1ra-1175/2015 — art.186 al.4CP

1ra-1175/2015 — art.186 al.4CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1175/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Nadejda Toma, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și Petru Moraru

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar și recursul ordinar

suplimentar, declarate de avocatul Lupușor Dumitru în numele inculpatului

Maier Denis, privind casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 19 martie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Maier Denis Boris, născut la 18.05.1978,

originar și domiciliat în mun. Chișinău,

str. Hîncești 58/1, ap. 33.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 21.11.2011 – 19.02.2013;

Instanța de apel: 18.04.2013 – 04.11.2013;

10.09.2014 – 19.03.2015;

Instanța de recurs: 18.03.2014 – 10.06.2014;

05.08.2015 – 15.12.2015

A C O N S T A T A T :

Maier Denis a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la 5 ani

închisoare.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei

aplicate conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2010, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani și 1 lună închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, începînd din ziua reținerii.

1

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Campioni Vittorio a fost admisă în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța

în ordinea procedurii civile.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Moisei Vitalie, însă în privința

acestuia hotărîrea nu se contestă.

inculpatul Maier Denis, în perioada de timp 21.08.2011, orele 22:00 - 22.08.2011,

orele 03:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Moisei Vitalie, avînd scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, au pătruns în casa de locuit de

pe str. Rîndunelelor 16, mun. Chișinău, de unde au sustras pe ascuns bunuri,

pricinuindu-i părții vătămate Campioni Vittorio o daună considerabil, în sumă

totală de 77469,22 lei.

declarat apel avocatul Lupușor Dumitru în numele inculpatului Maier D.,

solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Maier Denis

să fie achitat.

În argumentarea apelului declarat avocatul a indicat următoarele temeiuri:

- martorii audiați precum și partea vătămată au declarat că n-au văzut faptul

sustragerii bunurilor. Totodată martorii audiați în prezenta cauză sunt

colaboratori de poliție;

- în viziunea avocatului, învinuirea sub care a fost pus inculpatului Maier D.

se bazează doar pe procesul verbal de percheziție la domiciliul lui Maier Denis,

conform căruia a fost ridicată brățara din metal cu elemente de cauciuc, însă

Maier Denis nu cunoaște limba de stat, iar procesul verbal semnat nu i-a fost

tradus;

- în plîngerea inițială și în procesul verbal de audiere a părții vătămate,

brățara din metal cu elemente de cauciuc n-a fost menționată, aceasta a fost

indicată la o audiere suplimentară.

noiembrie 2013, a fost admis apelul, casată sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre prin care Maier Denis a fost achitat de sub învinuirea

adusă în baza art.186 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Celelalte dispoziții ale sentinței, în privința inculpatului Maier D. au fost

menținute.

Prin aceeași decizie a fost condamnat și Moisei Vitalie, însă în privința

acestuia decizia nu se contestă.

2

inculpatului Maier Denis nu și-a găsit confirmarea, deoarece nici unul din

martorii audiați și partea vătămată nu au văzut nemijlocit faptul sustragerii și nu

au indicat că Maier D., a comis furtul. Martorul, Poiasnic Igor, fiind și colaborator

al poliției, nu indică direct că brățara a fost găsită în timpul percheziției.

Instanța de apel a menționat că învinuirea se bazează pe procesul-verbal de

percheziție la domiciliu lui Maier Denis, conform căruia a fost ridicată o brățară

din metal cu elemente de cauciuc, care a figurat printre lucrurile sustrase de la

partea vătămată Campioni Vittorio, dar acest act este efectuat cu mai multe

încălcări procesuale.

Mai mult, conform procesului verbal de audiere, partea vătămată nu a

indicat acest obiect. În cadrul audierilor suplimentare din 14.09.2011, partea

vătămată a adăugat în lista bunurilor sustrase o brățară și cardul bancar. Aceste

acte procesuale, în opinia instanței de apel, sunt nule, deoarece în cadrul acestor

acțiuni procesuale în calitate de translator a participat martorul Bianconi Anjelo.

Toată familia inculpatului Maier Denis, care au semnat procesul-verbal de

percheziție din 20.09.2011, nu cunosc limba de stat. Procesul verbal de

percheziție semnat de aceștia nu le-a fost tradus și nu le-a fost explicat dreptul de

a-l ataca la judecătorul de instrucție.

