1cs-16/2016 — Art. 313 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 august 2015 s-a decis respingerea cererii de recuzare înaintată de petiționarul Vignan Igor, judecătorului Galben Anatolie și a tuturor judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău de la examinarea plîngerii petiționarului în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu încheierea dată, Vignan Igor a înaintat repetat cereri de recuzare la data de 16 septembrie 2015 și respectiv 07 octombrie 2015, solicitînd recuzarea judecătorului Galben Anatolie și a tuturor judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei s. Rîșcani, mun. Chișinău din 21 septembrie 2015, cererea de recuzare a petiționarului Vignan Igor a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea Judecătoriei s. Rîșcani, mun. Chișinău din 08 octombrie 2015, cererea de recuzare a petiționarului Vignan Igor, în cadrul examinării plîngerii împotriva acțiunilor organului de urmărire penală, a fost respinsă ca neîntemeiată și petiționarul Vignan Igor a fost sancționat cu amendă judiciară în mărime de 25 unități convenționale, în sumă de 500 lei, conform prevederilor art. 201 Cod de procedură penală, pentru înaintarea repetată a cererii de recuzare 1 nefondată.

La 12 octombrie 2015 Vignan Igor a declarat recurs la Curtea de Apel Chișinău, împotriva încheierii Judecătoriei s. Rîșcani, mun. Chișinău din 08 octombrie 2015, prin care a fost respinsă propunerea de recuzare a judecătorului Galben Anatolie, în cadrul examinării plîngerii împotriva acțiunilor organului de urmărire penală, fiind sancționat cu amendă judiciară în mărime de 25 unități convenționale, în sumă de 500 lei.

La 20 ianuarie 2016, Vignan Igor, a depus o cerere prin care solicită strămutarea examinării cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță, pe motiv că nu are încredere în întregul sistem judecătoresc din Republica Moldova. Motivele invocate de petiționar sunt, că cauză se examinează cu încălcări grave ale drepturilor sale la un proces echitabil, fiind prezent un conflict de interese, astfel nu poate fi vorba despre o examinare obiectivă și echitabilă a cauzei, or el nu are încredere totală în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova. La fel petiționarul solicită să fie transmisă cauza pentru examinare în alt stat ca Iran, Beliz, Singapore, unde-i vor fi respectate drepturile sale. Consideră petiționarul că lupta cu corupția în Republica Moldova se mimează, are mari dubii în privința faptului că instanțele judecătorești sunt imparțiale și obiective, puterea în Republica Moldova se ocupă cu „răchetul”.

Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016, cauza nr.21r-1241/15 a fost expediată în adresa Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea cererii înaintate.

Verificînd cererea de strămutare, Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, reieșind din următoarele considerente. În temeiul prevederilor art.46 alin.(1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Potrivit art.46 alin.(2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți. Colegiul penal menționează că, motivele invocate de petiționar în cerere, nu pot servi temei de strămutare a cauzei date, iar careva argumente concrete ce ar confirma faptul că strămutarea cauzei date la o altă instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău ar duce la examinarea obiectivă, rapidă și completă a ei, în cerere nu sunt indicate. 2 Din conținutul cererii înaintate rezultă că petiționarul semnalizează existența circumstanțelor prevăzute în art. 33 Cod de procedură penală, iar autorul este atribuit prin lege cu dreptul de a invoca aceste chestiuni în ședința de judecată, în condițiile prevăzute de legea procesuală la acest capitol, care urmează a fi soluționat în modul prevăzut de lege. Recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă, de regulă, înainte de începerea procesului. Mai mult ca atît, conform prevederilor art. 26 Cod de procedură penală, la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sînt independenți și se supun numai legii. Judecătorii judecă cauzele penale în baza legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă în condiții care exclud orice presiune asupra lor. Justiția penală se înfăptuiește fără careva imixtiune. Judecătorul este obligat să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa. Exercitarea de presiune asupra judecătorului la judecarea cauzelor penale cu scopul de a influența emiterea hotărîrii judecătorești atrage răspundere conform legii. La fel, Colegiul menționează că cererea de recuzare poate fi înaintată numai judecătorilor care fac parte din completul de judecată, care judecă cauza respectivă. Recuzarea anticipată a judecătorilor care încă nu participă la judecarea cauzei date, precum și a judecătorilor sau completului de judecată care soluționează cererea de recuzare, nu se admite. În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca fiind imparțiali. Miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire justițiabililor dintr-o societate democratică. O instanță de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă. Percepția de imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil. Instanța trebuie să fie imparțială și din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință (Gregory vs. Marea Britanie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1997) 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populației. ( Castillo Algar vs Spania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1998) 30 EHRR 827). Colegiul penal constată că motivele invocate în cererea petiționarului Vignan Igor sunt irelevante și cererea urmează a fi respinsă, din motiv că nu 3 este o solicitare reală și legală unde să fie strămutată cauza. La fel motivele indicate de petiționarul Vignan Igor sunt expuse agresiv, nu este nimic concret în privința judecătorilor Curții de Apel Chișinău, care urmează să judece recursul și strămutarea cauzei în Iran, Beliz, Singapore nu este prevăzută de lege. Reieșind din circumstanțele constatate, instanța concluzionează de a respinge cererea ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DISPUNE : Respinge cererea înaintată de petiționarul Vignan Igor, privind strămutarea judecării recursului înaintat împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08 octombrie 2015, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. Încheierea este irevocabilă. Pronunțată integral la 17 februarie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 4