ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.12.2016

1ra-1580/2016 — art. 264 alin. 1 Cod penal

HOTĂRÂRE
07.12.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 Cod penal
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 Cod de procedură penală
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1580/2016 — art. 264 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1580/2016

Curtea Supremă de Justiție

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Cotici Anton, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2016, în cauza

penală privindu-l pe

Cotici Anton Andrei, născut la 30 ianuarie 1951,

originar din s. Vulpești, r-nul Ungheni, domiciliat în

or. Ungheni, str. Livezilor, 36.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (l) Cod penal,

fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 200 unități

convenționale, ceea ce constituie 4000 (patru mii) lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an.

de 29 septembrie 2014, aproximativ la ora 22:00, conducînd autoturismul de model

„Wolkswagen-Polo” cu n/î CQG-952, pe strada Romană din or. Ungheni, în apropierea

stadionului orășenesc, fără a ține seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, nerespectînd dexteritatea în conducere care i-ar fi permis să prevadă

situațiile periculoase și fără a ține cont de situația rutieră, conform prevederilor art. 45

alin. (l) lit. a), b), d) Regulamentul circulației rutiere, nu a reacționat adecvat conform

1

prescripțiilor art.45 alin. (2) din Regulamentul circulației rutiere, la obstacolul apărut

în limita vizibilității și anume pe pietonul Ceban Fiodor, care traversa strada și ca

rezultat 1-a incursionat.

În urma incursionării, cet. Ceban Fiodor s-a ales conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 222 din 05.11.2014, cu vătămări corporale medii cu dereglarea

sănătății de lungă durată sub formă de fractura maleolei mediale a gambei drepte,

hemartroza articulației genunchiului drept, traumă cranio-cerebrală cu comoție

cerebrală, excoriații din regiunea capului și genunchiului, echimoza din regiunea

umărului drept.

Aceste acțiuni ale inculpatului Cotici Anton au fost încadrate în baza art. 264 alin.

(l) Cod penal - adică, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare

a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a

sănătății.

numele inculpatului Cotici Anton, prin care a solicitat să fie achitat pe motivul, că

consideră că vina inculpatului nu a fost dovedită, se deplasa regulamentar, nu a încălcat

regimul de viteză, dimpotrivă victima a încălcat regulile de circulație rutiere, traversînd

strada neregulamentar, în loc neindicat, apărînd brusc în fața vehiculului condus de

inculpat, iar ultimul nu a avut posibilitatea de a evita impactul.

Apelantul a considerat că, prima instanță unilateral a permis administrarea

probelor, refuzînd neîntemeiat de a numi efectuarea unei expertize autotehnice

suplimentare, ori un simplu calcul dovedește că victima se deplasa cu o viteză de mai

puțin de 1000 metri pe oră, fapt ce nu corespunde celor constatate, din acest motiv a

solicitat expertiză suplimentară ce ar fi probat, că inculpatul nu a avut posibilitatea

fizică de a evita impactul, iar alte încălcări nu i-au fost încriminate.

avocatului Guzun Vasile în numele inculpatului a fost admis, din alte motive decît cele

declarate, ca fiind fondat, sentința a fost casată, în latura stabilirii pedepsei, cauza a

fost rejudecată și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Cotici Anton Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (l) Cod penal și numită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de

200 (două sute) unități convenționale, ce constituie 4000 (patru mii) lei, fără privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În rest dispozițiile sentinței au fost păstrate fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecînd cauza

penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la

2

concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcînd o încadrare

juridică justă a acțiunilor lui Cotici Anton în baza art. 264 alin. (l) Cod penal, totodată

corect a apreciat măsura de pedeapsă principală aplicată inculpatului, ținînd cont de

circumstanțele cauzei și de persoana vinovată.

Instanța de apel a menționat că soluția instanței de fond se bazează pe următoarele

probe : declarațiile inculpatului Cotici Anton (f.d.172-174), care nu și-a recunoscut

vina și a relatat circumstanțele cazului reieșind din poziția sa de apărare, cărora instanța

de fond le-a dat aprecierile critice corespunzătoare, declarațiile părții vătămate Ceban

