1ra-1746/2018 — art. 264 alin. 2 CP

1ra-1746/2018 — art. 264 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1746/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

inculpatul Bîtca Victor, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 15 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe

Bîtca Victor Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxx, s. xxx, str. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Bîtca Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 650 unități convenționale, ce constituie 13000 lei, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

Totodată, s-a dispus încasarea din contul lui Bîtca Victor în beneficiul lui

Gurnea Ion suma de 3500 lei cu titlu de prejudiciu material și 10000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, și în beneficiul lui Cudacov Alexandru suma de 2300 lei, cu titlu

de prejudiciu moral și 8000 lei cu titlu de prejudiciu moral, și 3000 lei – costul

motociletei.

De asemenea, s-a indicat că după rămânerea definitivă a sentinței,

motocicleta la volanul căreia era inculpatul, să fie restituită proprietarului.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Bîtca Victor, la

07 august 2015 în jurul orei 23:30, conducea motocicleta de model „IJ Planeta” cu

n/î transnistrean xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, nedispunând de permis

de conducere pentru asemenea categorie de transport, pe str. Alexandru cel Bun

din s. Copanca, raionul Căușeni, se deplasa spre centrul satului. Ajungând în drept

1

cu pilonul de electricitate din str. Alexandru cel Bun cu nr. 22 și casa cu nr. 135,

Bîtca Victor, dând dovadă de sine-încredere exagerată, fără a ține cont de faptul că

suprafața carosabilă în acel loc este deteriorată, nu a ales regimul corect de viteză

și din această cauză nu s-a isprăvit cu ghidajul și a ieșit cu motocicleta pe banda de

circulație în contrasens, pe care în acel moment se deplasa regulamentar cu

motocicleta de model „IJ Planeta 5” cu nr/î xxxxxx Cudacov Alexandru ce avea în

calitate de pasager pe bancheta din spatele conducătorului pe Gurnea Ion. În urma

încălcării prevederilor pct. 45 din Regulamentul Circulației Rutiere al Republicii

Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009 cu

modificările ulterioare „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate

cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a)

starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

autovehiculului și particularitățile încărcăturii: d) situația rutiră.” Și al

subpunctului 1 al pct. 42 din Regulamentul citat, ce prevede „determinarea

benzilor de circulație se efectuează prin marcaj sau indicatoarele rutiere 5.37.1 -

5.41.3, iar în lipsa acestora -de către conducătorii vehiculelor, ținând cont de

lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și intervalelor de siguranță

necesare”, motocicletele s-au ciocnit tangențial pe partea carosabilului de

deplasare în sens opus direcției de deplasare a motocicletei condusă de Bîtca

Victor. În urma impactului dintre motociclete Cudacov Alexandru, Gurnea Ion și

Bîtca Victor au căzut de pe mijloacele de transport și au primit toți trei diverse

traume corporale ce se atribuie la vătămări corporale medii și ambele motociclete

au fost deteriorate esențial.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bîtca Victor în baza art. 264

alin. (2) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conducea mijlocul de transport, ce a cauzat din imprudență o

vătămate medie a integrității corporale, săvârșită în stare de ebrietate.

Victor, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri cu stabilirea unei pedepse la limita minimă a sancțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod penal.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță la examinarea cauzei a acceptat probele acuzatorului de stat,

totodată menționând că acuzarea nu putea dobândi alte probe. În acest context,

starea de ebrietate constatată și stabilită de către prima instanță, a fost stabilită cu

încălcări ale legislației în vigoare, într-un laborator neautorizat, iar imposibilitatea

de a administra alte probe în sprijinul învinuirii revine acuzării de stat, care are la

2

dispoziție instrumente legale întru dobândirea și administrarea probatoriului în

cadrul unei urmăriri penale or în speță, prima instanță, cu încălcarea normelor

procesuale a recunoscut că probele sunt dobândite cu încălcarea legislației, fiind

provenite da la organe neconstituționale și care nu sunt recunoscute pe teritoriul

RM, însă a acceptat situația și a dispus condamnarea inculpatului;

- prima instanță nu a apreciat probele conform art. 93, 94 Cod de procedură

penală;

- conform Regulamentului cu privire la stabilirea stării de ebrietate și naturii

ei, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 401 din 03 octombrie 2006,

examinarea medicală pentru stabilirea stăriii de ebrietate și naturii ei este efectuată

