1ra-57/2016 — art. 187 lit. e, f CP

1ra-57/2016 — art. 187 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-57/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Nicolaev Ghenadie, Moraru

Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cojocaru Tudor, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

iulie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Ciornîi Andrei Serghei, născut la 15 decembrie

1990, originar și domiciliat în mun. Chișinău, str.

Studenților 17/2, ap. 21.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Ciornîi Andrei, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, fără amendă.

în barul „Scorpion”, se aflau Morari Eugenia, Bobici Doina, Roman Dima,

Dumitrașcu Nicolae și barmanul Ciornîi Andrei. După ce s-au odihnit, la orele

06:00 dimineața au dorit să plece acasă, moment în care, barmanul Ciornîi

Andrei a depistat lipsă de bani în casă, iar când Bobici Doina a intrat în bar,

după scurtă, inculpatul a încuiat ușa barului și a întrebat-o de bani, la ce, ea i-a

explicat că consumația a fost achitată și nu datorează bani. Ciornîi Andrei i-a

luat scurta și din buzunar a scos 100 lei. Apoi, fiind enervat, i-a aplicat acesteia

lovituri cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i vătămare corporală ușoară.

1

Acțiunile inculpatului au fost reîncadrate din art. 188 alin. (2) lit. e), f)

Cod penal, în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal - jaf, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

- procurorul în Procuratura sect. Rîșcani mun. Chișinău, Iuga Gabriela,

care a solicitat, admiterea cererii, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

soluții prin care, a-1 recunoaște culpabil pe Ciornîi Andrei de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal și în baza acestui

articol, a-i stabili o pedeapsă de 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

- avocatul Roșca Maxim în numele inculpatului Ciornîi Andrei și de către

ultimul, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea

unei noi decizii, prin care inculpatul Ciornîi Andrei să fie achitat, din motiv că

fapta incriminată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

3.1. În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat că:

- prin declarațiile părții vătămate s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a

comis cele incriminate. De asemenea, a utilizat cuțitul la comiterea infracțiunii,

pe care l-a pus părții vătămate pe umăr. Conform raportului de expertiză, la

partea vătămată au fost depistate următoarele leziuni corporale: traumă cranio-

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, excoriații cu edem al

țesuturilor moi adiacente pe cap, echimoză pe față, care au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent-dur;

- conform pct. 5) al hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a

Republicii Moldova, pentru modificarea și completarea hotărîrii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr.23 din 28.06.2004 „Cu privire la practica judiciară în

procesele penale despre sustragerea bunurilor” nr.12, din 22.12.2014,

vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale intră sub incidența art. 188

Cod penal, considerându-se ca violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei;

- instanța de judecată nu s-a expus asupra acțiunii civile înaintate de către

partea vătămată Bobici Doina, pe care o consideră întemeiată, urmând a fi

admisă integral, cu încasarea de la Ciornîi Andrei în beneficiul părții vătămate

Bobici Doina, a prejudiciului cauzat.

3.2. În motivarea apelului declarat, avocatul Roșca Maxim a invocat că:

- inculpatul nu a avut intenția să o jefuiască pe partea vătămată și că a vrut

doar să întoarcă banii pe care aceasta i-ar fi sustras de sub tejghea. Mai mult

chiar, Ciornîi Andrei a recunoscut, că i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu

palma, din furie. Afirmațiile acuzării că inculpatul a comis atac însoțit de

violență cu aplicarea cuțitului, nu suferă nici o critică, din simplu motiv că acest

2

cuțit nu a existat în realitate, nefiind ridicat de la fața locului. De asemenea,

apare întrebarea de ce partea vătămată nu a indicat aplicarea cuțitului, nici în

plângerea inițială declarată, nici când a dat primele declarații, ea nu a spus

polițiștilor la fața locului, despre faptul că a fost amenințată cu cuțitul de către

inculpat.

