1re-6/2016 — art. 301 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 301 CPP
- Temei legal
- art. 453 alin. 1 CPP
1re-6/2016 — art. 301 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul 1re- 6/2016
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
10 februarie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
reprezentanții SRL ”Grocor-Auto” Hadzițchi Nicolai și Dodon Sergiu, prin care
se solicită casarea încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău din 24 iulie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 25 august 2015
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
de la 24 iulie 2015 - pînă la 24 iulie 2015; (instanța de
fond);
de la 20 august 2015 - pînă la 25 august 2015; (instanța de
apel);
de la 02 noiembrie 2015 - pînă la 10 februarie 2016; (instanța
de recurs în anulare).
Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Procurorul în Procuratura Generală, Recean Roman, s-a adresat cu un
demers către judecătorul de instrucție al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
privind autorizarea efectuării percheziției la sediul SRL „Grocor-Auto” din bd.
Moscova, nr. 21, mun. Chișinău, invocînd că la 23 februarie 2015 a fost pornită
urmărirea penală de către Procuratura Genera în temeiul existenței bănuielii
rezonabile privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.244 alin.(2) lit. b) Cod
penal, pe faptul identificării unei scheme criminale, cu implicarea mai multor
agenți economici, inclusiv SRL „Grocor-Auto”, care desfășoară activitate ilegală
de transport de pasageri în regim de taxi, manifestată prin nereflectarea în
evidența contabilă a mijloacelor financiare real încasate, prezentarea organelor
fiscale a unor date denaturate privind veniturile și cheltuielile realizate, angajarea
fictivă în organele de conducere a întreprinderilor a unor persoane, care de fapt
nu au tangență cu întreprinderea, acțiuni care în esență duc la neachitarea
impozitelor și taxelor ce urmează a fi achitate la stat, în proporții deosebit de mari.
Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Centru,
mun.Chișinău din 24 iulie 2015, demersal procurorului a fost admis, s-a dispus
autorizarea efectuării percheziției la sediul SRL „Grocor-Auto” din bd. Moscovei
1
21, mun.Chișinău, în scopul depistării și ridicării instrumentelor care au fost
destinate, au rezultat și/sau au fost folosite la săvîrșirea infracțiunii.
În argumentarea soluției adoptate instanța a indicat că, verificînd
oportunitatea efectuării percheziției preconizate în coraport cu situația de drept
și de fapt, a ajuns la concluzia că autorizarea acesteia este necesară deoarece există
suficiente temeiuri de a presupune că în urma efectuării acestei acțiuni de
urmărire penală pot fi depistate obiecte și obținute informații care au importanță
pentru stabilirea adevărului în prezenta cauză penală.
Încheierea nominalizată a fost contestată cu recurs de reprezentantul
SRL „Grocor Auto”, care a solicitat casarea acesteia pe motiv că hotărîrea în cauza
este una neîntemeiată și ilegală, invocînd că judecătorul de instrucție a emis
încheierea de efectuare a percheziției fără a avea la bază careva motive întemeiate,
bazîndu-se doar pe raportul depus de ofițerul de investigații, care, în esență
poartă un caracter formal și general, fără a conține careva măsuri speciale de
investigații, ce ar indica direct la necesitatea efectuării acestei acțiuni de urmărire
penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 august 2015,
recursul reprezentantului SRL „ Grocor Auto”, a fost respins ca depus peste
termen.
În argumentarea deciziei adoptate instanța de recurs a menționat că, potrivit
prevederilor art.302 alin.(2) Cod de procedură penală, hotărîrea judecătorului de
instrucție privind autorizarea măsurilor procesuale de constrîngere poate fi
atacată cu recurs de către părți în instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile.
Instanța de recurs a constatat că, potrivit materialelor cauzei, încheierea
contestată a fost pronunțată la 24 iulie 2015, iar conform celor susținute de părți
în ședința de judecată, cu încheierea dată au făcut cunoștință la 28 iulie 2015, tot
atunci fiind efectuată și percheziția, astfel că petiționarului i-a fost adusă la
cunoștință ordonanța si încheierea în baza căreia s-a efectuat percheziția, iar
recursul asupra încheierii a fost declarat la 04 august 2015.
Generalizînd cele menționate mai sus, instanța de recurs a conchis că
recursul a fost declarat peste termen și recurentul nu a invocat careva motive
întemeiate de omitere a termenului de atac a încheierii din 24 iulie 2015 și nu a
prezentat probe concludente ce ar servi temei de repunere în termen a recursului.
Nefiind de acord cu hotărîrile nominalizate, cu recurs în anulare le-au
contestat reprezentanții ”Grocor-Auto” Hadzițchi Nicolai și Dodon Sergiu, care,
invocînd prevederile art. 453, au solicitat casarea acestora și pronunțarea unei noi
2
hotărîri privind respingerea demersului Procuraturii Generale cu privire la
autorizarea percheziției ca neîntemeiată, argumentînd că:
- prin emiterea unei încheieri ilegale și neîntemeiate de autorizare a
efectuării percheziției a fost încălcat art. 8 CEDO, fiind violat sediul recurentului;
- percheziția nu este o măsură procesuală de constrîngere, dar este o acțiune
efectuată în cadrul desfășurării urmăririi penale, astfel în speță nu sunt aplicabile
prevederile art. 302 alin. (2) Cod de procedură penală;
- instanța de apel greșit a conchis că recurentul a declarat recursul peste
termen, or încheierea judecătorului de instrucție în conformitate cu prevederile
art. 439 alin. (1) Cod de procedură penală urma a fi contestată cu recurs în termen
de 15 zile de la data pronunțării hotărîrii;
- prin aplicarea incorectă a normelor procesual penale Curtea de Apel
Chișinău a încălcat art. 6 CEDO, or instanța de recurs stabilind eronat ca fiind
tardiv recursul S.R.L. ”Groncor-Auto” nu a examinat în fond cauza și nu a intrat
în esența încălcărilor specificate și argumentate în cerere.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)
pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot
declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor
judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.
Prin urmare, Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărîri
judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac” se referă la hotărîrile
judecătorești prin care a fost judecată cauza în fond, adică hotărîrile irevocabile
de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea
căilor de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale
Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată
rezultă că, încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în ordinea
reglementată de art. 301 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența
categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de
procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă
de Justiție, iar recursul declarat împotriva încheierii judecătorului de instrucție
3
este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi
atacată cu recurs în anulare.
În conformitate cu art. 432, 453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de reprezentanții SRL
”Grocor-Auto” Hadzițchi Nicolai și Dodon Sergiu, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 august 2015, pe motiv că nu
îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, publicată la 10 februarie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
4