ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 10.02.2016

1ra-26/2016 — art.264/1 alin.4 CP

HOTĂRÂRE
10.02.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264/1 alin.4 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-26/2016 — art.264/1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra- 26/2016

10 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 iunie 2015, în cauză penală în privința lui

Uțica Victor Gheorghii, născut la 19 septembrie

1976, originar și domiciliat în mun. Chișinău, or.

Sîngera, str. Izvorului, 17.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, Uțica Victor a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 525 unități convenționale în sumă

de 10500 lei.

aproximativ la ora 23:15, inculpatul Uțica Victor conducea autovehiculul de

model „VW 253", cu n.î. GE AC 487 și se deplasa în mun. Chișinău, s. Dobrogea,

cînd a fost stopat de către inspectorul Inspectoratului Național de Patrulare a

Inspectoratului General al Poliție a MAI, Roman Rusu, care suspectîndu-l că se

află în stare de ebrietate alcoolică, l-a condus la medicul narcolog din cadrul

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, unde, în rezultatul examinării

medicale, a fost constatată starea de ebrietate a acestuia cu grad avansat, fiind

1

stabilită prezența a 0,55 mg/l a concentrației de alcool în aerul expirat, precum

și a 1,21 g/l alcool etilic în sînge, încălcînd astfel prevederile pct. 10) subpct. 2)

lit. a) Regulamentul circulației rutiere, conform căruia „persoana care conduce

un vehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de poliție, ofițerului

echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmîneze pentru control

permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria

(subcategoria) din care face parte autovehiculul condus" și pct. 14 lit. a) al

aceluiași Regulament, conform căruia „conducătorului de vehicul îi este interzis

să conducă vehiculul în stare de ebrietate".

casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care inculpatului Uțica Victor să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 6 luni în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului procurorul a invocat blîndețea pedepsei penale în

privința inculpatului, considerînd că instanța de fond incorect a stabilit

pedeapsă sub formă de amendă, deoarece nu a ținut cont în deplină măsură de

persoana inculpatului, care are antecedente penale stinse, anterior a mai

săvîrșit infracțiuni, fiind atras la răspundere penală, însă nu a făcut careva

concluzii pentru corectare și reeducare, continuînd să săvîrșească infracțiuni.

2015, a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura sectorului

Botanica mun. Chișinău, acuzatorul de stat Victor Socol, casată parțial sentința

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24 martie 2015, în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Uțica Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu calcularea termenului executării

pedepsei din momentul reținerii.

inculpatului a fost dovedită deplin și acțiunile lui Uțica Victor corect au fost

încadrate în temeiul art.2641 alin.(4) Cod penal.

Totodată, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului

Uțica V., în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă,

instanța de fond i-a stabilit o pedeapsă prea blîndă.

Instanța de apel a conchis că la aprecierea măsurii și mărimii de pedeapsă,

instanța de fond n-a luat în considerație că inculpatul Uțica Victor anterior, prin

sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 30 septembrie 1997 a fost

condamnat în baza art. 177 alin.(4) Cod penal (redacția 1961), prin sentința

Judecătoriei Telenești din 08 august 2008, în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d) și

e) Cod penal, la 6 ani închisoare, fiind eliberat condiționat înainte de termen cu

2

10 luni 28 zile prin încheierea Judecătoriei Rîscani, mun. Chișinău din 29 august

2012.

Astfel, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 34, art. 82 alin.

(2) Cod penal, în care se stipulează că "se consideră recidivă comiterea cu

intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale

pentru o infracțiune săvîrșită cu intenție" și "mărimea pedepsei pentru recidivă

nu poate fi mai mică de jumătate.... din maximul celei mai aspre pedepse

prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod".

Avînd în vedere că, conform sancțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod

penal, cea mai aspră este pedeapsa cu închisoare cu termenul de pînă la 1 an,

deci pedeapsa minimă care poate fi aplicată inculpatului Uțica Victor în cazul

dat, este de 6 luni închisoare.

Instanța de apel a conchis că, soluția adoptată de către prima instanță nu-și

va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe

viitor săvîrșirea a astfel de infracțiuni, or aplicarea unor pedepse penale reale

cu închisoare ar asigura conștientizarea de către Uțica Victor a celor comise cu

adoptarea unor concluzii ce țin de comportamentul în societate.

Uțica Victor declară recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, solicitînd casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului, inculpatul Uțica Victor a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și consideră că instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, individualizînd pedeapsa aplicată

conform normelor legale în vigoare.