Fiodor (f.d.135-138), a martorilor Odaischi Petru (f.d.148-150), Cibotar Profir

(f.d.151-152), a expertului judiciar Tverdohleb Mihail, care a invocat că pietonul a fost

lovit cu bara de protecție a automobilului, deși în momentul efectuării expertizei, la

bara de protecție nu s-au observat deteriorări, dar în urma loviturii este posibil

amortizarea barei de protecție și aceasta nu poate fi deteriorată (f.d.141-143),

declarațiile expertului medic-legist Jantovan Grigore, care a susținut concluziile

expertizei medico-legale efectuate de el, care a mai invocat, că în urma examinării

radiologice s-a constatat fractura maliolei mediale pe dreapta a piciorului și hemotroză

a genunchiului drept, vătămările corporale corespund timpului cînd au fost depistate,

momentului examinării medicale (f.d.167-168), precum și probele scrise : procesul-

verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 29.09.2014 și schița accidentului

rutier (f.d.7-8); testul Draiger efectuat în privința lui Cotici Anton, din care rezultă că

nu a folosit băuturi alcoolice (f.d. 11) și procesul verbal de constatare a stării de

ebrietate a lui Cotici Anton (f.d.12); procură eliberată de Marcinschi Iulian pe numele

Cotici Daniela din 02.11.2012 pe unitatea de transport-automobil de model

„Wolksvagen-Polo” cu n/î CQG-952 (f.d.26); procesul-verbal de verificare a

declarațiilor lui Ceban Fiodor din 06.11.2014 și schița plan și planșa fotografică

(f.d.37-41); procesul-verbal de verificare a declarațiilor bănuitului Cotici Anton din

06.11.2014 și planșa fotografică (f.d.42-45); raportul de expertiză medico-legală

nr.222 doc. din 05.11.2014 în privința lui Ceban Fiodor din care s-a constatat că au fost

cauzate vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de

fractura maleolei mediale a gambei drepte, hemartroza articulației genunchiului drept,

trauma cranio-cerebrală cu comoție cerebrală, excorații din regiunea capului și

genunchilor, echimoză din regiunea umărului drept (f.d.46); raportul de expertiză

judiciară nr.2156 din 22.12.2014, din care urmează că la deplasarea automobilului cu

viteza de 40 km/oră în momentul începerii deplasării pietonului de la mijlocul părții

carosabile în direcția benzii de deplasarea automobilului “W-Polo”, șoferul ultimului

dispunea de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare și în

cazul dat șoferul automobilului “W-Polo” din punct de vedere tehnic, trebuia să

acționeze conform cerințelor subpunctului 2) pct.45 din regulamentul circulației rutiere

care prescrie „în cazul în care în limita vizibilității, apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuia să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului”(f.d.66-73), în legătură cu ce instanța de apel a considerat,

3

că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și just a calificat acțiunile inculpatului

la art.264 alin.(l) Cod penal.

Astfel, s-a stabilit cert, că conducătorul automobilului “Wolksvagen-Polo”, Cotici

Anton, avea posibilitate să evite tamponarea pietonului prin frînare și că a încălcat

pct.45 alin.(2) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.357 din 13.05.2009.

Prin urmare, declarațiile părții vătămate Ceban Fiodor, a expertului judiciar

Tverdohleb Mihail și a expertului medic-legist Jantovan Grigore coroborează între ele,

prin care deplin este dovedită vina inculpatului, iar declarațiile inculpatului sînt

contradictorii, înaintate doar în scop de apărare și evitarea răspunderei penale.

Instanța de apel a menționat că, probele administrate pe cauză corespund cerințelor

stipulate de art.93-101 Cod de procedură penală, adică sînt pertinente, concludente,

veridice, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în

coroborare între ele și demonstrînd fără careva dubii vinovăția lui Cotici Anton în

sensul învinuirilor aduse, în deplină măsură.

Instanța de apel a concluzionat, că instanța de fond la stabilirea pedepsei a acordat

deplină eficiență și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite

în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal, ținînd cont de circumstanțele reale și

personale, stabilindu-i lui Cotici Anton o pedeapsă principală din categoria cea mai

blîndă - amendă, care este echitabilă faptei infracționale săvîrșite, pedeapsa aplicată

fiind în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și își va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului, precum și va preîntîmpina comiterea unor

asemenea fapte de către acesta și alte persoane.

Deci, pedeapsa principală de amendă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale.

Totodată, instanța de apel a constatat că instanța de fond a comis o eroare de drept

în cazul aplicării față de inculpat a pedepsei complimentare sub forma privării de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an. Or, potrivit sancțiunii

prescrise în art.264 alin. (1) Cod penal, pedeapsa complementară cu (sau fără) privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 2 ani se aplică

doar în cazul stabilirii pedepsei principale cu închisoare de pînă la 3 ani. Însă, în cauza

de pe rol, inculpatul a fost pedepsit la amendă în mărime de 200 unități convenționale,

ce constituie 4000 lei. Prin urmare, instanța de fond neîntemeiat a aplicat față de

inculpat și pedeapsa complementară nominalizată.

