1ra-507/2017 — art. 264 al. 1 CP

1ra-507/2017 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-507/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Gordilă Nicolae,

Judecători - Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cotruță Sergiu în numele părții vătămate Burmistrov Alexandr, prin care

se solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

24 octombrie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Moroz Victor Xxxxx, născut la xxxxxxxxx

originar din or. Xxxxxxx, domiciliat în Xxxxxx,

str. Xxxxxxx, nr. xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Moroz Victor Xxxxxx a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă amendă în mărime de

225 unități convenționale, ce constituie 4500 lei, fără privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport.

Acțiunea civilă înaintată de Burmistrov Alexandr Xxxxx către Moroz Victor

Xxxxxx a fost admisă în principiu, urmând că asupra cuantumului să hotărască

instanța în ordinea acțiunii civile.

incuplatul Moroz Victor Xxxxxx, la 10.10.2015, aproximativ la ora 18:00, fiind treaz,

posedând permis de conducere valabil de categoria corespunzătoare, conducând

automobilul de model „Mitsubishi Galant" cu n/î Xxxxxxx, se deplasa pe bd. Dacia,

mun. Chișinău, din direcția str. Hristo Botev spre bd. Traian. În timpul deplasării

pe banda de circulație extremă dreapta, pe sectorul de drum cu trei benzi de

circulație, ajungând la trecerea nedirijată pentru pietoni din preajma blocului

locativ situat pe bd. Dacia 10, mun. Chișinău, conducătorul auto Moroz Victor,

1

intrând în zona de acțiune a indicatoarelor de informare și orientare 5.50.1-5.50.2

„Trecere pentru pietoni" și a marcajului rutier 1.14.1, n-a asigurat securitatea la

trafic și nu a acordat prioritate pietonului la trecerea pentru pietoni nedirijată

semnalizată prin indicatoarele și marcajele corespunzătoare, și încălcând

prevederile pct. 11 lit. f) al Regulamentului Circulației Rutiere conform căruia

„Conducătorul de vehicul este obligat la trecerile pentru pietoni cu circulația

nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor aflați în traversarea drumului pe partea

carosabilului în direcția de mers a vehiculului" și ale pct. 45. 1) și 2) al

Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia „1) Conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația

rutieră; 2) iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune

în pericol siguranța traficului", și ca urmare cu automobilul pe care îl conducea a

comis tamponarea pietonului Burmistrov Alexandr Anatoli născut la 09.08.1971,

care în acel moment finaliza traversarea carosabilului la trecerea pentru pietoni

semnalizată prin indicatoarele de informare și orientare 5.50.1 - și a marcajului

rutier 1.14.1, de la stânga spre dreapta relativ deplasării unității de transport.

În rezultatul accidentului rutier autovehiculul a fost considerabil deteriorat

tehnic, iar pietonului Burmistrov Alexandr Xxxxxx, conform raportului de

expertiză medico - legală nr. 3013/D din 31.12.2015, i-a fost cauzată o vătămare

corporală medie.

Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 264 alin. (1)

Cod penal, cu calificativul: încălcarea regulilor de securitate a circulației, de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale și sănătății.

3.1. Avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Moroz Victor, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 07.06.2016, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care

Moroz Victor să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (1) Cod penal și ai stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen

de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul

special de conducere a mijloacelor de transport pe termen de 1 an, iar conform art.

90 Cod penal, a suspenda condiționat, executarea pedepsei principale, cu stabilirea

unei perioade de probațiune de 1 an.

Admiterea integrală a acțiunii civile cu dispunerea încasării de la inculpatul

Moroz Victor în beneficiului părții vătămate Burmistrov Alexandr a sumei de 8

676,19 MDL în calitate de prejudiciu material suportat în prezent pentru tratament;