în cabinetele medicale și/sau laboratoarele ambulante specializate.

a fost admis apelul declarat, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, casată parțial sentința în partea pedepsei și încheierea din 13

martie 2018 de corectare a erorii și pronunțată în această parte o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Bîtca Victor i s-a

stabilit pedeapsa în baza art. 264 alin. (2) Cod penal cu amendă în mărime de 650

unități convenționale, ce constituie 13000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

Conform prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, a fost

redusă pedeapsa complementară, urmând ca Bîtca Victor să execute pedeapsa cu

amendă în mărime de 650 unități convenționale, ce constituie 13 000 lei, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia că inculpatul Bîtca Victor a săvârșit infracțiunea imputată

lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a conchis că deși inculpatul Bîtca Victor nu-și recunoaște

vina în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția lui se dovedește integral de

următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, și care combat și argumentele apelului înaintat, cum ar fi:

- declarațiile părților vătămate Cudacov Alexandru (f.d. 8-9, vol. II), Gurnea

Ion (f.d. 10, vol. II).

3

Instanța de apel a notat că analizând declarațiile părților vătămate Cudacov

Alexandru și Gurnea Ion, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu — din punct de vedere al coroborării lor

cu celelalte probe, s-a constatat că ele demonstrează vinovăția inculpatului Bîtca

Victor în comiterea accidentului rutier imputat și care combat argumentele

apelantului precum că inculpatul nu se afla în stare de ebrietate în momentul

comiterii accidentului rutier.

- declarațiile martorilor Cudacova Tatiana (f.d. 51, vol. II), Hartonenco

Nicolai (f.d. 59, vol. II), Mustață Piotr (f.d. 57, vol. II);

- discul cu înregistrarea discuțiilor purtate cu Bîtca Victor, ridicat de la

partea vătămată Cudacov Alexandru (f. d. 66, vol. I);

- foto-tabelul cu traumatismele lui Cudacov Alexandru (f. d. 71, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 77/D din 18.04.2016 din care

rezultă că la Cudacov Alexandru s-au depistat următoarele vătămări corporale -

fractura osului metacarpian 1 fără deplasare, fractura osului metacarpian 3 cu

deplasare, fractura capului distal a osului metacarpian 3 cu deplasarea

fragmentului, fractura cominutivă a osului metacarpian 4 cu deplasarea

fragmentului, fractura falangei proximale a degetului 5 fără deplasare; toate

traumatismele fiind produse la membrele stângi, care au fost produse prin acțiunea

traumatică cu corpuri contodente sau la lovirea de acestea, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și se

califică ca vătămare corporală medie (f. d. 77-78, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 113/D dm 21.06.2016 din care

rezultă că la Gurnea Ion s-au depistat următoarele vătămări corporale - fractura

deschisă cominutivă a rotulei stângi cu deplasarea fragmentelor, fractura deschisă

liniară incompletă a condihihii mediala femurului stâng, fractură închisă a osului

ischiatic pe stângă, fără deplasare, fractura închisă a falangei proximale a degetului

1 a plantei stângi, fără deplasare, plăgi scalpatemultiple a antebrațului stâng,

coapsei, articulației genunchiului drept, regiunii lombare drepte, care au fost

produse prin acțiune traumatică cu corpuri contodente sau la lovirea de acestea,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează o dereglare a sănătății de

lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie (f. d. 151, vol. I);

- corpurile delicte-motocicletele implicate în accidentul rutier; certificatul nr.

829 din 17.05.2016 eliberat de șeful SIT și CCA Căușeni care confirmă că Bîtca

Victor și Cudacov Alexandru nu dețin permis de conducere.

Instanța de apel a atestat că probele cercetate atât la urmărirea penală, în

prima instanță cât și în cadrul instanței de apel demonstrează că Bîtca Victor prin

4

acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, după

indicii calificativi, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conducea mijlocul de transport, ce a cauzat din imprudență o vătămare medie

a integrității corporale sau sănătății, săvârșită în stare de ebrietate.

În continuare, instanța de apel a stabilit că declarațiile date de către

inculpatul Bîtca Victor, prin care dânsul nu recunoaște comiterea infracțiunii

comise de el, în stare de ebrietate sunt declarații ce nu corespund adevărului, date

în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală.

