1ra-1663/2016 — Art. 264 alin.1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 29 martie 2016, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cember Dumitru Anatolie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(l) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de l an, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de l an. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 1 an. Acțiunea civilă a reprezentantului legal al părții vătămate minore, Grușco Sergiu, în interesele părții vătămate minore Grușco Valentin s-a admis parțial în partea reparării prejudiciului moral, încasîndu-se de la Cember Dumitru Anatolie în beneficiul lui Grușco Sergiu în interesul copilului minor Grușco Valentin 15 000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în partea reparării prejudiciului material s-a 1 admis în principiu, urmînd a fi examinată în procedură civilă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Cember Dumitru Anatolie a fost condamnat pentru faptul că, dânsul la 09 decembrie 2015, aproximativ la ora 08:05 min, în timp, ce se deplasa cu automobilul personal de model „BMW 528 I” cu număr de înregistrare K PA 777, pe str. Uzinelor din direcția str. Podul înalt spre str. Vadul lui Vodă din mun. Chișinău, ajungând în preajma trecerii dirijate pentru pietoni în apropierea imobilului nr.3, văzând includerea semaforului a semnalului de culoare verde pentru unitățile de transport staționate la semafor, nu a apreciat corect situația reală pe carosabilul în care se afla vehiculul la momentul respectiv, prin ce a ignorat cerințele pct.58.3) din Regulamentul circulației rutiere care prevede, că la intersecții cu circulație dirijată la apariția semnalului verde al semaforului conducătorul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor deja angajate în trecerea intersecției, indiferent de direcția lor de deplasare, precum și pietonilor care finalizează traversarea carosabilului, precum și pct.45.1) al aceluiași Regulament care prevede, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere ce-ar permite să prevadă situațiile periculoase, d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, și pct.46 al Regulamentului circulației rutiere care la fel prevede, că conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă: a) copii, persoane de vîrstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate, dar, la fel, a încălcat și pct. 3 Capitolul l Dispoziții Generale al Regulamentului circulației rutiere care stipulează, că participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, dar, continuînd deplasarea fără a se convinge în lipsa obstacolelor și ca urmare a comis tamponarea pietonului minor Grușco Valentin Serghei, a.n. 10.04.1999, care finaliza traversarea părții carosabile, de la dreapta spre stânga relativ deplasării unității de transport în cauză. În rezultatul impactului pietonul Grușco Valentin, primind leziuni corporale a fost transportat la IMSP SCMC „V. Ignatenco”, unde, a fost internat în Secția de traumatologie. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.94/D din 27 ianuarie 2016, cet. Grușco Valentin Serghei, i-au fost cauzate următoarele leziuni corporale: fractură închisă cominutivă a 1/3 medii proximale a osului humeral stâng cu deplasarea fragmentelor. Traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală. Excoriații la nivelul feței, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui 2 obiect contondent dur, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Marandici Nicolae în numele inculpatului Cember Dumitru, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Cember Dumitru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (l) Cod penal stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de amendă, cu reducerea în baza art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală a limitelor sancțiunii prevăzute de articolul 264 alin.(1) Cod penal, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. Apelantul a solicitat ca acțiunea civilă înaintată să fie admisă parțial în partea reparării prejudiciului moral, încasîndu-se de la Cember Dumitru în beneficiul lui Grușco Sergiu în interesele copilului minor Grușco Valentin 3 mii lei cu titlul de prejudiciul moral, iar în partea reparării prejudiciului material a o admite în principiu, urmînd a fi examinată în procedură civilă. La fel, apelantul a considerat că, la stabilirea și individualizarea pedepsei instanța de fond nu a apreciat corect probele și nu a luat în considerație circumstanțele atenuante prezente; nu a ținut cont de comportamentul inculpatului în timpul și după comiterea infracțiunii - că nu a părăsit locul accidentului, nu a șters urmele infracțiunii, personal a transportat partea vătămată la spital și a anunțat despre accident părinții minorului și poliția, a recuperat parțial prejudiciul material, că a conlucrat cu organul de urmărire penală, că a recunoscut pe deplin vina; de personalitatea și condițiile de viață - că se caracterizează numai pozitiv, este angajat în câmpul muncii, anterior fără antecedente penale. Apelantul a considerat că prima instanța n-a ținut cont de prevederile art.78 alin.