3.3. În motivarea apelului declarat, inculpatul Ciornîi Andrei a invocat că:

- i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu palma, pentru că aceasta nu a

dorit să-i restituie banii sustrași de sub tejghea. Nu a avut intenția de a comite

un jaf și nici nu a aplicat în privința acesteia cuțitul. Regretă faptul că a lovit-o

pe partea vătămată. Anterior nu este condamnat și nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru. Are la întreținere bunica. Este angajat în

câmpul muncii. Solicită aplicarea unei pedepse mai blânde.

2015, a fost respinsă ca nefondată cererea de apel declarată de procuror. Au fost

admise apelurile declarate de inculpatul Ciornîi Andrei și avocatul Roșca

Maxim în numele acestuia, s-a casat sentința, inclusiv din alte motive și s-a

pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Ciornîi Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub

formă de închisoare, pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

În baza art. 90 Cod penal, în privința lui Ciornîi Andrei, executarea

pedepsei cu închisoarea, a fost suspendată condiționat pe un termen de

probațiune de 2 ani, cu obligarea acestuia, ca în termenul dat, să nu își schimbe

domiciliul fără consimțământul organului competent și să nu săvîrșească alte

infracțiuni.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bobici Doina, a fost admisă

parțial în partea prejudiciului moral, cu încasarea de la inculpat, în beneficiul

acesteia, suma de 500 lei, iar în partea prejudiciul material, a fost admisă în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului acesteia să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

stabilit corect starea de fapt și acțiunile inculpatului, eronat însă le-a încadrat în

prevederile art. 187 alin.(2) lit.e) și f) Cod penal or, acțiunile acestuia urmează a

fi încadrate conform art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal - adică, „sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei.”

Instanța de apel a constatat cu certitudine în baza probelor că, la

14.03.2012, în barul „Scorpion”, situat pe adresa mun. Chișinău, str. Doina 109,

partea vătămată Bobici Doina a fost agresată de către inculpat, care i-a aplicat

lovituri ultimei. Remarcă instanța de apel și asupra faptului că, însuși inculpatul

3

a recunoscut faptul că a luat de la partea vătămată banii, care a considerat că au

fost sustrași de către aceasta din casa barului.

Mai mult, faptul apariției conflictului din cauza depistării lipsei banilor în

casa barului, a fost confirmat și de ceilalți martori, iar faptul aplicării loviturilor

părții vătămate, se confirmă și prin raportul de expertiză medico-legală nr.726/D

din 30.03.2012.

Instanța de apel și-a întemeiat concluzia pe probele administrate, examinate

și verificate de instanța de fond și de apel și anume: declarațiile inculpatului Ciornîi

Andrei (f.d.179-180, vol. I), declarațiile părții vătămate Bobici Doina (f.d. 154-158,

vol. I), declarațiile martorului Dumitrașco Nicolae (f.d. 170-171, vol.I), raportul de

expertiză medico-legală nr. 762/D din 30.03.2012, efectuat în privința lui Bobici

Doina, prin care, la aceasta s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă,

manifestată prin comoție cerebrală, excoriații cu edem al țesuturilor moi

adiacente pe cap, echimoză pe față, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, condiționând o dereglare a sănătății de scurtă durată și în baza acestui

criteriu, în comun fiind calificate ca vătămare corporală ușoară. Luând în

considerație localizarea și caracterul leziunilor corporale depistate la Bobici

Doina, posibilitatea producerii lor în rezultatul căderii de sine stătătoare a

corpului de la înălțimea proprie este puțin posibil (f.d.35, vol. I).

Instanța de apel, privitor la lipsa agravantei – cauzarea de daune în

proporții considerabile, a reținut, că circumstanța în cauză va funcționa, numai

dacă făptuitorul a manifestat intenție directă în raport cu agravanta respectivă.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile părții vătămate cu referire la

faptul că, pentru ea, suma de 100 lei, constituie un prejudiciu considerabil,

deoarece în ședința instanței de fond, fiind audiată, ea a explicat că cîștiga în or.

