1ra-157/2017 — art.264 alin.1 CP

Dosarul nr. 1ra-157/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nadejda Toma și Vladimir Timofti

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Druță Boris în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 26 mai 2016, și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2016, în cauza

penală în privința lui

Bîtca Mihail xxx, născut la xx.xx.xx,

originar și domiciliat în mun. xxx, str.

xxx, nr. xx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.03.2016 – 26.05.2016;

Instanța de apel: 21.06.2016 – 23.09.2016;

Instanța de recurs: 24.11.2016 – 15.02.2017.

A C O N S T A T A T :

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform

prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, Bîtca Mihail, a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal fiindu-i

stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 unități

convenționale, ce constituie 4000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Bîtca Mihail în beneficiul statului

cheltuielile de judecată în sumă de 339 lei.

Bîtca Mihail, la 20.07.2015, aproximativ la ora 08.15 min, posedând permis de

conducere valabil de categoria corespunzătoare, conducând troleibuzul de

model „ZIU-9" cu numărul de bord - 3745 și ruta de deplasare nr. 21 în care se

aflau pasageri, se deplasa pe str. Meșterul Manole, mun. Chișinău, din direcția

str. Vadul lui Vodă spre str. Voluntarilor. În timpul deplasării, ajungând pe str.

Meșterul Manole, 12, conducătorul auto Bîtca Mihail nu a manifestat prudență

1

sporită la trafic, nu a apreciat corect situația rutieră în care se afla

autovehiculul în momentul respectiv nu a ținut cont de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, lățimea

carosabilului, gabaritele vehiculului și intervalele de siguranță necesare de

care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de

circulație și modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat

prevederile pct. 45, alin. 1) și 2) al Regulamentului Circulației Rutiere,

conform căruia: „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate

cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a)

starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică

a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; 2) iar în cazul

în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu

pune în pericol siguranța traficului" și ignorând cerințele pct. 3 al

Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „Participanții la trafic sunt

obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră: semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile

tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze

prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să

nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt

provocate de circumstanțe iminente", precum și prevederile art. 23 alin. (3)

lit. a) din Legea nr. 131 din 07.06.2007 „Privind siguranța traficului rutier"

conform cărora „Conducătorul de autovehicul este obligat să cunoască și să

respecte Regulamentul circulației rutiere" și ca urmare, virând

neregulamentar la dreapta, s-a tamponat cu troleibuzul în obstacol, pilon de

electricitate de pe partea dreaptă a carosabilului. În rezultatul accidentului

rutier autovehiculul a fost considerabil deteriorat, iar pasagerilor le-au fost

cauzate diverse vătămări corporale și anume: cet. Vacariuc Alexei, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 2113/D din 17.09.2015 i-au fost

cauzate vătămări corporale medii; cet. Mejevova Vera, conform raportului de

expertiză medico-legală nr.2349/D din 29.10.2015 i-au fost cauzate vătămări

corporale ușoare; cet. Bisericanu Tatiana, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 214/D din 03.02.2016 i-au fost cauzate vătămări corporale

ușoare; cet. Dascal Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală

nr.213/D din 08.02.2016 i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate,

iar cet. Cresiun Stepanida, conform raportului de expertiză medico-legală

nr.205/D din 11.02.2016 i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate.

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Bîtca M., recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, să fie condamnat la 1 an

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

2

termen de 1 an, iar, conform art. 90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe termenul de probațiune de 1 an.

În motivarea apelului a invocat, că prima instanță n-a acordat deplină

eficiență la soluționarea chestiunii privind pedeapsa penală aplicată

inculpatului, deoarece inculpatul a pus în pericol viața a 22 de persoane aflați

în troleibuz.

septembrie 2016, apelul declarat de procuror a fost respins ca nefondat, cu

menținerea hotărârii atacate fără modificări.

instanță judecând cauza pe baza probelor administrate în faza urmăririi

penale, potrivit prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, corect a

stabilit starea de fapt încadrând corect acțiunile inculpatului conform

semnelor componenței infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal:

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor

de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare

ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a

sănătății.

La stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 64, 75 Cod penal și celor din art. 364/1 alin.

