1ra-467/2016 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-467/2016 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-467/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

02 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache

judecători – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Gheorghița Igor în numele inculpatului Țuțulescu Oleg, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 02 iulie 2015 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Țuțulescu Oleg Vladimir, născut la 14 august

1989, originar din s. Vărzărești, r-nul Nisporeni

și domiciliat în s. Boldurești, r-nul Nisporeni

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.04.2015 – 02.07.2015;

Instanța de apel: 29.07.2015 – 02.11.2015;

Instanța de recurs: 21.01.2016 –02.03.2016.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Țuțulescu Oleg Vladimir a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată pe o

perioadă de probațiune de 1 (un) an.

data de 15.12.2014, aproximativ ora 19:40, deplasîndu-se la volanul automobilului de

model „Dacia Logan”, n/î CRD 585 (taxi 14448), pe str. Vadul lui Vodă, mun.

1

Chișinău spre direcția s. Colonița, mun. Chișinău, exprimînd neatenție în trafic și

încredere exagerată în sine, a încălcat cerințele Regulamentului circulației rutiere,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009,

prevederile pct. 3, care reglementează că, participanții la trafic sunt obligați să respecte

regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră și prin acțiunile lor

să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului;

prevederile pct. 42 alin. (3), care prevăd că, pe drumurile cu circulația dublu sens care

au cel puțin două benzi într-o direcție, este interzisă intrarea pe partea carosabilului

destinată circulației cu sens opus; prevederile pct. 45, care prevăd că, conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția

și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase;

c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului – și drept consecință, a ieșit pe sensul opus de deplasare, unde s-a tamponat

frontal cu autoturismul de model „Opel Corsa”, n/î COJ 663, condus de Vîrlan Ion, care

se deplasa regulamentar.

În consecință, în urma impactului, șoferului autoturismului de model „Opel

Corsa”, Vîrlan Ion, i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr.

462/D din 02.03.2015, traumatism cranio-cerebral închis, comoție cerebrală, contuzia

țesuturilor moi a hemitoracelui stîng, care nu se supune aprecierii medico-legale, iar

pasagerului din automobilul nominalizat, Purcel Oxana, i-au fost cauzate conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 464/D din 02.03.2015, plagă contuză lacerată

la nivelul nasului care se califică ca vătămare ușoară, pasagerului minor Umaneț

Andreea, care se afla în automobilul de model „Opel Corsa”, i-au fost cauzate conform

aportului de expertiză medico-legală nr. 463/D din 02.03.2015, fractura subperiostală

distală a femurului drept cu deplasare moderată a fragmentelor, care condiționează o

dereglare a sănătății de lungă durată, și se califică ca vătămare corporală medie.

avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

procesul penal în privința lui Țuțulescu Oleg să fie încetat, cu liberarea de răspundere

penală și tragerea la răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal și cu

stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale.

În vederea susținerii cerințelor înaintate în apelul declarat, apărătorul inculpatului

a susținut că soluția dată prin sentința contestată nu-și găsește motivare, adică sentința

este una nemotivată, deși obligația de motivare a hotărîrilor judecătorești face parte din

setul de garanții stabilit pentru existența unui proces echitabil.

2

La fel, a mai indicat apelantul că prima instanță nu a ținut cont de toate

împrejurările cauzei la individualizarea pedepsei, întrucît numai în baza faptei săvîrșite

nu se poate determina definitiv personalitatea vinovatului, pentru că infracțiunea comisă

constituie doar un singur episod din comportamentul social al inculpatului.

Caracteristica deplină a personalității acestuia urma să se facă în baza tuturor însușirilor

fizice și psihice pe care acesta le posedă, particularități care s-au manifestat nu numai

prin fapta comisă, dar și în timpul vieții și activității inculpatului în alte condiții și

anume, Țuțulescu Oleg s-a născut la 14.08.1989, originar din r-nul Nisporeni, s.

Vărzărești, domiciliat în r-nul Nisporeni, s. Boldurești, are studii medii, este angajat în

calitate de șofer la SRL „Davi”, căsătorit, are la întreținere un copil minor, fără

antecedente penale.

În asemenea mod, personalitatea infractorului se caracterizează sub aspect pozitiv

printr-un ansamblu de trăsături morale și intelectuale prin care se remarcă în cele mai

diverse circumstanțe indiferent de timpul săvîrșirii infracțiunii. Condițiile social-

psihologice și de muncă, studiile, datoriile civice, legea în viața făptuitorului,

comportamentul în cadrul familiei, caracterul, vîrsta, temperamentul, antecedentele

penale și alte activități de manifestare ale făptuitorului au un rol important în elucidarea

obiectivă a personalității acestuia.

De asemenea, a susținut că la caz, sunt întrunite toate condițiile necesare ce

permit instanței de judecată aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal în privința

inculpatului.