(2) Cod penal, conform cărora pedeapsa complementară poate fi înlăturată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, apelul avocatului Marandici Nicolae în numele inculpatului Cember Dumitru a fost respins, ca nefondat și menținută sentința fără modificări. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că Cember Dumitru a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală dată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a menționat că vina inculpatului Cember Dumitru se dovedește integral prin declarațiile inculpatului Cember Dumitru, declarațiile părții vătămate minore Grușco Valentin (f. d. 30); declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore Grușco Sergiu (f. d. 33); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier produs la 09 decembrie 2015 (f. d. 7); schema accidentului rutier produs la 09 decembrie 2015 (f. d. 8); foto-tabelul, anexa la procesul-verbal de 3 cercetare a locului accidentului rutier produs la 09 decembrie 2015 (f. d. 9-12); raportul de expertiză medico-legală nr.94/D din 27 ianuarie 2016 (f. d. 23-24). Totodată, potrivit materialelor cauzei, inculpatul Cember Dumitru, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură simplificată, conform art. 3641 CPP. Astfel, instanța de apel analizând probele cercetate atât la urmărirea penală, în instanța de fond cât și în cadrul instanței de apel a ajuns la concluzia că inculpatul Cember Dumitru, prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative încălcarea regulilor de securitate a circulației, comisă de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. Instanța de apel a menționat că potrivit art.219 alin.(2) pct. 1), 4) din Codul de procedură penală, persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală, precum și repararea prejudiciului moral. Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind justificată suma încasată de instanța de fond cu titlu prejudiciului moral în mărime de 15 000 (cincisprezece mii) lei, din contul inculpatului în beneficiul reprezentantului legal al părții vătămate minore, Grușco Sergiu, în interesele părții vătămate minore Grușco Valentin, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile art.1423 Cod Civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material. În speță, instanța de apel a reținut că dauna morală se exprimă prin faptul că partea vătămată minoră, Grușco Valentin a suportat mari suferințe morale și dureri fizice, în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul Cember Dumitru, s-a aflat la tratament, a avut suferințe morale. Mai mult ca atât, instanța de apel a ținut cont și de vârsta tânără, minoră a părții vătămate Grușco Valentin, de faptul că dânsul a fost speriat tare, fiind tamponat chiar pe pista de pietoni. Cu privire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a considerat că argumentele 4 apelantului ca nefondate și a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, conform art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Cember Dumitru, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor celor ușoare. De asemenea, corect au fost reținute următoarele circumstanțe atenuante: recunoașterea pe deplin a vinei, căința sinceră de cele comise, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, caracteristica pozitivă a inculpatului. Circumstanțe agravante - nu au fost stabilite. Reieșind din totalitatea circumstanțelor stabilite, de comportamentul inculpatului Cember Dumitru în timpul și după săvârșirea infractiunii, de faptul că n-a întreprins careva acțiuni în vederea restituirii prejudiciului cauzat prin infracțiune părții vătămate, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a considerat că inculpatul Cember Dumitru urmează a fi condamnat pe art. 264 alin. (l) Cod penal prin numirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe un termen de l an, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de l an, suspendându-i condiționat în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei pe un termen de probă de l an, or conform prevederilor art. 90 alin.(1) Cod penal condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi aplicată doar în cazul aplicării unei pedepse cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție. Cu referire la solicitarea apelantului privind neaplicarea pedepsei complementare în privința inculpatului pe motiv că în privința lui Cember Dumitru necesită a reține ca circumstanță atenuantă - faptul angajării inculpatului în cîmpul muncii la S.R.L. „RS Tires Group” în calitate de lăcătuș-auto și în activitatea sa pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu, necesită deținerea permisului de conducere, instanța de apel a menționat următoarele: instanța de apel a considerat că în cazul dat nu sunt aplicabile prevederile art. 79 Cod penal, în conformitate cu care instanța de judecată poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie deoarece, conform prevederilor art. 79 Cod penal, pot fi recunoscute circumstanțe excepționale ale cauzei, acele circumstanțe, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia. În speță asemenea circumstanțe n-au fost constatate, or, aceleași circumstanțe apreciate de către instanța de judecată ca atenuante, nu mai pot fi considerate și ca excepționale și că este posibil de anulat pedeapsa complementară, nu sunt fondate și au fost respinse, or, aceste circumstanțe sunt niște circumstanțe atenuante obișnuite și nu careva excepționale. 