Totoadată, s-a reținut că argumentele apelantului precum că dânsul nu se afla

în stare de ebrietate în momentul săvârșirii accidentului rutier sunt în contradicție

cu declarațiile părții vătămate Cudacov Alexandru și a martorului Cudacova

Tatiana, potrivit cărora inculpatul Bîtca Victor, la momentul comiterii accidentului

se afla în stare de ebrietate și nu pot constitui temei de recalificare a acțiunilor lui

în baza art. 264 alin. (1) Codul penal or, dispoziția art. 264 alin.(2) Codul penal,

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conducea

mijlocul de transport, ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale sau sănătății, săvârșită în stare de ebrietate nu stipulează concret gradul

de stare de ebrietate în care făptuitorul săvârșește încălcarea regulilor de securitate

a circulației. Prin urmare, în cazul dat starea de ebrietate a inculpatului a fost

constatată prin declarațiile părții vătămate și a martorului indicați supra.

Mai mult, instanța de apel a conchis că însuși inculpatul Bîtca Victor, în

apelul său (f. d. 78, vol. II) a indicat că în timp ce se deplasa cu motocicleta sa, de

model IJ Planeta, spre centrul satului Copanca, r-ul Căușeni, ferindu-se de o groapă

a ieșit pe contrasens, motiv din care a și tamponat o altă motocicletă, pe care în

acel moment se deplasa regulamentar cu motocicleta de model „IJ Planeta 5” cu

nr/î xxxx Cudacov Alexandru ce avea în calitate de pasager pe bancheta din spatele

conducătorului pe Gurnea Ion.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că în ședința instanței de apel, reieșind

din întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, s-a constatat cu certitudine

comiterea de către inculpatul Bîtca Victor a faptelor infracționale imputate lui.

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a notat că prima instanță la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea comisă de inculpat face parte

din categoria infracțiunilor mai puțin grave, de persoana celui vinovat, de rolul lui

la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

5

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Totodată, instanța de apel a conchis că deși prima instanță, prin încheierea

Judecătoriei Căușeni, sediul Central 13 martie 2018 (f. d. 75, vol. II), a dispus

următoarele: Se corectează eroarea din sentința Judecătoriei Căușeni din

22.11.2017, cu indicarea în textul sentinței și în dispozitivul sentinței, partea

inițială - la susținerile acuzatorului de stat, în dispozitivul la aliniatul 6, după

sintagma „... pînă la modificări)” a sintagmei „cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de cinci ani”, instanța de apel a atestat că prima

instanță, soluționând chestiunea privitor la numirea pedepsei în privința lui Bîtca

Victor, nu s-a expus în privința pedepsei complementare obligatorie prevăzută la

art. 264 alin. (2) Cod penal, iar corectarea erorii materiale dispuse prin încheierea

Judecătoriei Căușeni, sediul Central 13 martie 2018 în cazul dat este inacceptabilă,

or pedeapsa complementară nu poate fi aplicată printr-o încheiere, ci trebuia să fie

aplicată prin sentința contestată, or, această eroare nu este una evidentă și nu poate

fi corectată în baza art. 249 Codul de procedură penală or, potrivit art. 249 alin. (1)

Codul de procedură penală, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act

procedural se corectează de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de

instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat

ori din oficiu.

Mai mult, instanța de apel a indicat că această omisiune nu putea fi înlăturată

nici în temeiul art. 250 Cod de procedură penală, or prima instanță s-a pronunțat în

privința pedepsei complementare obligatorii prevăzută la art. 264 alin. (2) Cod

penal și nu asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, traducători,

apărători, asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării măsurilor

asigurătorii, precum și a altor măsuri exhaustiv prevăzute la art. 250 Cod de

procedură penală.

De asemenea, instanța de apel a specificat că ținând cont de încălcările

admise de prima instanță la aplicarea pedepsei complementare, este necesar

conform prevederilor art. 385 alin. (4) Codul de procedură penală, de a-i reduce

pedeapsa complementară, urmând ca Bîtca Victor să execute o pedeapsă sub formă

de amendă în mărime de 650 u.c., adică 13 000 lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

Bîtca Victor, care fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i

6

fie stabilită o pedeapsă în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la limita minimă a

sancțiunii prevăzute de acest articol.