Deaceia, pedeapsa complementară sub forma privării de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 1 an a fost exclusă, instanța de apel aplicînd în

cazul dat prevederile art. 409-410 Cod de procedură penală, fără a înrăutăți situația

inculpatului.

La fel, instanța de apel a constatat, că expertiza autotehnică, a fost numită cu

informarea învinuitului Cotici Anton și avocatului Guzun Vasile, care au adresat

4

expertului doar o întrebare, inclusă în ordonanță, că la parvenirea raportului de

expertiză au declarat că nu sînt deacord cu raportul de expertiză autotehnică, dar n-au

indicat motivele, că atît la urmărirea penală, cît și la judecarea în fond a cauzei

învinuitul Cotici Anton și avocatul Guzun Vasile nu au expus o poziție clară referitor

la dezacordul cu raportul de expertiză, că avînd posibilitatea legală în ședința de

judecată, n-au adresat experților întrebările sale.

La stabilirea vinovăției, calificării juridice și pedepsei au fost luate în considerație

atît probele învinuirii, cît și ale apărării.

Instanța de apel a menționat, că potrivit art. 413 alin. (4) Cod de procedură penală,

în cazul în care se invocă necesitatea administrării de noi probe, părțile trebuie să indice

aceste probe și mijloacele cu ajutorul cărora pot fi administrate, precum și motivele

care au împiedicat prezentarea lor în primă instanță, ceia ce inculpatul Cotici Anton și

avocatul său Guzun Vasile n-au făcut în instanța de apel.

În ședința instanței de apel avocatul n-a motivat faptic și legal necesitatea

administrării de noi probe.

În opinia instanței de apel faptul că aceștia nu sunt de acord cu concluziile

expertizei autotehnice, nu poate motiva reluarea cercetării judecătorești și numirea unei

expertize suplimentare.

Vasile în numele inculpatului Cotici Anton, prin care indicînd temeiurile prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Recurentul a invocat în cererea sa de recurs următoarele motive :

- recurentul consideră, că inculpatul Cotici Anton neîntemeiat a fost recunoscut

vinovat în comiterea accidentului, ori în instanța de judecată s-a constatat, că Cotici

Anton se deplasa regulamentar, nu a încălcat regimul de viteză, dimpotrivă victima a

încălcat RCR traversînd strada neregulamentar, în loc neindicat, apărînd brusc în fața

vehicolului condus de inculpat, iar ultimul nu a avut posibilitate de a evita impactul;

- instanțele judecătorești la judecarea cauzei unilateral au permis administrarea

probelor, refuzînd neîntemeiat de a numi efectuarea unei expertize autotehnice

suplimentare, ori un simplu calcul ne va dovedi că la deplasarea victimei cu

aproximativ 7,5 km oră, el s-a aflat în vizorul conducătorului auto aproximativ 0,4

secunde și nu 3,18 secunde cum a calculat expertul, din a căror calcule se deduce, că

victima se deplasa cu o viteză de mai puțin de 1000 metri pe oră, fapt ce nu corespunde

celor constatate în cadrul judecării cauzei, ori însăși victima a declarat, că el se grăbea

și se deplasa repede, cu fuga ce de fapt probează faptul deplasării lui nu cu viteză de

aproximatv de 7-8 ori mai mare decît cea dedusă din concluziile expertului și deci în

asemenea caz se micșorează durata aflării victimei în vizorul conducătorului auto, fapt

ce exclude posibilitatea ultimului de a evita impactul cu victima;

5

- recurentul menționează că în astfel de împrejurări expertiza suplimentară ar fi

probat, că Cotici Anton nu a avut posibilitatea fizică de a evita impactul cu victima, iar

alte încălcări nu i-au fost incriminate;

- recurentul consideră, că prin refuzul de a numi o expertiză suplimentară,

instanțele l-au privat pe Cotici Anton de a-și proba nevinovăția, ori prin acestea

instanța i-a încălcat condamnatului dreptul la apărare, și faptul, că apărarea nu a adresat

din greșeală expertului interogat în ședința judiciară oricare întrebare, care de fapt a

cerut de a fi inclusă la efectuarea expertizei, nu dă dreptul instanței de a condamna un

om nevinovat.

procurorul Ghervas Iurie a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului

declarat de către avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Cotici Anton,

menționînd că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece motivele invocate

de recurent, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept,

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. La fel, procurorul mai menționează că

referitor la alegațiile recurentului precum că motivarea soluției contestate contrazice

dispozitivul hotărârii instanței de apel și care, în viziunea lui, nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel (cererea de efectuare a expertizei autotehnice

complexe), temei pentru recurs prevăzut în art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură

penală, rejudecând cauza, instanța de apel s-a pronunțat asupra motivului invocat

supra, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător,

corect a încadrat acțiunile făptuitorului.