2

a sumei de 28 791 MDL pentru achitarea tratamentului recuperatoriu la Sanatoriu

Preventoriu de bază „CONSTRUCTORUL" Î.S.; a sumei de 6 000 MDL pentru

îngrijirea acestuia pe timp de 3 luni potrivit contractului; a sumei de 5 700 MDL

pentru perioada de 3 luni de inactivitate; a sumei de 50 000 MDL pentru prejudiciu

moral suportat; a sumei de 3 000 MDL pentru serviciile de asistență juridică

suportate; a sumei de 71 205, 62 MDL pentru protezare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de fond nu a ținut cont la

individualizarea pedepsei inculpatului de prevederile art. 61, 65, 75 Cod penal, or,

chiar dacă inculpatul și-a recunoscut vina de comiterea infracțiunii incriminate, el

nu a recuperat prejudiciul material cauzat părții vătămate. Astfel, având în vedere

circumstanțele cauzei, ținând cont de principiile generale de aplicare a pedepsei

consfințite de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, reieșind din limitele pedepsei

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal și deoarece, inculpatul Moroz Victor nu a

compensat părții vătămate prejudiciul material cauzat, acesteia fiindu-i cauzate

vătămări corporale medii, iar la materialele cauzei nu există probe care ar atesta că

neaplicarea pedepsei complementare ar duce la corectarea inculpatului, a

considerat eronată și neechitabilă concluzia primei instanțe că în privința

inculpatului nu este rațională aplicarea pedepsei complementare și anume -

privarea inculpatului de dreptul de a conduce mijloace de transport. În prezent,

prejudiciul material cauzat de posesorul izvorului de pericol sporit constituie suma

de 8 676,19 MDL pentru tratamentul efectuat și 28 791 MDL pentru biletul de

tratament complex la sanatoriu. Ca urmare a accidentului rutier respectiv, cet.

Burmistrov Alexandr a suportat prejudiciu moral enorm și anume i-au fost cauzate

suferințe psihice și fizice care grav afectează valorile nepatrimoniale ce îi aparțin

din momentul nașterii: viața și sănătatea, astfel în urma accidentului rutier ultimul

a suferit prejudicii corporale manifestate prin dureri fizice în urma vătămărilor

cauzate; suferințe psihice condiționate de vătămările corporale; slăbirea rezistenței

fizice la boli; suferințe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecțiune

determinate de imposibilitatea activării în cîmpul munci; limitarea mișcărilor și

capacității de muncă; aflarea în condiții de tratament o perioadă de peste 3 luni;

starea de nervozitate; neîncrederea în tratarea definitivă a traumelor primite. Mai

mult decât atât, Burmistrov Alexandr are la întreținere un copil minor – Xxxxxx

Xxxxxx care locuiește cu ultimul. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența

și întinderea prejudiciului patrimonial, iar coroborând cele relatate, se apreciază că

prejudiciul moral nu poate fi probat, iar sub acest aspect singura concluzie în acord

cu practica CtEDO este în sensul că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca

prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate, urmând să se deducă

producerea prejudiciului moral din simpla existență a delictului comis de natură să

producă un asemenea prejudiciu, o asemenea soluție fiind determinată de

caracterul subiectiv intern al prejudiciului moral. Astfel, în urma acțiunilor ilegale

ale învinuitului, cet. Burmistrov Alexandr a fost și este prejudiciat moral prin

3

enumerarea acțiunilor și inacțiunilor menționate mai sus. Respectivul prejudiciu

este unul enorm care nu poate fi recuperat integral însă în calitate de o mică

satisfacție și recuperare a prejudiciului moral suportat, cet. Burmistrov Alexandr îl

estimează la suma de 50 000 MDL.

3.2. Procurorul, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței din motivul

blîndeței pedepsei stabilite inculpatului Moroz V., pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Moroz Victor Xxxxxx să

fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, și ai suspenda condiționat executarea

pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de 1 an.

În susținerea apelului, procurorul a invocat că, instanța de judecată a apreciat

corect probele administrate de organul de urmărire penală însă nu a luat în

considerație gravitatea infracțiunii incriminate și nu a stabilit o pedeapsă care ar

duce la corectarea și reeducarea inculpatului Moroz Victor. Apreciind

circumstanțele cauzei penale, faptelor imputate inculpatului Moroz Victor, este

binevenit să fie dată aprecierea juridică, socială a acțiunilor ultimului, sub aspectul

prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea

căreia a fost prezentat în fața instanței. Astfel, infracțiunea de încălcare a regulilor

de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către o

persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății pietonului Burmistrov