Moscova circa 2000 dolari SUA pe lună și nu poate spune că suma de 100 lei,

pentru ea este foarte mult (f.d. 157 , vol. I), nefiind astfel întrunite condițiile

prevăzute de art. 126 Cod penal.

Instanța de apel a respins argumentul acuzării, expus în pct. 3.1. a deciziei,

din considerentul, că pentru existența infracțiunii de tîlhărie, este important ca

apariția scopului de sustragere la făptuitor să preceadă acțiunea de atac.

În acest sens, în speță, instanța de apel a reținut că, inculpatul a aplicat

lovitura părții vătămate, după ce i-a luat din scurtă banii, faptul dat fiind

confirmat și prin declarațiile părții vătămate. Astfel, din circumstanțele speței

rezultă că de către Ciornîi Andrei nu a fost săvîrșit un atac în vederea sustragerii

banilor, ci după depistarea banilor în scurta părții vătămate, deoarece a

considerat că banii au fost sustrași din casa barului unde activa, enervîndu-se, i-a

aplicat o lovitură.

La fel, instanța de apel a respins și argumentul acuzării precum că,

inculpatul a amenințat partea vătămată cu un cuțit, or acest fapt nu și-a găsit

4

confirmarea în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și nici în instanța de

apel. Astfel cuțit nu a fost ridicat la fața locului și din declarațiile inițiale

(f.d.3,5, vol. I), nu rezultă că partea vătămată a fost amenințată cu cuțit.

Totodată, instanța de apel nu a constatat în acțiunile inculpatului careva

acțiuni agresive, deoarece chiar partea vătămată în declarațiile sale a menționat

că inculpatul i-a aplicat o lovitură și ea a căzut și s-a lovit de masă.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a luat în considerație prevederile

art. 7, 61, 75, 90 Cod penal.

Cu referire la acțiunea civilă, în partea prejudiciului moral, instanța de

apel a luat în considerație că în rezultatul faptelor infracționale săvîrșite de

inculpat, părții vătămate i-au fost cauzate unele leziuni corporale. Iar în partea

prejudiciului material, a constatat că partea vătămată este în drept să le

revendice în instanță în ordinea procedurii civile.

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cojocaru Tudor,

invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, prin care solicită casarea totală a deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată, invocînd că:

- instanța de apel, contrar prevederilor art. 100, 101 Cod de procedură

penală, a pus unilateral la baza deciziei declarațiile inculpatului;

- instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare,

nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc

incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate de

organul de umărire penală, și anume: declarațiile părții vătămate Bobici Doina

(f.d.154-158, vol. I), declarațiile martorului Dumitrașcu Nicolae (f.d. 170-171,

vol. I), raportul de expertiză medico-legală nr. 762/D din 30.03.2012;

- instanță de apel s-a minimalizat la aprecierile date de către instanța de

fond, ulterior dîndu-le putere probatorie în instanța de apel, nefiind combătute

astfel argumentele acuzatorului de stat;

- este dovedită cu certitudine prin declarațiile părții vătămate infracțiunea

incriminată, prevăzută de art. 188 alin. (2) Cod penal;

- în decizia instanței de apel nu sunt combătute argumentele acuzatorului de

stat;

- instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele din apelul procurorului.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

5

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, din textul recursului declarat rezultă că recurentul deși nu indică

acest fapt, acesta mai invocă un motiv suplimentar care cade sub incidența

temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12 Cod de procedură penală și care

prevede că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel a

stabilit cu certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras

concluzia corectă, fiind respins ca nefondat apelul declarat de procuror și a admis

apelurile declarate de avocat în interesele inculpatului și de ultimul.

7.1. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței” Colegiul penal lărgit constată că

acesta nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind

faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.

(1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărîrea adoptată

pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de

către procuror, astfel instanța de apel n-a admis erori la motivarea soluției în acest

aspect. Totodată, decizia instanței de apel cuprinde motivele (f.d. 234-238, vol. 1)

pe care își întemeiază corect soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu

dispozitivul deciziei atacate. Aceste motive instanța de recurs le însușește.