Instanța de apel a menționat că 4 martori confirmă că la 01.08.2011 în

timpul, cînd conform învinuirii a fost comisă infracțiunea, Maier Denis se afla

acasă. Martorii în cauză au fost preîntîmpinați de răspundere pentru darea

declarațiilor false.

recurs ordinar procurorul, solicitînd casarea deciziei în privința inculpatului

Maier Denis, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului declarat, procurorul a invocat:

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și anume instanța de apel,

deși a constatat că furtul de la partea vătămată Campione Vittorio nu a fost comis

de inculpatul Maier D., însă decide achitarea acestuia din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (4)

Cod penal, astfel, în viziunea procurorului, nu este clară care faptă a inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii;

- procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Maier Denis a fost întocmit

legal, fiind respectate prevederile procesuale penale, cu participarea

inspectorilor de poliție și a lui Maier V., Maier D., Maier T., care la finisarea și

semnarea acestuia, careva obiecții nu au avut și nu l-au contestat. Proces verbal

3

fiind întocmit în limba română și rusă, astfel lipsind temeiuri pentru a fi declarat

nul.

iunie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia

instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

potrivit părții descriptive a deciziei, instanța de apel a concluzionat că vinovăția

inculpatului Maier Denis nu și-a găsit confirmarea, însă în partea dispozitivă a

indicat că inculpatul Maier Denis se achită pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Colegiul lărgit a subliniat că în descriptivul deciziei instanței de apel nu este

indicată constatarea și argumentarea instanței cu privire la fapta concretă a

inculpatului care nu întrunește elementele infracțiunii.

Colegiul a stabilit că instanța de apel, deși a conchis că sunt lovite de nulitate

declarațiile suplimentare ale părții vătămate, potrivit cărora din locuință i-au fost

sustrase bunuri, printre care un card și o brățară din metal cu elemente de

cauciuc, ulterior, instanța de apel a pus această probă la baza deciziei de

condamnare a inculpatului Moisei Vitalie în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, dar

totodată și de achitare a inculpatului Maier Denis de sub învinuirea comiterii

aceleiași fapte, prevăzute la art. 186 alin. (4) Cod penal.

Astfel instanța de recurs ordinar a conchis că instanța de apel nu a judecat

apelurile de pe rol în condițiile legii, deoarece hotărîrea emisă nu cuprinde

motive pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii.

din 19 martie 2015, a fost respins apelul declarat de avocatul Lupușor D. în

numele inculpatului Maier D. ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței atacate

fără modificări.

Denis, în perioada de timp 21.08.2011 orele 22:00 - 22.08.2011 orele 03:00,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Moisei Vitalie, avînd scopul sustragerii

pe ascuns a bunurilor altei persoane, au pătruns în casa de locuit de pe str.

Rîndunelelor 16, mun. Chișinău, de unde au sustras bani în sumă de 2700 euro,

care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului valutar al Băncii

Naționale constituiau 44081,55 lei, un notebook de model "Asus Emachines" de

culoare neagră cu geantă la prețul de 600 euro, care la momentul comiterii

infracțiunii conform cursului valutar al Băncii Naționale constituiau 9795,9 lei,

un aparat de tip GPS de culoare neagră la prețul de 150 euro, care la momentul

4

comiterii infracțiunii conform cursului valutar al Băncii Naționale constituiau

2448,97 lei, o scurtă din materie de culoare albastră închisă la prețul de 350

euro, care la momentul comiterii infracțiunii conform cursului valutar al Băncii

Naționale constituia 5714,27 lei, un costum bărbătesc de culoare albastră de

model „Maestrati" la prețul de 700 euro, care la momentul comiterii infracțiunii

conform cursului valutar al Băncii Naționale constituiau 11428,55 lei, un aparat

de găurit galben de model „Bosh" la prețul de 30 euro, care la momentul

comiterii infracțiunii conform cursului valutar al Băncii Naționale constituiau

489,79 lei, un aparat de înșurubat verde de model „Bosh" la prețul de 50 euro,

care la momentul comiterii infracțiunii conform cursului valutar al Băncii

Naționale constituiau 816,32 lei, un card bancar de la „Moldova Agroindbank" pe

numele Campioni Vittorio, o brățară din metal cu elemente de cauciuc la preț de

65 euro, care la momentul comiterii infracțiunii conform cursului valutar al

Băncii Naționale constituiau 1061,22 lei și un ceas de model „Orlando" la prețul

de 100 euro echivalent cu 1632,65 lei, după care, împreună cu bunurile sustrase,

au părăsit locul comiterii infracțiunii, pricinuindu-i lui Campioni Vittorio un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 77469,22 lei.