5 Astfel, așa circumstanțe, cum ar fi recunoașterea vinei și căința sinceră, sînt niște circumstanțe atenuante obișnuite, care nu prevăd ceva excepțional și nu pot fi considerate excepționale. De aceea, instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Cember Dumitru Anatolie este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința fiind legală și întemeiată în această parte.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Marandici Nicolae în numele inculpatului Cember Dumitru, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care Cember Dumitru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art.264 alin.(l) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de amendă, cu reducerea în baza art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală a limitelor sancțiunii prevăzute de articolul 264 alin. (l) Cod penal, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. La fel, recurentul a solicitat ca acțiunea civilă înaintată să fie admisă parțial în partea reparării prejudiciului moral, încasîndu-se de la Cember Dumitru în beneficiul lui Grușco Sergiu în interesele copilului minor Grușco Valentin 3 mii lei cu titlul de prejudiciul moral, iar în partea reparării prejudiciului material a o admite în principiu, urmînd a fi examinată în procedură civilă. Recurentul a invocat în cererea sa de recurs următoarele motive : - art.427 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - recurentul consideră hotărîrile instanței de apel și primei instanțe ca fiind ilegale, neîntemeiate și posibil de a fi anulate, în partea stabilirii pedepsei (temei prevăzut de art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP); - la adoptarea hotărîrilor menționate, instanța de fond cît și cea de apel nu au acordat deplină eficiciență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, astfel fiind efectuată o greșită individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul naturii pedepsei; - prin urmare, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a apreciat corect probele și nu a luat în considerație circumstanțele atenuante prezente; nu a ținut cont de comportamentul inculpatului în timpul și după comiterea infracțiunii - că nu a părăsit locul accidentului, nu a șters urmele infracțiunii, personal a transportat partea vătămată la spital și a anunțat despre accident părinții minorului și poliția, a recuperat parțial prejudiciul material, că a conlucrat cu organul de urmărire penală, că a recunoscut pe deplin vina; de personalitatea și condițiile de viață - că se caracterizează numai pozitiv, este angajat în cîmpul muncii, anterior fără antecedente penale; - recurentul consideră că instanța de fond și cea de apel, contrar prevederilor art.394 alin.(2) Cod de procedură penală, nu a motivat stabilirea pedepsei cu închisoarea, întrucît sancțiunea art.264 alin.(l) Cod penal prevede și alte categorii de 6 pedepse, precum și nu a soluționat chestiunile privind raționalitatea și rezonabilitatea condamnării inculpatului cu aplicarea pedepsei alternative - amenda, precum și a neaplicării privării de dreptul de a conduce mijloace de transport, prevăzute de sancțiunea normei penale speciale; - la adoptarea hotărîrilor, instanțele nu au ținut cont de prevederile art.75 pct. (l) Cod penal, care prevede că persoanei recunoscute vinovate de comiterea infracțiunii i se aplică o pedeapsă echitabilă. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață a inculpatului; - din conținutul sentinței, rezultă că instanța de judecată a reținut doar circumstanțe atenuante prevăzute la art.76 Cod penal, nefiind constatate careva circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod penal; - după cum a fost stabilit, Cember Dumitru este angajat în cîmpul muncii la S.R.L. „RS Tires Groop” în calitate de lăcătuș-auto (suspenzie) și în activitatea sa pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu - testarea automobilelor după reparație, necesită deținerea permisului de conducere; - prin urmare, în situația dată este total ilegală și soluția de aplicare în privința inculpatului Cember Dumitru și a pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an; - instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate minore în partea recuperării prejudiciului moral, cu dispunerea încasării din contul lui Cember Dumitru în folosul reprezentantului părții vătămate minore Grușco Sergiu a sumei de 15000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de daună morală; - suma de 15000 lei stabilită de instanța de fond cu titlul de daună morală este o sumă excesivă și cuantumul acesteia nu a fost motivat. Recurentul consideră că prejudiciul moral urmează a fi stabilit și încasat de la inculpatul Cember Dumitru în sumă de 3000 lei.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Marandici Nicolae în numele inculpatului Cember Dumitru, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul și partea vătămată Grușco Sergiu în interesele copilului minor Grușco Valentin, care au pledat pentru inadmisibilitatea recursului. 