A mai indicat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că, cauza

penală a fost examinată conform prevederilor art.3641 Cod de procedură

penală, că a conștientizat acțiunile comise, a recunoscut vina și a conlucrat cu

organul de urmărire penală, căindu-se de cele comise.

Invocă că instanța de apel a aplicat o pedeapsă contrar prevederilor legale,

pe motiv că nu s-a luat în considerație prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, care prevede reducerea pedepsei, facîndu-se trimitere doar

la norma legală ce reglementează recidiva.

Consideră că prima instanță corect a individualizat pedepsa în privința lui.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

3

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temeiul de drept

prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel atunci cînd: „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale”.

Analizînd decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului,

Colegiul penal constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat reieșind din următoarele.

Conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul

și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea

condamnatului, cît și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, analizînd în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate

în cadrul întregului proces penal, Colegiul penal consideră că instanța de apel

corect a conchis că vinovăția inculpatului este deplin dovedită și acțiunile lui

Uțica Victor corect au fost încadrate în temeiul art.2641 alin.(4) Cod penal.

Conform prevederilor art. 2641 alin.(4) Cod penal, acțiunile prevăzute la

alin.(1)–(3), săvîrșite de către o persoană care nu deține permis de conducere

sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport, se

pedepsesc cu amendă în mărime de la 700 la 800 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu

închisoare de pînă la 1 an.

4

Totodată, reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu

și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în

folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de

lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

Potrivit prevederilor art. 34 alin.(1) Cod penal, se consideră recidivă

comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu

antecedente penale pentru o infracțiune săvîrșită cu intenție.

În conformitate cu prevederile art. 82 alin. (2) Cod penal, mărimea

pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, pentru recidivă

periculoasă este de cel puțin două treimi, iar pentru recidivă deosebit de

periculoasă – de cel puțin trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse

prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța de apel corect a stabilit

măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat

în considerație că inculpatul Uțica V. anterior prin sentința Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 30 septembrie 1997 a fost condamnat în baza art.

177 alin.(4) Cod penal (redacția 1961) și prin sentința Judecătoriei Telenești din

08 august 2008, în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d) și e) Cod penal, la 6 ani

închisoare, fiind eliberat condiționat înainte de termen cu 10 luni 28 zile prin

încheierea Judecătoriei Rîscani, mun. Chișinău din 29 august 2012, astfel

antecedentul penal nefiind stins.

Colegiul penal conchide că instanța de apel, ținînd cont de prevederile art.

34 alin.(1), 82 alin. (2) Cod penal și că conform sancțiunii prevăzute de art. 2641

alin.(4) Cod penal, cea mai aspră este pedeapsa cu închisoare cu termenul de

pînă la 1 an, just a ajuns la concluzia că pedeapsa minimă care poate fi aplicată

lui Uțica Victor este de 6 luni închisoare.

În acest sens, Colegiul penal atestă, că nu pot fi reținute argumentele

inculpatului că instanța de apel neîntemeiat a făcut trimitere doar la norma

legală ce reglementează recidiva, deoarece instanța de apel a stabilit pedeapsa

în limitele prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, dar ținînd

cont și de limitele prevăzute de art. 82 alin. (2) Cod penal.

Instanța de recurs consideră corectă concluzia instanței de apel, că

pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 24

martie 2015, este prea blîndă, și aceasta nu-și va atinge scopul de corectare și

reeducare a inculpatului, de a nu admite pe viitor săvîrșirea unor infracțiuni

similare, iar pedeapsa stabilită de instanța de apel este una echitabilă.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Uțica V., pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a

5

comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece

la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele

recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Astfel, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de recurent prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a

comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar recursul

urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Uțica Victor

Gheorghii împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

iunie 2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la data de 10 martie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-06-08
0,94
1re-104/2016 — art.264/1 alin.3 CP
Dosarul nr. 1re-104/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir examinînd admisibilitatea în principiu
CSJ 2018-01-18
0,93
1ra-1663/2017 — art.264-1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1663/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 19 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru, judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir Alerguş Constantin Ţurcan Anatol
CSJ 2016-12-07
0,93
1ra-1580/2016 — art. 264 alin. 1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1580/2016 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 07 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir şi Alerguş Constantin, examin
CSJ 2016-07-08
0,93
1ra-1128/2016 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul 1ra-1128/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 15 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petru
CSJ 2017-02-15
0,93
1ra-157/2017 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-157/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 15 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte: Petru Ursache Judecători: Nadejda Toma şi Vladimir Timofti examinând admisibilitatea în p
Sursă