Deși inculpatul Maier Denis nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a

conchis că vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate este

demonstrată prin următoarele probe pertinente și concludente cercetate de

către instanța de fond și reținute de instanța de apel: declarațiile părții vătămate

Campioni Vittorio; declarațiile martorilor Grigorean Valeriu, Slobozian Ion,

Glavan Victor, Potorac Măria, Maier Tamara, Maier Boris, Poiasniuc Igor; Moisei

Parascovia, Moisei Anatolie, Dzengan Nicolae; procesul-verbal de percheziție la

domiciliul lui Moisei Vitalie Anatolie pe str. Rîndunelelor 17 mun. Chișinău din 20

septembrie 2011, conform căruia a fost ridicat un card bancar de la „Moldova

Agroindbank" pe numele Campioni Vittorio; procesul-verbal de percheziție la

domiciliul lui Maier Denis pe str. Focșani 18/a, mun. Chișinău din 20 septembrie

2011, conform căruia a fost ridicat o brățară din metal cu elemente de cauciuc;

procesele-verbale de examinare a obiectelor și ordonanțele de recunoaștere și de

anexare la cauza penală a corpurilor delicte din 21.09.2011, 23.09.2011 și

05.10.2011; raportul ISPC al CPs Centru, Șaptefrați Andrei din 02.09.2011, prin

care se atestă că în urma informației operative s-a stabilit că a doua zi după

comiterea furtului Moisei Vitalie și Maier Denis încercau să realizeze GPS-ul și

notebook sustrase.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a încadrat

acțiunile inculpatului Maier Denis în baza art.186 alin. (4) Cod penal „furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită de două persoane, prin

pătrunderea în locuință cu cauzarea de daune în proporții mari”.

5

Cu referire la apelul declarat de avocatul Lupușor D. în numele inculpatului

Maier D., instanța de apel a considerat că acesta este nefondat din următoarele

considerente.

Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul susține că nu are nici o

atribuție la furtul comis la domiciliul părții vătămate Campioni Vittorio, însă

potrivit raportului ISPC al CPs Centru, Șaptefrați Andrei, întocmit la 02.09.2011

se atestă că, în urma informației operative, a doua zi după comiterea furtului

Moisei Vitalie și Maier Denis încercau să realizeze GPS-ul și notebook-ul sustrase,

ceea ce combate categoric versiunea inculpatului Maier Denis.

Cu privire la veridicitatea procesului-verbal de percheziție la domiciliul

inculpatului Maier Denis pe str. Focșani 18/a, mun. Chișinău din 20 septembrie

2011, instanța de apel a stabilit că acesta nu a fost contestat potrivit prevederilor

legale, iar prin acesta se confirmă faptul ridicării unei brățări din metal cu

elemente de cauciuc, care-i aparține părții vătămate Campioni Vittorio și care a

fost sustrasă în ziua în care au fost sustrase și alte bunuri indicate de către partea

vătămată.

Cu referire la argumentul avocatului precum că partea apărării a prezentat

4 martori, care au confirmat că la data comiterii infracțiunii de furt Maier Denis

se afla acasă instanța de apel a apreciat critic această versiune, indicînd că

martorii menționați sunt rude și apropiați ai inculpatului, și sunt cointeresați în a

da declarații în favoarea acestuia.

Cu referire la argumentele avocatului precum că nu există martori oculari

care ar fi văzut comiterea furtului și nici partea vătămată nu a văzut cine a comis

furtul, instanța de apel a menționat că este neîntemeiată invocarea unui astfel de

argument, deoarece dispoziția normei penale privind infracțiunea incriminată

inculpatului indică expres asupra faptului că furtul este sustragere pe ascuns a

bunurilor altor persoane.