Alexandr, săvârșit de inculpatul Moroz Victor, fapta prevăzută de art. 264 alin. (1)

Cod penal, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii

mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligația impusă fiecărui

conducător de transport, care este un mijloc de pericol social sporit pentru sănătatea

și viața nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic. În opinia

părții acuzării, aplicarea unei pedepse cu amendă fără privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, pedeapsă aplicată inculpatului Moroz Victor, este o

pedeapsă prea blândă, iar sentința urmează a fi casată din următoarele

considerente: instanța a ajuns la concluzia aplicării unei pedepse în formă de

amendă fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, față de

inculpatul Moroz Victor, motivând cu faptul că infracțiunea este mai puțin gravă,

inculpatul anterior nu a fost tras la răspundere penală, nu se află la evidență la

medicul narcolog sau psihiatru, are la întreținere soția sa care este studentă si este

însărcinată. Acuzarea a considerat că, instanța nu a luat în considerație faptul că,

inculpatul Moroz Victor a ignorat total normele ce prevăd securitatea traficului

rutier, în special instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că accidentul a avut

loc la trecerea de pietoni. Reieșind din prevederile art. 2 alin. (2); art. 61 și art. 65

Cod penal, conform căruia pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

4

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din

partea condamnaților, iar la săvârșirea infracțiunii inculpatul s-a folosit de

drepturile de conducere a mijlocului de transport, partea acuzării a considerat că în

privința lui Moroz Victor, urma să fie aplicată o pedeapsa mai aspră, cu privarea

dreptului de a conduce mijloace de transport, deoarece mijlocul de transport este

un izvor de pericol social sporit pentru participanții la trafic, mai ales că în prezent,

în mun. Chișinău se comit cu frecvență sporită infracțiuni similare, fapt ce

majorează gradul prejudiciabil al acestora și rezonanța lor socială. Inculpatul Moroz

Victor fiind la volanul a/m „Mitsubishi Galant", nu a conștientizat că mijlocul de

transport este un izvor de pericol social sporit pentru participanții la trafic, dar era

obligat să se conformeze cerințelor pct. 45 a RCR și anume, să conducă ținând

permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; situația

rutieră. În astfel de circumstanțe, acuzarea a considerat că prin sentința dată,

instanța nu a aplicat inculpatului Moroz Victor o pedeapsă echitabilă, conform

cerințelor art. 75 Cod penal și nu a clarificat toate chestiunile care urmau a fi

soluționate la adoptarea sentinței.

2016, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procurorul în Procuratura

mun. Chișinău, Burlacu Aliona.

Admis apelul declarant de către avocatul Cotruță Sergiu în numele părții

vătămate, sentința casată parțial, în partea soluționării acțiunii civile și pronunțață

o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, în partea

respectivă:

Admisă acțiunea civilă și de la inculpatul Moroz Victor Xxxxx s-a dispus

încasarea în beneficiul părții vătămate Burmistrov Alenxadru - 30 000 lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune și 3000 lei cu titlu de reparare

a cheltuielilor judiciare, iar în partea prejudiciului material produs prin infracțiune,

asupra cuntumului despăgubirilor cuvenite urmează să hotărască instanța civilă.

În rest au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că, starea de fapt

și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și

probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței, astfel fiind corectă calificarea

faptei efectuată de prima instanță, adică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute

de articolul 264 alin. (1) Cod penal: încălcarea regulilor de securitate a circulației, de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale și sănătății.

Cu privire la motivele invocate de apelanți, ce vizează pedeapsa aplicată

inculpatului, sub aspectul blândeții ei, s-a apreciat că la soluționarea chestiunii

respective, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 64, 75

5

Cod penal și celor din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, astfel fiind aplicată

în limitele prevăzute de lege.

În sentință se cuprind datele privind persoana inculpatului, gravitatea

infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind

luate în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă.

Cu privire la motivele invocate de avocatul Cotruță S., ce vizează chestiunea

cu privire la soluționarea acțiunii civile, s-a apreciat ca fiind fondate, parțial, în

partea reparării prejudiciului moral produs prin infracțiune și a cheltuielilor de

judecată.

