în

științe medicale, expert judiciar categoria superioară, iar stagiul fiind de 32 ani (f. d. 36,

vol. II).

Prin urmare, nu poate fi reținut nici argumentul inculpatului precum că între

concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 64 din 09 iulie 2014 și concluziile

raportului de expertiză în comisie nr. 736, nr. 52 din 09 iulie 2015 există divergențe, or,

atât prima instanță, cât și instanța de apel la baza soluțiilor sale au pus anume raportul de

expertiză judiciară complexă nr. 736, nr. 52 din 09 iulie 2015.

8

Nu poate fi reținut de Colegiul penal nici invocarea inculpatului precum că instanța

de judecată fără a indica vreun motiv a respins demersul privind reconstituirea faptei la

fața locului, prin reproducerea acțiunilor, or, reieșind din procesul-verbal al ședinței de

judecată a primei instanțe din 30 septembrie 2015 (f. d. 76, vol. II), se evidențiază că

președintele ședinței a pus în discuție demersul avocatului Tudorica Andrei, la care atât

procurorul Ciumac-Bordeian Natalia, cât și avocatul Golobciuc Valentin au solicitat

respingerea acestuia, iar președintele ședinței de judecată concluzionând necesitatea

respingerii acestuia.

Aici urmează de reținut că potrivit capitolului III din Codul de procedură penală,

întitulat „cereri și demersuri în procesul penal”, nu prevede obligațiunea judecătorului de

a indica motivul respingerii demersului, or, potrivit art. 247 alin. (2) Cod de procedură

penală, în caz de respingere, parțială sau totală, a cererii sau, după caz, a demersului

organizației obștești ori al colectivului de muncă, organul de urmărire penală adoptă o

ordonanță, iar instanța de judecată o încheiere, care sânt aduse la cunoștință solicitantului,

prin urmare este evident că avocatul Tudorica Andrei, nu este membru al organizației

obștești și nici al colectivului de muncă, astfel, instanța de judecată nu a fost obligată să

emită vre-o încheiere în care să-și indice motivele respingerii demersului.

Drept neîntemeiată și lipsită de suport juridic este și invocarea recurentului Grigoriu

Valentin, precum că la etapa urmării penale de către organul de urmărire penală nu au

fost efectuate verificarea declarațiilor martorilor și a învinuitului la fața locului, or,

potrivit art. 124 Cod de procedură penală, despre efectuarea cercetării la fața locului,

examinării corporale, examinării cadavrului, exhumării cadavrului, reconstituirii faptei și

experimentului se întocmește proces-verbal în conformitate cu prevederile art. 260 și 261,

în care detaliat se expun toate circumstanțele, mersul și rezultatele acțiunii procesuale

respective, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate. La procesul-verbal se anexează

schițe, proiecte și materiale ce reflectă utilizarea mijloacelor tehnice.

În acest sens art. 124 în coroborare cu art. 260 și 261 Cod de procedură penală, nu

prevede obligațiunea organului de urmărire penală de a întocmi un proces-verbal în care

să fie fixate declarațiile martorilor și învinuitului prezenți la fața locului.

Cât privește recursul declarat de avocatul Golubciuc Valentin în numele succesorului

părții vătămate Tudorici Nelli, instanța de recurs, la fel, îl consideră inadmisibil și

neîntemeiat.

Colegiul penal atestă că acesta este vădit neîntemeiat, deoarece din conținutul

deciziei instanței de apel (f. d. 230, vol. II), rezultă că instanța de apel corect a menținut

motivele primei instanțe în partea admiterii parțiale a acțiunii civile, înaintate de

succesorul părții vătămate și just a considerat ca fiind exagerate sumele pretinse de

succesorul părții vătămate Tudorici Nelli, din moment ce prima instanță în sentință

(f. d. 154, vol. II), corect a calculat cuantumul prejudiciului material și anume 13500 –

cheltuieli de asistență juridică, 3350 lei – cheltuieli de transport și 2500 lei – cheltuieli de

executare, în baza documentelor confirmative anexate la acțiunea civilă înaintată, or,

solicitarea de recompensare a cheltuielilor de funerarii nu a fost indicată în cererea

suplimentară (f. d. 92, vol. II), iar certificatul eliberat de SRL „Cavali-Nord”, în care se

indică că pentru masa de pomenire a cet. Mititiuc Tatiana, a fost achitată suma de 4300

9

lei, nu este confirmat de rechizite fiscale cum ar fi cecul, mai mult ca atât, în certificatul

dat nu este indicat de către cine anume au fost efectuate achitările.

La fel, instanța de recurs conchide cu privire la prejudiciului moral solicitat că

ambele instanțe ierarhic inferioare la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, au ținut

cont de prevederile art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală și art. 1422, 1423 alin. (2)

Cod civil, luând în considerație suferințele psihice cauzate succesorului părții vătămate și

circumstanțele în care acestea au fost cauzate, stabilind un cuantum echitabil în mărime

de 120000 lei, argumentele primei instanțe fiind acceptate, menținute și însușite corect de

către instanța de apel, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

de recurenți ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile

declarate sunt inadmisibile fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Golubciuc

Valentin în numele succesorului părții vătămate Tudorici Nelli și de către inculpatul

Grigoriu Valentin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11

mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Grigoriu Valentin Gheorghe, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Toma Nadejda

10