Astfel, instanța de apel a conchis că vina inculpatului Maier Denis în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal este pe deplin

dovedită prin ansamblul probelor veridice, pertinente și concludente cercetate în

ședința de judecată și verificate în cadrul examinării cauzei în apel.

de 16 aprilie 2015, declară recurs ordinar avocatul Lupușor D. în numele

inculpatului Maier D.

La data de 01 iunie 2015, avocatul Lupușor D. declară recurs suplimentar în

numele inculpatului Maier D.

Prin recursurile declarate, avocatul solicită casarea deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare a inculpatului Maier D.

6

În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul, invocînd temei de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a indicat că:

- la materialele cauzei penale nu este anexată nici-o probă legală care ar

demonstra vinovăția inculpatului Maier D;

- la baza hotărîrilor adoptate au fost puse declarațiile părții vătămate și a

martorilor, însă aceștia n-au văzut faptul sustragerii bunurilor, totodată martorii

acuzării sunt colaboratori ai poliției declarațiile căror urmau a fi apreciate critic

de instanțele ierarhic inferioare;

- procesul verbal de percheziție din 20.09.2011, efectuată la domiciliul

inculpatului Maier D. pe str. Focșani 18/a mun. Chișinău, conform căruia a fost

ridicată o brățară din metal cu elemente de cauciuc, în viziunea avocatului a fost

întocmit cu încălcări, și anume: membrii familiei inculpatului Maier D., care au

semnat că participă la efectuarea percheziție nu cunoșteau limba de stat și au

semnat procesul verbal de percheziție la indicația poliției fără a le fi tradus acest

act procesual, la fel nu a fost explicat dreptul de a contesta actul în cauză potrivit

prevederilor legale;

- 4 martorii prezentați de partea apărării au confirmat că la 21.08.2011, dată

la care potrivit învinuirii a fost comis furtul, inculpatul Maier D. se afla acasă,

declarații care în opinia avocatului nu au fost combătute prin probe;

- consideră că instanțele la pronunțarea hotărîrilor urmau să țină cont de

faptul că potrivit procesului verbal de audiere a părții vătămate Campioni V. din

22.08.2011 (f.d.23, Vol.I), acesta nu a indicat despre sustragerea brățării din

metal.

În viziunea avocatului, procesul verbal de audiere al părții vătămate

Campioni V. din 14.09.2011 (f.d.24, Vol.I) și proces verbal de audiere

suplimentară a părții vătămate din 23.09.2011 (f.d.25, Vol.I) în cadrul cărora

partea vătămată a indicat suplimentar că i-au fost sustrase o brățară și card

bancar, urmau a fi declarate nule, deoarece la întocmirea acestora în calitate de

translator a participat Bianconi A., ultima la data de 22.08.2011 fiind recunoscută

și audiată în calitate de martor pe această cauză (f.d. 19, Vol.I).

- în cadrul urmăririi penale n-a fost întocmit procesul verbal de

recunoaștere a obiectului și anume brățara care a fost sustrasă de la partea

vătămată Campioni V;

- în cadrul ședinței de judecată din data de 24.05.2012 (f.d.154, Vol.II) a

participat în calitate de translator Palamarciuc Alexandru, însă acesta nu

activează în calitate de translator în cadrul instanței de judecată, totodată la

materialele cauzei penale nu este anexată licența ce ar confirma că are calitate de

translator, fapt care în viziunea avocatului atrage nulitatea procesului verbal al

ședinței de judecată menționate;

7

- declarațiile părții vătămate Campioni V. din cadrul ședinței de judecată

urmează a fi declarate nule, deoarece nu sunt semnate de translator.