În argumentarea recursului, inculpatul invocă că:

- prima instanță a acceptat probele acuzatorului de stat, menționând că

acuzarea nu poate dobândi alte probe, iar în speță instanța trebuia să dea apreciere

acestor probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței și legalității, reieșind

din prevederile art. 93 Cod de procedură penală;

- starea de ebrietate constatată și stabilită de către prima instanță, a fost

stabilită cu încălcări ale legislației în vigoare, într-un laborator neautorizat, iar

imposibilitatea a administra alte probe în sprijinul învinuirii revine acuzării de stat,

care are la dispoziție instrumente legale întru dobândirea și administrarea

probatoriului în cadrul unei urmăriri penale or, în speță, prima instanță, cu

încălcarea normelor procesuale a recunoscut că probele sunt dobândite cu

încălcarea legislației, fiind provenite da la organe neconstituționale și care nu sunt

recunoscute pe teritoriul RM, însă a acceptat situația și a dispus condamnarea

inculpatului;

- instanța de apel a reținut starea de ebrietate din declarațiile martorilor și a

părții vătămate care sunt subiective, însă starea de ebrietate în esență se constată

prin metode specifice și persoane special abilitate;

- reieșind din prevederile legale, procedura de prelevare a sîngelui, urma să

fie prelevate în concordanță cu Regulamentul cu privire la stabilirea stării de

ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 401 din 03

octombrie 2006.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În acest sens, a menționat că instanțele de judecată corect au stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, și just au tras concluzia că inculpatul Bîtca

Victor a săvârșit infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate prin

totalitatea de probe acumulate la cauza penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor.

Totodată, indică că instanța de apel, menținând sentința primei instanțe, și-a

argumentat suficient soluția și în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în

deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

7

atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, în final stabilindu-i acestuia o pedeapsă echitabilă.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu

au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

În urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit relevă că în

speță, recurentul deși nu indică exact temeiul de recurs, din conținutul recursului

rezultă că critică decizia instanței de apel sub aspectul menținerii calificării

8

acțiunilor acestuia în baza art. 264 alin. (2) Cod penal din sentința primei instanțe,

pledând pentru faptul că instanța de apel a reținut starea de ebrietate din declarațiile

martorilor și a părții vătămate și nu s-a ținut cont de Regulamentului cu privire la

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății

nr. 401 din 03 decembrie 2006, pct. 4, ce stabilea examinarea medicală pentru

stabilirea stăriii de ebrietate și naturii ei, care este efectuată în cabinetele medicale

și/sau laboratoarele ambulante specializate, ce în opinia lui a afectat încadrarea

juridică a faptei, alegații ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, motiv din care solicită rejudecarea

cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă în

baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că în speță și-a găsit confirmarea temeiul de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în sensul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apel.

La acest capitol, se atestă că instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin.

(5) Cod de procedură penală nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul inculpatului (f.d. 78, vol. II), descrise și în pct. 2 a prezentei decizii și nu a

examinat nici chestiunile esențiale supuse atenției sale, cum ar fi:

„- conform Regulamentului cu privire la stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 401 din 03 octombrie

2006, pct. 4, examinarea medicală pentru stabilirea stăriii de ebrietate și naturii ei

este efectuată în cabinetele medicale și/sau laboratoarele ambulante specializate”.

Astfel, anume asupra acestui motiv invocat în apelul inculpatului, relatat

supra, instanța de apel nu s-a pronunțat.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 101-102, vol. II), rezultă că instanța de apel

contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în

cauză și nu s-a expus asupra acestui motiv invocat în apel și nu a întreprins toate

măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, fără a evalua și a exclude în

totalitate divergențele din probele administrate la faza de urmărire penală,

examinate în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel.

Colegiul penal lărgit nu acceptă motivarea instanței de apel în decizie (f.d.

101, vol. II), unde se invocă că starea de ebrietate a inculpatului este stabilită prin

declarațiile părții vătămate Cudacov Alexandru și a martorului Cudacova Tatiana,

fiindcă pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei este obligatorie examinarea

medicală în cabinetele medicale și/sau laboratoarelor ambulante specializate.

9

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului

penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel declarată de inculpat și în măsura competenței sale asupra motivelor din

recursul declarat, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 414 alin. (5), 417 Cod de procedură penală și

jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Bîtca Victor, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2018, în cauza

penală privindu-l pe Bîtca Victor Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată pe 29 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10

11