Cu privire la celelalte cerințe, ce vizează acțiunea civilă în partea prejudiciului

material, s-a apreciat ca fiind corectă soluția dată de prima instanță, potrivit căreia

acțiunea civilă se admite, în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună

instanța civilă.

recurs ordinar avocatul Cotruță Sergiu în numele părții vătămate Burmistrov

Alexandr, prin care solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, și anume în

partea soluționării acțiunii civile.

În motivarea cererii de recurs avocatul a invocat următoarele argumente:

- consideră parțial întemeiate argumentele instanței de apel ce vizează

chestiunea cu privire la soluționarea acțiunii civile, or într-adevăr, instanța investită

cu judecarea apelului a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și a corectat soluția

primei instanțe în această parte.

Menționând parțial întemeiate argumentele instanței de apel avem în vedere

faptul că, constatând netemeinicia și ilegalitatea sentinței în acest capăt, instanța de

apel nu a motivat în partea motivatorie a deciziei admiterea parțială a prejudiciului

moral produs prin infracțiune în mărime de 30 000 lei precum a fost indicat în

dispozitivul deciziei;

- din argumentele reținute, observăm că instanța de apel a constatat

temeinicia și legalitatea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral

indicând că se impune stabilirea unui cuantum al prejudiciului moral produs prin

infracțiune în proporțiile corespunzătoare.

Or, prin proporții corespunzătoare instanța de apel nu a apreciat cuantumul

exact al prejudiciului moral suferit de recurent, existând o marjă de apreciere de

admitere integrală a acestuia.

- instanța de apel nu a prezentat argumente în aprecierea cuantumului

prejudiciului moral anume în mărime de 30 000 lei.

În rest a invocat argumente similare celor invocate in cererea de apel (f.d. 162-

170).

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

6

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că recurentul invocă ca temei de recurs dispozițiile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevăd cazurile când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată, că

autorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, încadrarea

juridică a acțiunilor săvârșite și nici pedeapsa stabilită inculpatului, invocând doar

dezacordul cu cuantumul despăgubirii pentru prejudiciului moral cauzat părții

vătămate și stabilit de către instanța de apel, din care motiv va fi supusă verificării

hotărârea judecătorească contestată sub aspectul laturii civile în partea stabilirii

prejudiciului moral.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile invocate

de recurent, prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Mai mult, Colegiul penal reține, că soluționând acțiunea civilă privind

repararea prejudiciului moral înaintată de parte vătămată, instanța de apel a casat

parțial hotărârea primei instanțe, în partea soluționării acțiunii civile și pronunțată

o nouă hotărâre, prin care a fost dispusă încasarea sumei de 30 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral și 3 000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, considerând că este

justificat și întemeiat de a încasa din contul inculpatului în folosul părții vătămate

cu titlul de prejudiciu moral suma de 30000 lei, sumă care, în opinia instanței, a fost

considerată suficientă și oportună suferințelor morale și psihice suportate de către

partea vătămată, menționând că cuantumul pretins de partea vătămată de 50 000

euro este exagerat.

În acest sens, instanța de recurs reține că legiuitorul a acordat prerogative

instanței de judecată de a aprecia și determina cuantumul prejudiciului moral ce

urmează a fi încasat.

Or, art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, expres prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

7

determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului

prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacere persoanei

vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să

nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Astfel,

instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se disting de

cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc

de instanța de judecată prin evaluare.

Astfel că în speță, Colegiul penal consideră că instanța de apel just a

considerat că suma de 30000 lei dispusă de a fi încasată de partea vătămată

Burmistrov Alexandru este echitabilă, care corespunde suferințelor psihice sau

fizice suferite de aceasta în urma acțiunilor inculpatului Moroz Victor.

Deși, considerentele instanței de apel la aprecierea mărimii prejudiciului

material nu au fost desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței

de recurs concluziile menționate sunt juste, iar criticile recurentului nu constituie

temeiuri verosimile de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita

intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești

adoptate de instanța de apel.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există

temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat în numele părții

vătămate și, potrivit legii, decide inadmisibilitatea lui, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cotruță Sergiu

în numele părții vătămate Burmistrov Alexandr, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2016, în privința lui Moroz Victor

Xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 05 aprilie 2017.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

8