În motivarea recursului ordinar suplimentar, avocatul Lupușor D. a indicat

următoarele:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat de avocatul Lupușor D și anume asupra faptului participării în calitate

de translator a cet. Bianconi A., care ulterior a fost recunoscută și audiată în

calitate de martor pe această cauză;

- raportul ISPC al CPs Centru, Șaptefrați Andrei din 02.09.2011 din care

reiese că potrivit informației operative Maier D. încerca să realizeze GPS-ul și

notebook sustrase, a fost pus la baza deciziei instanței de apel, însă veridicitatea

acestuia nu a fost confirmată prin alte probe;

- consideră că instanța de apel a ignorat dispozițiile deciziei Curții Supreme

de Justiție din 10 iunie 2014, potrivit cărora cauza a fost remisă la rejudecare în

instanța de apel din motivul calificării incorecte a acțiunilor inculpatului Moisei

V., în baza art. 217 alin. (3) Cod penal, dar nu a lui Maier D.

respingerea recursurilor ca inadmisibile, deoarece hotărîrea contestată este

legală și întemeiată și nu conține erori de drept.

lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

inculpatului Maier D. la data de 16.04.2015.

14.1. Recurentul a invocat temei de recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct.

6) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

însă Colegiul penal constată că temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

8

motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzînd motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția acesteia.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit art. 414 alin.(1)

Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel.

Potrivit art. 414 alin.(4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Referitor la argumentele invocate în recurs, potrivit cărora instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra faptului, că la materialele cauzei penale nu este anexată

nici-o probă legală care ar demonstra vinovăția inculpatului Maier D, la baza

hotărîrilor adoptate fiind puse declarațiile părții vătămate și a martorilor, care

nu au văzut faptul sustragerii bunurilor, totodată martorii acuzării fiind

colaboratori ai poliției declarațiile căror urmau a fi apreciate critic de instanțele

ierarhic inferioare iar 4 martorii prezentați de partea apărării au confirmat că la

21.08.2011, dată la care potrivit învinuirii a fost comis furtul, inculpatul Maier D.

se afla acasă, declarații care în opinia avocatului nu au fost combătute prin probe,

Colegiul penal le consideră neîntemeiate reieșind din următoarele considerente.

În cadrul examinării cauzei, instanțele ierarhic inferioare, au dat o apreciere

probelor, menționate și la pct.10 al prezentei decizii, cercetate și verificate,

potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă

privind condamnarea inculpatului Maier D., deoarece în acțiunile lui sunt

întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal.

Colegiul penal menționează că, motive de reapreciere a probelor, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

astfel, criticile formulate de recurent nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul

casării hotărîrii contestate, ca fiind ilegală.

Mai mult ca atît, Colegiul reiterează că, potrivit prevederilor art. 27 alin.(1)

Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea

9

penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate.

Cu referire la argumentele recursului privind nulitatea procesului verbal de

percheziție din 20.09.2011, efectuată la domiciliul inculpatului Maier D. pe str.

Focșani 18/a mun. Chișinău, conform căruia a fost ridicată o brățară din metal cu

elemente de cauciuc, care în viziunea avocatului a fost întocmit cu încălcări, și

anume: membrii familiei inculpatului Maier D., care au semnat că participă la

efectuarea percheziție nu cunoșteau limba de stat și au semnat procesul verbal

de percheziție la indicația poliției fără a le fi tradus acest act procesual și fără a le

fi explicat dreptul de a-l contesta potrivit prevederilor legale, Colegiul constată

următoarele.

La data de 20.09.2011, inculpatul Maier D. a primit contrasemnătură,

ordonanța privind efectuarea percheziției din 02.09.2011 (f.d.43, Vol.I), fapt

menționat și în procesul verbal privind efectuarea percheziției din 20.09.2011

(f.d.44, Vol.I). Ulterior, inculpatului i-a fost eliberată contrasemnătură copia

procesului verbal privind efectuarea percheziției din data de 20.09.2011 orele:

7.00 - 8.20, în cadrul căreia a participat inculpatul precum și membrii familiei

acestuia Maier V. și Maier T.

Din conținutul procesului verbal de percheziție menționat mai sus, se

constată că, inculpatului și participanților prezenți la efectuarea percheziției le-

au fost explicate drepturile de a asista la toate acțiunile organului de urmărire

penală și să facă în legătură cu aceasta obiecții și declarații care vor fi

consemnate în procesul-verbal, mențiunile în cauză fiind indicate atît în limba de

stat cît și în limba rusă.