6.1. Procurorul în referința sa a menționat că instanțele inferioare, și-au argumentat suficient soluțiile în sensul pedepsei penale stabilite condamnatului, au ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedespei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvărșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuiază ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă. 7 La fel, procurorul a menționat că privitor la alegațiile recurentului în partea soluționării acțiunii civile este de reținut că deciziile instanțelor inferioare ce țin de recuperarea prejudiciul moral sunt corecte și conforme exigențelor legale, bazate pe dispozițiile art.1423 alin.(l) și (2) Cod civil și ambele instanțe au motivat suficient soluția în acest sens. Referitor la alegațiile privind dezacordul cu categoria și mărimea pedepsei, este de reținut că instanțele de fond și de apel au examinat această chestiune în strictă conformitate cu prevederile ait.6,7,61,75,76,77 Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unor infracțiuni, i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. 6.2. Partea vătămată Grușco Sergiu în interesele copilului minor Grușco Valentin în referința sa a menționat că motivul invocat de către recurent precum că „Cember Dumitru nu a săvîrsit infracțiunea imputată” nu corespunde adevărului, deoarece Cember Dumitru a recunoscut vina în infracțiunea incriminată, și a solicitat examinarea cauzei potrivit prevederilor art. 3641 CPP, care stabilește procedura de judecare a cauzei conform probelor administrate la faza de urmărire penală. La fel, Grușco Sergiu a menționat că consideră că instanța de fond și de apel corect 1-au condamnat pe inculpatul Cember Dumitru, precum corect au individualizat și pedeapsa aplicată, menționînd că copilul minor Grușco Valentin pînă la momentul actual a suferit 2 intervenții chirurgicale, după 1 intervenție chirugicală a urmat o perioadă de recuperare de 7 săptămîni, perioadă în care a purtat gips, iar după ce-a de- a 2 intervenție chirurgicală este necesară o perioadă de recuperare de 8 luni, dintre care a purtat gips 2 luni din 3. De asemenea, copilul minor Grușco Valentin a stat de 3 ori internat în spital, pentru perioade mai mult decît 20 zile, prin urmare a suportat o vătămare corporală gravă, iar acțiunile lui Cember Dumitru urmau a fi calificate conform art. 264 alin.(3) Cod penal, iar lui Cember Dumitru urma să-i fie stabilită o pedeapsă cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani. Astfel, Grușco Valentin are o gravitate a deficiențelor funcționale individuale care se califică ca fiind dizabilitatea accentuată, echivalentul gradului de invalid de gr. II, fără posibilitatea de restabilire a sănătății, fapt confirmat de legitimația seria CN320189718, eliberată de CTAS Criuleni. Vina în acest fapt îi aparține integral lui Cember Dumitru care „merita pe deplin” un an de privațiune de libertate. Faptul că Cember Dumitru recunoaște acțiunea civilă, în partea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, este o încercare de a evita răspunderea materială pe care urmează să o suporte în calitate de condamnat, deoarece Cember Dumitru a săvîrșit accidentul pentru care a fost condamnat la volanul unui automobil de model BMW 5281, care are un preț de piață mare și care deținea numere personalizate - KPA 777, care deasemenea reprezintă un lux, prin urmare consideră recurentul că instanța de fond corect a apreciat și a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de 15000 lei, deoarece această suma este una reală, rezonabilă și echitabilă. 8 De asemenea, consideră partea vătămată Grușco Sergiu că privarea lui Cember Dumitru de dreptul de a conduce mijloace de transport, este necesar pentru reeducarea lui Cember Dumitru, deoarece el a săvîrșit infracțiunea cu ajutorul unui mijloc de transport, care prezintă un mijloc de pericol sporit.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opiniile procurorului și a părții vătămate Grușco Sergiu în interesele copilului minor Grușco Valentin expuse în referințe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Recurentul în textul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. Colegiul penal constată că temeiul invocat de recurent, prevăzut în pct. 6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de avocatul Marandici Nicolae, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 9 Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal consideră că în speța examinată n-a fost constatată prezența a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece argumentele expuse în recursul depus au constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra tuturor argumentelor și motivelor relevante invocate instanța de apel s-a pronunțat în decizia atacată. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nici temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît instanța de apel i-a aplicat inculpatului Cember Dumitru în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, pedeapsa echitabilă sub formă de 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an și în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei fiind suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an. Deasemenea, Colegiul penal consideră că instanțele judecătorești inferioare au efectuat o temeinică individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Cember Dumitru, atît sub aspectul naturii cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în art. 75 Cod penal. Invocînd doctrina penală și practica judiciară, Colegiul penal remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește termenul sau mărimea pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal, în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune. Astfel, Colegiul penal constată că, instanțele de fond și de apel au efectuat o corectă individualizare a pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 1 an, fiind suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an, apelul declarat de avocatul Marandici Nicolae fiind corect respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. În atare situație, Colegiul penal consideră că instanțele judecătorești inferioare au acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa corect individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează pedeapsa, scopul acesteia și individualizarea ei. Deasemenea, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, luînd în considerație prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, prima instanță corect a ajuns la 10 concluzia de a aplica în privința inculpatului Cember Dumitru pedeapsa complementară, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an. Ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de circumstanțele atenuante - recunoașterea pe deplin a vinei, căința sinceră de cele comise, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, caracteristica pozitivă a inculpatului, se consideră oportun inculpatul să fie condamnat pe art. 264 alin. (l) Cod penal prin numirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe un termen de l an, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de l an, suspendându-i-se condiționat în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei pe un termen de probă de l an, motiv pentru care, Colegiul penal menționează că prima instanță i-a aplicat inculpatului Cember Dumitru pedeapsa echitabilă prevăzută de art.264 alin. (1) Cod penal, iar circumstanțe agravante și excepționale, prevăzute de art. 77, 79 Cod penal, lipsesc. Referitor la argumentul invocat de recurent, precum că „suma de 15000 lei stabilită de instanța de fond cu titlul de daună morală este o sumă excesivă și cuantumul acesteia nu a fost motivat”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că suma încasată de instanța de fond cu titlu prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, din contul inculpatului în beneficiul reprezentantului legal al părții vătămate minore, Grușco Sergiu, în interesele părții vătămate minore Grușco Valentin, ca fiind justificată, ținându-se cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile art. 1423 Cod Civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească, reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material. În cazul supus judecății, Colegiul penal reține că dauna morală se exprimă prin faptul că partea vătămată minoră, Grușco Valentin a suportat mari suferințe morale și dureri fizice, în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul Cember Dumitru, s-a aflat la tratament, a avut suferințe morale. La fel, s-a ținut cont și de vârsta tânără, minoră a părții vătămate Grușco Valentin, de faptul că dânsul a fost speriat tare, fiind tamponat chiar pe pista de pietoni. Cu privire la argumentele invocate de recurent precum că „Cember Dumitru este angajat în cîmpul muncii la S.R.L. „RS Tires Groop” în calitate de lăcătuș-auto (suspenzie) și în activitatea sa pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu - testarea automobilelor după reparație, necesită deținerea permisului de conducere, și în 11 situația dată este total ilegală și soluția de aplicare în privința inculpatului Cember Dumitru și a pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează în acest sens că instanța de apel corect s-a expus în decizia sa asupra acestui fapt, și anume că „instanța de apel a considerat că în cazul dat nu sunt aplicabile prevederile art. 79 Cod penal, în conformitate cu care instanța de judecată poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie deoarece, conform prevederilor art. 79 Cod penal, pot fi recunoscute circumstanțe excepționale ale cauzei, acele circumstanțe, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia. În speță asemenea circumstanțe n-au fost constatate, or, aceleași circumstanțe apreciate de către instanța de judecată ca atenuante, nu mai pot fi considerate și ca excepționale și motivul că este posibil de anulat pedeapsa complementară nu este fondat și se respinge, or, aceste circumstanțe sunt niște circumstanțe atenuante obișnuite și nu careva excepționale.” Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marandici Nicolae în numele inculpatului Cember Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișnău din 17 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Cember Dumitru Anatolie, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 19 ianuarie 2017. Președinte Ursache Petru Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin 12