1ra-108/16 — art. 264 alin 6 CP

Dosarul nr. 1ra-108/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Anatolie Barbacar în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2012, în

cauza penală în privința lui

Rogovschi Sorin Vladimir, născut la 23 iulie

1981, originar și domiciliat mun. Chișinău, com.

Băcioi, str. T. Ciorbă 2.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.01.2011 - 05.07.2012;

Instanța de apel: 23.08.2012 - 08.10.2012;

Instanța de recurs: 03.11.2015 - 03.02.2016.

A C O N S T A T A T:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, la 7 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 5 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost

suspendată condiționat pe perioada probațiunii de 4 ani.

13 noiembrie 2011, aproximativ la ora 0330, pe traseul Stolniceni-Logănești,

aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică, conducînd automobilul model „Opel

Zafira”, n/î C PH 392, ignorînd cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, fiind

neatent, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport și a tamponat

automobilul, model „Ford Curier” n/î C KD 218, cauzîndu-i conducătorului

automobilului R. Nacu, conform concluziei raportului de expertiză

medico-legală nr. 248 „D” din 05 decembrie 2011, vătămări corporale grave, care

au adus la deces, pasagerului E. Plămădeală, conform concluziei raportului de

expertiză medico-legală nr. 247 „D” din 05 decembrie 2011, vătămări corporale

grave, care au adus la deces, pasagerului S. Bîrcă, conform concluziei raportului de

expertiză medico-legală nr. 256 din 08 decembrie 2011, vătămări corporale grave.

Conform rezultatului analizei probelor biologice, pentru stabilirea

alcoolemiei, concentrația de alcool în sînge la S. Rogovschi, constituia 2,31 g/ml,

1

fiind stabilită prezența mirosului de alcool în aerul expirat, fapt ce se consideră,

conform hotărîrii Guvernului R. Moldova nr. 296 din 16 aprilie 2009, stare de

ebrietate cu grad avansat.

Urmările survenite, cauzarea vătămărilor corporale grave lui R. Nacu,

E. Plămădeală, S. Bîrcă, sunt în legătură cauzală directă cu încălcarea de către

S. Rogovschi a prevederilor pct. pct. 10 alin (1) lit. b), 14 lit. a), 42 subpct. 4), 45

alin (1) lit. a), b), c), d) e) ale Regulamentului Circulației Rutiere.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care S. Rogovschi să fie condamnat în baza art. 264 alin. (6)

Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, deoarece

de către prima instanță neîntemeiat au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal,

ne fiind motivată necesitatea aplicării acestor prevederi.

2012, a fost admis parțial apelul procurorului, casată sentința în latura stabilirii

pedepsei, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care S. Rogovschi a fost condamnat în baza art. 264

alin. (6) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

La adoptarea soluției date, instanța de apel făcînd trimitere la prevederile

art. art. 16 alin. (4), 61 alin (2), 75 alin. (1) Cod penal, a reținut, că prima instanță

incorect a aplicat în privința inculpatului prevederile art. 90 Cod penal, deoarece

pedeapsa aplicată lui S. Rogovschi în cazul dat nu și-a atins scopul, și anume,

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea inculpatului, precum și din partea

altor persoane, odată ce inculpatul cunoscînd despre faptul că este interzis

consumul băuturilor alcoolice în timpul conducerii mijloacelor de transport a

ignorat aceste cerințe stabilite prin lege, a servit alcool și a condus mijlocul de

transport fiind în stare de ebrietate alcoolică, punînd în pericol viața pasagerilor săi

care se aflau în aceiași unitate de transport și deplasîndu-se pe contrasens, a

tamponat mijlocul de transport ce se deplasa regulamentar cauzînd moartea

persoanelor ce se deplasau cu mijlocul de transport respectiv.

Astfel, instanța de apel avînd în vedere gravitatea infracțiunii săvîrșite care

face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana celui vinovat care nu are

antecedente penale, se caracterizează pozitiv, este invalid de gradul II, a contribuit

activ la descoperirea infracțiunii atît la faza urmăririi penale atît și în instanța de

judecată, s-a căit sincer de cele întîmplate, a restituit succesorilor părților vătămate

și părților vătămate atît prejudiciul material, cît și moral, de circumstanțele

agravante – prin infracțiune, din imprudență, a fost cauzat decesul a 2 persoane și

vătămarea corporală gravă a unei alte persoane, infracțiunea a fost săvîrșită în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață a familiei

acestuia a ajuns la concluzia, că prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea

condamnatului în ceea ce privește siguranța traficului rutier este posibilă doar prin

aplicarea unei pedepse mai aspre, fără suspendarea executării acesteia conform

prevederilor art. 90 Cod penal.

2

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea sentinței

fără modificări.

În motivarea recursului recurentul a invocat, că instanța de apel la

compartimentul individualizării pedepsei neîntemeiat a exclus aplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, în cazul în care S. Rogovschi se

caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, se căiește sincer, este pentru

prima dată pe banca acuzaților, a săvîrșit o infracțiune din imprudență, la evidența

medicului narcolog și psihiatru nu se află, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, benevol a recuperat prejudiciul material cauzat părților vătămate, este

invalid de gradul II.