Procurorul mai menționează că referitor la afirmațiile recurentului că în acțiunile

inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii, temei pentru recurs prevăzut

în art.427 alin.(l) pct.8) Cod de procedură penală, este de reținut că faptul

nerecunoașterei vinovăției și dezacordul cu concluziile expertizei autotehnice este o

modalitate de apărare, iar solicitarea efectuării unei expertize suplimentare este lipsită

de motiv sub aspectul de drept și de fapt, având scop de tergiversare a examinării

cauzei.

materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel se declară în termen de 30 de zile de

la data pronunțării deciziei.

6

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

După cum rezultă din textul recursului, avocatul Guzun Vasile în numele

inculpatului Cotici Anton, făcînd trimitere la temeiurile prevăzute în art.427 alin.(1)

pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Potrivit art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de

apel poate fi casată în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței

sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat.

Recurentul critică aprecierea probelor administrate de prima instanță și verificate

de instanța de apel, precizînd că instanțele judecătorești au refuzat neîntemeiat de a

numi efectuarea unei expertize autotehnice suplimentare, astfel Colegiul penal

menționează că conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza judecării

cauzei judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

Colegiul penal reține, că instanțele de fond și de apel, judecînd cauza și verificînd

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-

au dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului Cotici Anton în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă sub formă de amendă

în mărime de 200 unități convenționale, ce constituie 4000 lei, fără privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport, ținîndu-se cont de prevederile art. 61, 75, 84 Cod

penal.

Criticile formulate de recurent privind nevinovăția sa în comiterea infracțiunii au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora instanța le-a

dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia instanței de

apel, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se

mai impune, avînd în vedere și faptul, că verificînd hotărîrile atacate în raport și cu

prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică

7

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se

constata că recursul înaintat în cauză este vădit neîntemeiat.

La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează solicitările prin

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a

probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărîrilor judecătorești atacate nu sunt

motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea

probelor, în modul propus de către inculpat, nu se încadrează în prevederile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece reaprecierea probelor nu poate fi efectuată

de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept.

Totodată, instanța de apel, judecînd apelul părții apărării, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, și-a motivat

soluția adoptată, oferind răspunsuri la toate motivele invocate în apel și conținutul

deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat, argumentul recurentului,

precum că „prin refuzul de a numi o expertiză suplimentară, instanțele l-au privat pe

Cotici Anton de a-și proba nevinovăția, ori prin acestea instanța i-a încălcat

condamnatului dreptul la apărare, și faptul, că apărarea nu a adresat din greșeală

expertului interogat în ședința judiciară oricare întrebare, care de fapt a cerut de a fi

inclusă la efectuarea expertizei, nu dă dreptul instanței de a condamna un om

nevinovat”, deoarece instanța de apel în decizia sa (f.d. 218 verso - 219) a menționat

clar asupra acestui fapt și anume : „atît la urmărirea penală, cît și la judecarea în fond

a cauzei partea apărării a dispus de suficient timp (16.10.2014- 22.01.2015 la

urmărirea penală și 26.01.2015-14.03.2016 la judecarea în fond) și mijloace pentru a

elucida toate întrebările care-i interesează pe caz și a-și prezenta poziția sa de

apărare, dar nu a folosit acest drept în deplină măsură. Pe data de 26.11.2014 a fost

emisă ordonanța privind dispunerea efectuării expertizei auto-tehnice.(f.d.54)

Ordonanța dată în aceiași zi a fost adusă la cunoștința învinuitului Cotici Anton și

apărătorului Guzun Vasile, care au menționat în procesul-verbal de notificare a

părților privind dispunerea expertizei din 26.11.2014, că cereri nu au și sînt deacord

ca expertiza să fie efectuată de oricare expert al CNEJ a R. Moldova, recuze nu au la

nici un expert.(f.d.55). Pe data de 24.12.2014 învinuitului Cotici Anton și apărătorului

Guzun Vasile li s-a adus la cunoștință raportul de expertiză judiciară nr.2156 din

22.12.2014 și potrivit procesului-verbal de comunicare a raportului de expertiză din

24.12.2014, învinuitul Cotici Anton a refuzat să-1 semneze, iar avocatul Guzun Vasile

a indicat, că nu este deacord cu raportul de expertiză, deoarece concluzia nu

corespunde realității.(f.d.75)

Referitor la situația descrisă de avocat în procesul-verbal de comunicare a

raportului de expertiză din 24.12.2014, la 24.12.2014 s-a emis o ordonanță, prin care

s-a confirmat netemeinicia celor scrise de avocat, copia căreia s-a înmînat lui Cotici

Anton și lui Guzun Vasile. (f.d.78)

8

Careva obiecții la ordonanța din 24.12.2014 n-au fost înaintate.