Astfel, ce ține de motivele invocate de recurent, precum că „ instanța de

apel, contrar prevederilor art. 100, 101 Cod de procedură penală, a pus

unilateral la baza deciziei declarațiile inculpatului; instanța de apel a dat o

apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare, nu a apreciat multilateral și

obiectiv probele administrate, care dovedesc incontestabil vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate de organul de umărire penală,

și anume: declarațiile părții vătămate Bobici Doina (f.d.154-158, vol. I),

6

declarațiile martorului Dumitrașcu Nicolae (f.d. 170-171, vol. I), raportul de

expertiză medico-legală nr. 762/D din 30.03.2012” Colegiul penal lărgit

constată că este opinia subiectivă a recurentului și sunt neîntemeiate, deoarece în

pct. 9, 10 și 11 a deciziei instanței de apel (f.d. 234-238, vol. 1), aceasta corect a

descris și apreciat probele administrate și examinate în instanța de fond și

verificate în instanța de apel, fapt consemnat și în conținutul procesului verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 194-198, vol. I), prin prisma art.

100, 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții, utilității și veridicității, astfel, instanța de apel corect și-a întemeiat

soluția nu doar pe declarațiile inculpatului, după cum invocă recurentul, dar prin

coroborare cu celelalte probe administrate și examinate în instanța de fond și de

apel, în rezultat adoptînd o soluție legală și întemeiată.

În privința motivelor invocate de recurent, precum că „instanță de apel s-a

minimalizat la aprecierile date de către instanța de fond, ulterior dîndu-le

putere probatorie în instanța de apel, nefiind combătute astfel argumentele

acuzatorului de stat; în decizia instanței de apel nu sunt combătute argumentele

acuzatorului de stat; instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele din apelul

procurorului”, Colegiul penal lărgit conchide că sunt pur declarative și ne

concrete, deoarece recurentul în textul recursului declarat nu indică asupra căror

motive a omis instanța de apel să se expună, totodată, din conținutul deciziei

instanței de apel (f.d. 236-238, vol. I), rezultă că instanța de apel s-a expus

explicit asupra tuturor motivelor relevante din apelul procurorului, iar motivele

neesențiale invocate în apel, care au rămas fără argumentare, nu afectează soluția

corectă, astfel, instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt care ar fi constituit

un temei de casare sub acest aspect.

7.2. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că „s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale”, Colegiul penal lărgit statuează că din

textul recursului declarat nu se identifică nici un argument în privința confirmării

temeiului invocat, la fel, și în urma examinării materialelor cauzei, nu s-au

identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei și ar

constitui temei de casare, astfel acesta este unul pur declarativ și neîntemeiat

7.3. Cu referire la temeiul neindicat de recurent, dar care rezultă din

conținutul recursului declarat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că în rezultatul examinării

materialelor cauzei nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub

incidența acestui temei și ar putea constitui temei de casare, astfel și acesta este

unul neîntemeiat.

În acest context, în privința motivului invocat de recurent care cade sub

incidența acestui temei și anume că „este dovedită cu certitudine prin declarațiile

părții vătămate infracțiunea incriminată, prevăzută de art. 188 alin. (2) Cod

7

penal”, Colegiul penal lărgit conchide că acesta constituie opinia subiectivă a

recurentului, deoarece din textul deciziei instanței de apel (f.d. 234-237, vol. I),

pct. 14, 14.1, 15, 15.1, precum și în urma cercetării materialelor cauzei, rezultă

că instanța de apel corect s-a expus argumentat asupra acestui aspect și pentru a

a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însusește aceste argumente,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

drept invocate în recurs care ar fi afectat hotărîrea atacată, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat

urmează a fi respins ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cojocaru Tudor, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2015, în cauza penală

privindu-l pe Ciornîi Andrei Serghei, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 martie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Nicolaev Ghenadie

Moraru Petru

8