Totodată, din conținutul procesului verbal privind efectuarea percheziției

din 20.09.2011 reiese că, participanții prezenți la efectuarea percheziții careva

obiecții și explicații nu au prezentat.

Mai mult ca atît, deși prin ordonanța procurorului din 31.10.2011 (f.d.73,

Vol.II) a fost respinsă cererea avocatului Baghici L., în numele inculpatului Maier

D. (f.d.70-71, Vol.II) privind încetarea urmăririi penale în privința inculpatului în

care s-a invocat lipsa probelor care confirmă vinovăția inculpatului, precum și

legalitatea procesului verbal privind efectuarea percheziției din 20.09.2011,

ulterior însă ordonanța menționată mai sus nu a fost contestată de partea

apărării, potrivit prevederilor art. 313 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de recurs conchide că argumentul privind nulitatea

procesului verbal de percheziție din 20.09.2011 este neîntemeiat, deoarece în

circumstanțele invocate mai sus, legalitatea acestuia nu poate fi pusă la îndoială.

Cu privire la argumentele recurentului că: la pronunțarea hotărîrilor

instanțele ierarhic inferioare urmau să țină cont de faptul că potrivit procesului

10

verbal de audiere a părții vătămate Campioni V. din 22.08.2011 (f.d.23, Vol.I),

acesta nu a indicat despre sustragerea brățării din metal iar, procesele verbale de

audiere suplimentară al părții vătămate Campioni V. din 14.09.2011 (f.d.24,

Vol.I) și din 23.09.2011 (f.d.25, Vol.I) în cadrul cărora partea vătămată a indicat

suplimentar că i-au fost sustrase o brățară și card bancar, urmau a fi declarate

nule, deoarece la întocmirea acestora în calitate de translator a participat

Bianconi A., ultima la data de 22.08.2011 fiind recunoscută și audiată în calitate

de martor pe această cauză, precum și referitor la argumentul din recurs că în

cadrul urmăririi penale n-a fost întocmit procesul verbal de recunoaștere a

obiectului și anume brățara care a fost sustrasă de la partea vătămată Campioni

V, Colegiul penal conchide că astfel de erori în cauza dată nu se atestă din

următoarele considerente.

Partea vătămată Campioni V., fiind audiat în cadrul urmăririi penale (f.d.23,

24, 25, Vol.I) și în cadrul cercetării judecătorești (f.d.153, Vol.II) a fost

preîntâmpinat de răspunderea penală în baza art. 312 Cod penal, pentru

prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase.

În cadrul audierilor, partea vătămată a recunoscut că i-au fost sustrase mai

multe bunuri printre care și o brățară din metal cu elemente din cauciuc, pe care

a recunoscut-o și a indicat că îi aparține cu certitudine, fapt indicat în procesul

verbal de audiere a părții vătămate din 23.09.2011 (f. d. 23, 24 v.I), ulterior

brățara în cauză fiind examinată și anexată la materialele cauzei penale potrivit

ordonanțelor din 23.09.2011 (f.d.72-73, 74 v.I).

Reieșind din circumstanțele menționate, Colegiul lărgit atestă că

argumentele din recurs privind declararea nulității proceselor verbal de audiere

a părții vătămate din 14.09.2011 (f.d.24, Vol.I) și din 23.09.2011 (f.d.25, Vol.I),

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, prin urmare argumentele în

cauză se constată a fi neîntemeiate.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 251 alin.(4) Cod de procedură penală,

încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage

nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea

este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoștință de

materialele dosarului, sau în instanța de judecată – cînd partea a fost absentă la

efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată

nemijlocit în instanță.

Astfel la etapa examinării recursului ordinar, avînd în vedere că legalitatea

acțiunilor organului de urmărire penală nu a fost contestată potrivit prevederilor

legale, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recursului în acest

sens.

11

Ce referire la argumentele recursului privind nulitatea procesului verbal al

ședinței de judecată din data de 24.05.2012 (f. d. 154, Vol. II) deoarece a

participat în calitate de translator o persoană neautorizată în acest sens și anume

Palamrciuc A. precum și nulitatea declarațiilor părții vătămate Campioni V. din

cadrul ședinței de judecată care nu sunt semnate de translator, Colegiul penal le

consideră neîntemeiate reieșind din faptul că în cadrul ședinței de judecată din

24.05.2012 (f. d. 154, Vol. II), părțile la proces nu au înaintat cereri de recuzare

față de translatorii Burujiu N. și Palamarciuc A. care au participat la examinarea

cauzei.