Prin ordonanța din 22.01.2015 cererea avocatului și învinuitului referitor la

efectuarea expertizei autotehnice complexe a fost respinsă, fiind indicat motivele

respective.(f.d.96)

La cunoștința cu materialele cauzei și finisarea urmăririi penale de partea apărării

nu s-a solicitat completarea ei.

S-a respins un asemenea demers și la judecarea în fond.

În ședința de judecată a instanței de fond au fost audiați experții Tverdohleb Mihail

și Jantovan Grigore, cărora inculpatul și avocatul nu le-au adresat întrebările care-i

interesează.

În ședința instanței de apel avocatul Guzun Vasile a declarat, că a avut posibilitate

să-i pună întrebări expertului la judecarea în fond a cazului, dar nu le-a pus din

greșeala apărării.

Astfel, Colegiul penal constată, că expertiza autotehnică a fost numită cu

informarea învinuitului Cotici Anton și avocatului Guzun Vasile, care au adresat

expertului doar o întrebare, inclusă în ordonanță, că la parvenirea raportului de

expertiză au declarat că nu sînt deacord cu raportul de expertiză autotehnică, dar n-

au indicat motivele, că atît la urmărirea penală, cît și la judecarea în fond a cauzei

învinuitul Cotici Anton și avocatul Guzun Vasile nu au expus o poziție clară referitor

la dezacordul cu raportul de expertiză, că avînd posibilitatea legală în ședința de

judecată, n-au adresat experților întrebările sale.”

Ținînd seama de aceste prevederi, Colegiul penal constată că decizia instanței de

apel este legală și întemeiată, iar instanța de apel casînd sentința în latura stabilirii

pedepsei, la examinarea apelului declarat de avocatul Guzun Vasile în numele

inculpatului Cotici Anton, a respectat întocmai prevederile art.414 alin. (2) și (6) Cod

de procedură penală.

La fel, Colegiul penal menționează că temeiul invocat de recurent stipulat la art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală – „nu sunt întrunite elementele

infracțiunii” nu s-a confirmat în speța dată, este pur declarativ și constituie opinia

subiectivă a recurentului, și sub acest aspect instanța de apel corect a motivat în decizia

sa (f.d. 217-220), că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și just a calificat

acțiunile inculpatului la art. 264 alin. (1) Cod penal. Aceste motive și concluzii instanța

de recurs le însușește, considerîndu-le corecte.

Prin urmare, instanța de recurs conchide asupra legalității și temeiniciei

concluziilor instanțelor judecătorești, care au constatat existența faptei și vinovăției

inculpatului Cotici Anton în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale încălcării regulilor de

securitate a circulației rutiere sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

9

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora

le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, că anume

inculpatul Cotici Anton se face vinovat de comiterea accidentului rutier, și nu victima

după cum menționează recurentul.

Referitor la argumentul adus de recurent precum că „inculpatul Cotici Anton

neîntemeiat a fost recunoscut vinovat în comiterea accidentului, ori în instanța de

judecată s-a constatat, că Cotici Anton se deplasa regulamentar, nu a încălcat regimul

de viteză, dimpotrivă victima a încălcat RCR traversînd strada neregulamentar, în loc

neindicat, apărînd brusc în fața vehicolului condus de inculpat, iar ultimul nu a avut

posibilitate de a evita impactul”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și o

modalitate de apărare a inculpatului, or prin raportul de expertiză judiciară nr. 2156 din

22 decembrie 2014 efectuată de către expertul Tverdohleb Mihail nu se confirmă cele

relatate de recurent (f. d. 66-73).

Prin urmare, Colegiul penal apreciază că temeiurile invocate de recurent

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în

cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Guzun Vasile în

numele inculpatului Cotici Anton, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 11 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Cotici Anton Andrei, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 ianuarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-05-25
0,95
1ra-697/2016 — art. 264/1 alin. 3, 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-697/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, a examin
CSJ 2016-11-01
0,94
1ra-1866/2016 — art. 264 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1866/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timof
CSJ 2016-11-08
0,94
1ra-1661/2016 — art. 264 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1661/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 08 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecân
CSJ 2015-12-23
0,94
1re-129/2015 — art. 264/1 al. 1 CP
Dosarul nr. 1re-129/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd a
CSJ 2016-12-07
0,94
1ra-1663/2016 — art. 264 alin.1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1663/2016 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 07 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir şi Alerguş Constantin, examin
Sursă