2015, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, iar

starea de fapt reținută și de drept apreciată de prima instanță concordă cu circumstanțele

stabilite și probele administrate în cauză la urmărirea penală, relevate în cuprinsul

sentinței.

În acest sens, fiind legală încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul

Țuțulescu Oleg a fost condamnat – art. 264 alin. (1) Cod penal, adică încălcarea

regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a

sănătății.

Procedura simplificată – examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza

urmăririi penale a fost admisă cu respectarea cerințelor art. 3641 Cod de procedură

penală, nefiind atestată vreo eroare de drept care ar pune la dubiu legalitatea desfășurării

procedurii nominalizate.

Ce ține de pedeapsa aplicată inculpatului Țuțulescu Oleg, care este și obiectul

apelului, instanța de apel a conchis că prima instanță just și întemeiat a stabilit categoria

3

și termenul pedepsei principale, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 61 și art. 75

Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale, restabilirea echității sociale și corijarea

infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținîndu-se cont de gravitatea faptei

penale și prejudiciul cauzat prin consecințele survenite.

Astfel, instanța de apel a reținut că criticele formulate de apelant prin care se

susține că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a ignorat prevederile art.

61, 75 Cod penal, sunt nefondate or, prima instanță le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă, soluție, pe care instanța de apel și-a însușit-o pe deplin și

a cărei reluare nu se mai impune.

Sub acest aspect, instanța de apel a constatat că elementele legate de fapta comisă

și de persoana inculpatului au fost pe deplin valorificate în procesul de individualizare a

sancțiunii penale stabilite, luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunii

comise, fiind mai puțin gravă, comisă din imprudență, de persoana inculpatului care este

angajat în cîmpul muncii, a recunoscut vina, se căiește de fapta comisă, nu are

antecedente penale, a recuperat prejudiciul material cauzat prin infracțiune

reprezentantului legal a părții vătămate, Umaneț Alexandru, de circumstanțele

atenuante: recunoașterea vinovăției, căința sinceră, de lipsa circumstanțelor agravante,

astfel fiind respectate în integritate dispozițiile art. 7, 61, 75 Cod penal.

Toate aspectele expuse, justifică aplicarea pedepsei privative de libertate în limita

minimă prevăzută de sancțiunea normei incriminate, cu suspendarea executării

pedepsei.

A mai menționat instanța de apel că nu este oportun de a aplica prevederile art. 55

Cod penal în privința inculpatului, deoarece fapta acestuia prezintă un pericol sporit

pentru societate, fiind comisă prin intermediul mijloacelor de transport, care impun

participanților la trafic o prudență sporită în conducerea acestora.

Gheorghița Igor în numele inculpatului, care invocînd temei pentru recurs prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală solicită casarea hotărîrilor

judecătorești, cu liberarea de răspundere penală a inculpatului și tragerea la răspundere

contravențională în baza art. 55 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

amendă în mărime de 150 unități convenționale.

În vederea susținerii cerințelor invocate în recursul declarat, recurentul indică

faptul că instanța de apel superficial și-a motivat soluția adoptată pe caz, fără a se

pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apel, cu atît mai mult fără a da o apreciere

următoarelor circumstanțe: gravitatea infracțiunii săvîrșite, persoana celui vinovat,

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului (prin aplicarea pedepsei complementare apare riscul

4

ca inculpatul să fie concediat de la locul său de muncă, ceea ce îi creează o situație

financiară defavorabilă).

La fel, afirmă că în prezenta cauză penală sunt întrunite condițiile necesare de a se

aplica prevederile art. 55 Cod penal în privința inculpatului. Or, modul în care a fost

soluționată cauza în primă instanță cît și în instanța de apel este contrară practicii

judiciare autohtone (decizia CSJ nr. 1ra-494/2014 din 05.03.2014), dar și practicii

CtEDO, și anume, în cauza Beian împotriva României, Curtea a constatat că exercitarea

drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o

deosebire bazată,în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice

alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere,

naștere sau orice altă situație, mai mult ca atît divergențele de jurisprudență constituie,

prin natura lor, consecințe inerente a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un

ansamblu de instanțe de fond, însă rolul unei instanțe superioare este tocmai să regleze

aceste contradicții de jurisprudență.

Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia cu menținerea deciziei.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau atunci

cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, lecturînd textul recursului, Colegiul penal constată că recurentul își

fundamentează dezacordul său față de decizia instanței de apel prin neaplicarea față de

inculpat a prevederilor art. 55 Cod penal – liberarea de răspundere penală cu tragerea la

răspundere contravențională, luînd în considerare faptul că în speța dată sunt prezente

toate condițiile legale prevăzute de legiuitor în norma sus-citată.