Totodată din materialele cauzei, Colegiul atestă că participanții la proces nu

au formulat obiecții asupra procesului verbal al ședinței de judecată și de audiere

a părții vătămate Campioni V.

Reieșind din argumentele sus menționate, Colegiul lărgit conchide că în

speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală.

14.2. Cu referire la motivul invocat în recurs, prevăzut de art. 427 al. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt

întrunite elementele infracțiunii deoarece: la materialele cauzei penale nu sunt

anexate probe care să confirme vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

Colegiul lărgit menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Colegiul penal conchide că argumentul recurentului, prin care se invocă că

în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece la

materialele cauzei penale nu sunt anexate probe care să confirme vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare,

deoarece probele acumulate și examinate de instanțele ierarhic inferioare cu

certitudine confirmă faptul că inculpatul Maier Denis a comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin.(4) Cod penal adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane săvârșite de două persoane, prin pătrundere în locuință cu cauzare

de daune în proporții mari.

Argumentele recursului potrivit căror probele din materialele cauzei nu

confirmă vinovăția inculpatului Maier Denis în comiterea infracțiunii

incriminate, au fost analizate de către instanța de recurs ordinar potrivit pct. 14.1

din prezenta decizie, astfel Colegiul penal conchide că nu este necesară repetarea

argumentării concluziilor sus menționate.

12

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului.

inculpatului Maier D. la data de 16.04.2015.

Colegiul penal menționează faptul că, legea procesual - penală nu face

careva mențiuni referitor la declararea suplimentară a recursului ordinar și nu

stabilește alte termene pentru actele suplimentare, decît cele prevăzute la art.

422 Cod de procedură penală.

Astfel, persoanele indicate în dispoziția art. 421 Cod de procedură penală,

care au declarat în termen recurs ordinar, iar ulterior au depus recursuri

suplimentare, acestea se vor considera ca depuse în termen, dacă ele se

încadrează în termenul de 30 zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel.

Conform art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la prevederile art.

401 Cod de procedură penală, persoanele menționate în dispoziția acestei norme

procesuale sînt în drept să declare recurs ordinar.

Însă, pentru ca acesta să constituie obiect de examinare în ordinea

recursului ordinar, el urmează să fie declarat în termenul prevăzut de art. 422

Cod de procedură penală, care este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Totodată, potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Din materialele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 19 martie 2015 în prezența

procurorului, inculpatului Maier D. și avocatului acestuia, Lupușor D., fapt

confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f. d. 74-80, vol. V), tot

atunci ei au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate pentru data

de 16 aprilie 2015.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel rezultă că, la

16 aprilie 2015, decizia instanței de apel a fost pronunțată integral în lipsa

avocatului Lupușor D. și a inculpatului Maier D. (f. d. 80, Vol. V).

Din considerentele menționate, și avînd în vedere faptul, că avocatul

Lupușor D. a declarat primul recurs ordinar la data de 16.04.2015, iar la data de

01.06.2015 a declarat recursul suplimentar, Colegiul penal constată că ultimul

recurs este declarat peste termenul stabilit de lege.

Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului declarat de avocatul Lupușor D. la data de 16.04.2015. Astfel de erori

13

de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare hotărîrea atacată este

una legală și întemeiată.

Totodată, cu mențiunea, că recursul suplimentar declarat de avocatul

Lupușor D. a fost declarat peste termenul stabilit de lege, Colegiul penal lărgit

conchide, că recursurile declarate de avocatul Lupușor D. în numele inculpatului

Maier D., urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate.

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de avocatul

Lupușor Dumitru în numele inculpatului Maier Denis, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2015, în cauza penală în

privința lui Maier Denis Boris, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 ianuarie 2016.

Președinte (semnătura) Petru Ursache

Judecători (semnătura) Nadejda Toma

(semnătura) Ghenadie Nicolaev

(semnătura) Vladimir Timofti

(semnătura) Petru Moraru

14