Totodată, apărarea este de opinia, că executarea pedepsei în penitenciar îi v-a

cauza inculpatului suferințe fizice și îi v-a înjosi demnitatea, inclusiv acesta v-a fi

lipsit de comunicare cu personalul penitenciarului din motiv că acesta este

surdo-mut, mai mult, apărarea susține, că executarea pedepsei în penitenciar ar

face imposibilă acordarea asistenței medicale necesare inculpatului care este grav

bolnav, există riscul agravării stării de sănătate a inculpatului care necesită un

regim alimentar special, fapt care nu poate fi respectat în condițiile de penitenciar.

La fel, apărarea a menționat, că părțile vătămate, precum și succesorii părților

vătămate, pe lîngă faptul că s-au împăcat cu inculpatul și nu au pretenții față de

acesta, au mai pledat în cadrul ședințelor de judecată și asupra aplicării în privința

inculpatului S. Rogovschi a unei pedepse non-privative de libertate, ceea ce se face

posibil conform prevederilor art. 90 Cod penal.

acestuia deoarece argumentele recurentului au fost obiect de judecare în instanța de

apel, care respectînd prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a

pronunțat argumentat și detaliat asupra lor.

materialele cauzei și ținînd cont de argumentele invocate în referință, Colegiul

penal conchide inadmisibilitatea acestuia, reieșind din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține, că

recursul depus de apărare are ca temei pct.10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală care stipulează că, decizia instanței de apel poate fi supusă recursului,

3

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd, s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, Colegiul penal consideră că, temeiul pentru recurs semnalat de

recurent nu este incident în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just

soluția adoptată, acordînd deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod

penal.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, avînd

deplină libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține, că la individualizarea pedepsei trebuie avut în

vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite care se

măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul încriminator, urmînd ca

celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările

care atenuează sau agravează răspunderea penală să fie luate în considerație după

ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al

activității infracționale săvîrșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului S. Rogovschi,

instanța de apel corect a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite care face parte

conform art. 16 alin. (4) Cod penal din categoria infracțiunilor grave, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea și just a reținut, că inculpatul anterior nu a fost judecat, se

caracterizează pozitiv, este invalid de gradul II, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, a restituit succesorilor părților vătămate precum și părții vătămate

prejudiciul material și moral, în rezultatul săvîrșirii infracțiunii au decedat două

persoane și altei persoane i-au fost cauzate vătămări corporale grave, infracțiunea a

fost săvîrșită în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Colegiul penal consideră că instanța de apel, reieșind din caracterul și

metoda prin care a fost săvîrșită infracțiunea, corect a conchis, că prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni din partea inculpatului în ceea ce privește siguranța

traficului rutier este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse mai aspre, fără

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, or, scopul educativ și

preventiv al pedepsei aplicate în speță, poate fi atins doar prin stabilirea pedepsei

închisorii.

Distinct de considerentele expuse, Colegiul penal găsește relevant să

menționeze, că reieșind din materialele cauzei (f.d. 254, vol. I) prin scrisoarea

nr. BMJ-4065347/0007-IV4/2015 din 24 aprilie 2015 a Ministerului Federal al

Justiției al R. Austria a fost comunicat acceptul privind extrădarea lui S. Rogovschi

din R. Austria în R. Moldova și din procesul-verbal de reținere (f.d. 256, vol. I),

rezultă că S. Rogovschi a fost reținut la 18 mai 2015, iar în recursul apărării se

4

invocă faptul că inculpatul nu a fost prezent la pronunțarea deciziei instanței de

apel.

Avînd în vedere circumstanțele reflectate, Colegiul penal enunță, că la

27 octombrie 2012 a intrat în vigoare Legea nr. 66 din 05 aprilie 2012 pentru

modificarea și completarea Codului de procedură penală, iar potrivit art. 5591

alin. (1) Cod de procedură penală (în redacția Legii nominalizate supra), în cazul

în care se cere extrădarea unei persoane judecate și condamnate în lipsa acesteia,

cauza va putea fi rejudecată, la cererea condamnatului, de către instanța care a

judecat în primă instanță. Cererea de rejudecare poate fi depusă în termen de 6 luni

de la predarea condamnatului autorităților R. Moldova.

În cazul deferit judecății, atît din partea inculpatului cît și din partea apărării

careva cereri în sensul normei vizate supra, nu au fost înaintate.

În consecință, față de toate argumentele expuse, se constată că nu sunt

incidente în speță, temeiuri de casare a hotărîrii instanței de apel prevăzute în

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, din care motive recursul avocatului

A. Barbacar în numele inculpatului S. Rogovschi se declară inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Anatolie Barbacar

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 octombrie 2012, în cauza penală în privința lui Rogovschi Sorin

Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 martie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

5