În acest aspect, instanța de recurs ține să menționeze că, Codul penal prevede

liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională (art. 55 Cod

penal), care poate fi aplicată doar în cazul cînd instanța de judecată constată că în cauză

sunt întrunite condițiile obligatorii prescrise de această normă și anume: a) infracțiunea

săvîrșită să fie de categoria celor ușoare ori mai puțin grave; b) să fie săvîrșită pentru

prima oară; c) să-și recunoască integral vina; d) să fie reparat prejudiciul cauzat prin

5

infracțiune; e) să se constate că corectarea persoanei vinovate este posibilă fără a fi

supusă răspunderii penale.

Totodată, instanța de recurs subliniază că prin sintagma „poate” din textul alin.

(1) art. 55 Cod penal, aplicarea acestei norme nu trebuie înțeleasă ca o obligație față de

instanța de judecată, or, alin. (1) stipulează că, în cazul cînd sunt stabilite condițiile

menționate supra, instanța trebuie să ajungă la convingerea că corectarea persoanei

vinovate este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Astfel, în situația cînd instanța consideră că corectarea persoanei vinovate nu va

putea fi atinsă prin soluția de liberare de răspunderea penală cu tragerea la răspundere

contravențională, nu va aplica prevederile art. 55 Cod penal, ci pedeapsa prevăzută de

sancțiunea normei penale în baza căreia persoana se condamnă.

În speța dedusă judecății, instanța de apel corect a conchis că în privința

inculpatului Țuțulescu Oleg nu este oportun de a aplica prevederile art. 55 Cod penal,

invocînd că mijloacele de transport prezintă un grad sporit de pericol care impun

participanților la trafic o prudență sporită în conducerea acestora. Cu atît mai mult că

criticile formulate de recurent, prin care se susține posibilitatea aplicării în privința

inculpatului a prevederilor art. 55 Cod penal au format obiect de discuție la judecarea

cauzei în instanța de apel, cărora instanța de judecată le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă, soluție, pe care instanța de recurs și-o

însușește pe deplin și, a cărei reluare nu se mai impune.

Ce ține de argumentul prin care recurentul afirmă că instanța de apel nu s-a expus

asupra următoarelor circumstanțe ale cauzei: gravitatea infracțiunii săvîrșite, persoana

celui vinovat, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, instanța de recurs atestă faptul că

instanța de apel în decizia adoptată s-a referit și la acest aspect prin următoarele:

„...Colegiul penal constată că elementele legate de fapta comisă și de persoana

inculpatului au fost pe deplin valorificate în procesul de individualizare a sancțiunii

penale stabilite, luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise,

fiind mai puțin gravă, comisă din imprudență, de persoana inculpatului care este

angajat în cîmpul muncii, a recunoscut vina, se căiește de cele comise, nu are

antecedente penale, a recuperat prejudiciul material cauzat prin infracțiune

reprezentantului legal a părții vătămate, Umaneț Alexandru, de circumstanțele

atenuante – recunoașterea vinovăției, căința sinceră, de lipsa circumstanțelor

agravante, astfel fiind respectate în integritate dispozițiile art. 7, 61, 75 Cod penal.”

(f.d. 181, vol. I).

Prin urmare, avînd în vedere că instanța de apel s-a pronunțat și asupra

individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului, pe care o consideră aptă de a

îndeplini funcțiile și de a realiza scopul legii penale în contextul gradului de pericol

6

social al faptei comise de inculpat, Colegiul penal constată că criticele ce vizează

aspectul invocat de recurent în acest sens sunt lipsite de suport juridic.

Ținînd cont de argumentele formulate în prezentul recurs, dar și de conținutul

deciziei a cărei casare se solicită, instanța de recurs ajunge la concluzia că decizia

recurată este în concordanță cu normele legislației procesual-penale ce se referă la

examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei penale cu respectarea

principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal (art. 314 Cod

de procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 Cod de

procedură penală); cu verificarea circumstanțelor de fapt și constatarea aspectelor de

drept importante pentru justa soluționare a cauzei, printr-o cercetare amplă a probelor

administrate de către organul de urmărire penală, cărora li s-a dat o apreciere obiectivă

din punct de vedere al pertinenței, utilității, veridicității, concludenței și coroborării

reciproce (art. 100-101 Cod de procedură penală), cu stabilirea corectă a noilor limite de

pedeapsă (art. 3641 Cod de procedură penală) și cu o expunere detaliată asupra

motivelor formulate în apel și a soluției adoptate în acest sens.

Astfel, Colegiul penal conchide că argumentele invocate de către recurent nu

atestă prezența erorilor de drept, care ar constitui temei de implicare a instanței de

recurs în vederea casării deciziei instanței de apel și potrivit legii, se impune

inadmisibilitatea recursului pe rol, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gheorghița Igor în

numele inculpatului Țuțulescu Oleg împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Țuțulescu Oleg

Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 aprilie 2016.

Președinte Judecător Judecător

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Petru Moraru

7