(8) Cod de procedură penală, astfel fiind aplicată o pedeapsă în limitele

prevăzute de lege, deoarece circumstanțele atenuante, menționate în sentință,

raportate la împrejurările cazului, în opinia instanței de apel, justifică

aplicarea unei pedepse penale mai blânde decât închisoare, prevăzute în

sancțiunea art. 264 alin. (1) Cod penal, pedeapsă care va asigura atingerea

scopului prevăzut la art. 61, alin. (2) Cod penal.

În opinia instanței de apel, soluția primei instanțe cu privire la

cheltuielile de judecată este în conformitate cu prevederile art. 227-229 Cod

de procedură penală, în această parte nefiind admise careva erori.

oficiului poștal, în termen, a declarat recurs ordinar avocatul Druță Boris în

numele inculpatului, prin care invocând temei de drept pct. 5) și 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței, și deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a înceta procesul

penal în privința lui Bîtca Mihail în temeiul art. 2 din Legea privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

În motivarea cerințelor avocatul invocând temei de drept pct. 2), 5), 6) și

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, indică:

- hotărârile pronunțate pe caz, contravin probelor administrate la dosar;

- instanțele ierarhic inferioare au încălcat drepturile inculpatului și

anume: dreptul la un proces echitabil, dreptul la libertate și la siguranță și

dreptul la un remediu efectiv prevăzute de CoEDO.

3

declararea inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocat din

motiv că este vădit neîntemeiat. Totodată, procurorul menționează că în

privința inculpatului nu poate fi aplicată amnistia deoarece prejudiciul

material nu a fost achitat părților vătămate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală nu pot fi

atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401

Cod de procedură penală nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă

legea prevede această cale de atac. Persoana care nu a folosit apelul poate

ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația.

Procurorul care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a

fost admis apelul declarat din partea apărării.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei legale

vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.

429 și 430.

Potrivit art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, indicând temeiurile

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicând

problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

Colegiul penal menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi invocate

doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

În prezenta cauză, din actele cauzei, rezultă că partea apărării nu a

contestat cu apel sentința instanței de fond, cauza fiind examinată în ordine de

apel la apelul procurorului, care a fost respins, fiind menținută sentința primei

instanțe.

Prin urmare, Colegiul penal ajunge la concluzia, că recursul ordinar depus

de către avocatul Druță B. în numele inculpatului, urmează a fi declarat

inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,

prevăzute de art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Cu referire la cererea avocatului privind încetarea procesului penal și

aplicarea amnistiei față de inculpat, Colegiul penal reține, că la data de

09.09.2016 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016

4

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

Potrivit art. (1) alin. (1), (4) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova „ (1) Prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv

persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în

cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe

parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de

probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau

redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12”.

Potrivit art. 2 alin. (1) al Legii sus menționate „Procesul penal încetează

la faza de urmărire penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea

săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV

din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești

din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o

pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani.

Iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol încetarea procesului penal conform

alin. (1) are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate.”

Reieșind din materialele cauzei penale, Colegiul penal atestă, că potrivit

procesului verbal al ședinței de judecată din 20.04.2016 și anume f.d.183 pe

verso, părțile vătămate Vacarciuc A. și Mejevova V. au declarat că au pretenții

de ordin material față de inculpat pe care le vor solicita separat prin

înaintarea acțiunii civile.

Totodată Colegiul penal atestă, că la materialele cauzei penale nu este

anexat acordul scris al inculpatului privind aplicarea față de el a Legii nr. 210

din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a, și

încetarea procesului penal.

Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor inculpatului, depuse în instanța de

apel (f. d. 206), acesta a declarat că nu este de acord ca față de el să fie aplicată

amnistia.

Astfel, Colegiul penal apreciază, ca în speță, se constată o contradicție

dintre opinia inculpatului și avocatului privind aplicarea Legii nr. 210 din 29

iulie 2016 privind amnistia, și anume la materialele cauzei penale nefiind

anexat acordul inculpatului privind aplicarea față de el a prevederilor legii sus

menționate privind amnistia și cu încetarea procesului penal.

Totodată, cererea avocatului Druță B. în numele inculpatului privind

încetarea procesului penal în privința lui Bîtca Mihail conform prevederilor

legii sus-menționate nu este confirmată de către inculpat, astfel Colegiul penal

constatând că la caz avocatul nu poate acționa contrar voinței expuse expres

de către inculpat, fiind apreciată de către Colegiul penal ca necorespunzătoare

după formă și conținut.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

5

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Druță

Boris în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui Bîtca

Mihail xxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,

prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 martie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

6