1ra-845/2015 — art.187 al.2 lit.e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.187 al.2 lit.e, f CP
- Temei legal
- art.427 al.1 pct.6, 10 CPP
1ra-845/2015 — art.187 al.2 lit.e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-845/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
15 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
Președinte: Ursache Petru
Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir și Moraru
Petru
judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, privind
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2015,
în cauza penală privindu-l pe
Stîrcea Jan Boris, născut la 10.12.1981,
originar din r-nul Telenești, sat. Codru,
domiciliat în mun. Comrat, str. Ion
Pelivan, 17/2, ap.177.
Termenul de examinare a cauzei:
Instanța de fond: 16.11.2014 – 22.12.2014;
Instanța de apel: 05.02.2015 – 17.04.2015;
Instanța de recurs: 11.06.2015 –15.12.2015.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 decembrie
2014, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
potrivit prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, Stîrcea Jan Boris a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod
penal, la 3 ani 6 luni închisoare, fără amendă, cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei fiind calculat din 22.12.2014 cu includerea
termenului de aflare în arest, de la 13.09.2014 – 22.12.2014.
1
Pentru a pronunța sentința, în fapt, instanța de fond a stabilit, că
Stîrcea Jan Boris la 12 septembrie 2014, aproximativ la ora 17.10, urmărind
scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se la terasa barului
"Week- end" situat pe str. Burebista, 66/2, mun. Chișinău, cu intenție, în mod
deschis a sustras de pe masă un telefon mobil de model "Orange Novi" cu nr.
IMEI 862090025142611, ce aparține cet. Chirtoaca Tatiana Ivan în care era
activată cartela SIM cu nr. 060363449 în valoare de 2800 de lei, o pereche de
căști de culoare neagră în valoare de 70 de lei, după care fiind strigat și stopat
de către partea vătămată în scopul restituirii telefonului mobil, a amenințat
partea vătămată cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața persoanei,
după care a fugit de la locul comiterii infracțiunii, astfel însușind bunurile date
prin ce a cauzat părții vătămate Chirtoaca Tatiana un prejudiciu material
considerabil în sumă totală de 2870 de lei.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat
apel avocatul Anton Antuan în numele inculpatului, solicitând casarea
sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care pedeapsa stabilită
inculpatului să fie suspendată condiționat sau să-i fie aplicată o pedeapsă mai
blândă.
În motivarea apelului declarat a invocat, că la aplicarea pedepsei instanța
de judecată nu a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal și de
următoarele circumstanțe: inculpatul a recunoscut vina și se căiește sincer de
cele comise; anterior a fost judecat, însă antecedentele penale sunt stinse; a
colaborat activ cu organul de urmărire penală, contribuind la descoperirea
infracțiunii; la locul de muncă se caracterizează pozitiv; potrivit confirmării
arhimandritului mănăstirii Curchi, Stîrcea Jan s-a aflat pe teritoriul
complexului monastic Curchi în perioada septembrie-decembrie 2013,
manifestând ascultare și interes pentru învățătura și morala creștină.
Reieșind din cele menționate, apelantul consideră că inculpatului i-a fost
aplicată o pedeapsă prea aspră.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie
2015, a fost admis apelul declarat de avocatul Anton Antuan, în numele
inculpatului Stîrcea J., casată sentința parțial, și pronunțată o nouă hotărâre,
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, potrivit căreia inculpatul
Stîrcea Jan Boris, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.
(2), lit. e) și f) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.
2
În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită
inculpatului, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
Inculpatul a fost pus în libertate, imediat, din sala ședinței de judecată în
apel.
Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că instanța de
fond întemeiat a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect
a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Stîrcea Jan în săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal.
Totodată instanța de apel a conchis că, instanța de fond nu a
individualizat corect pedeapsa stabilită inculpatului în conformitate cu
prevederile art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal și 364/1, alin.(8) Cod de procedură
penală, inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă în alte limite decât cele
prevăzute de lege, nemotivându-și soluția privind stabilirea pedepsei cu
închisoare și incorect a reținut ca circumstanță agravantă - săvârșirea
infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată, însă
antecedentele penale au fost stinse.
Astfel, instanța de apel a conchis, că pedeapsa aplicată inculpatului este
greșit individualizată, motiv ce a determinat casarea sentinței în partea
stabilirii pedepsei, iar ținîndu-se cont de circumstanțele cauzei, de persoana
inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării inculpatului, instanța de apel a considerat
rațională aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal,
fiind dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite prin
sentință pentru un termen de probă.
La individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, instanța de apel a
ținut cont de faptul că acesta se caracterizează pozitiv, a contribuit activ la
descoperirea infracțiunii și se căiește de cele săvârșite, anterior a fost
condamnat, însă antecedentele penale sunt stinse, a săvârșit infracțiunea ca
urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin familial, partea vătămată
nu are pretenții față de inculpat.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 25 mai 2015,
împotriva acesteia a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea deciziei instanței de apel în
partea admiterii apelului avocatului Anton Antuan, cu menținerea sentinței
instanței de fond.
3
În motivarea recursului declarat, recurentul invocînd temei de drept
prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a indicat
următoarele motive:
- instanța de apel neîntemeiat a concluzionat aplicarea prevederilor art.
90 Cod penal față de inculpat.
Consideră procurorul că la individualizarea pedepsei inculpatului,
instanța de apel nu a ținut cont de faptul, că inculpatul se află la evidența
medicului narcolog cu diagnoza alcoolism, anterior a fost condamnat pentru
infracțiuni similare, însă nu a făcut concluzii de a nu comite fapte ilegale, de
gravitatea infracțiunii comise, care face parte din categoria celor grave, fiind
comisă cu intenție și cu aplicarea violenței.
Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și
motivelor invocate, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis, din următoarele considerente.
Potrivit recursului declarat procurorul, invocă drept temei de casare a
deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de
procedură penală, avînd în vedere că hotărîrea instanței de apel conține erori
de drept și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau
acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Colegiul penal constată că recurentul nu contestă starea de fapt stabilită
de instanța de apel și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă aduce
critici hotărârîrii în ceea ce privește aplicarea față de inculpat a suspendării
condiționate a executării pedepsei, solicitînd menținerea pedepsei stabilite
prin hotărârea primei instanțe, deoarece apelul a fost greșit admis.
Din considerentele menționate, Colegiul lărgit va supune verificării
hotărârea contestată în partea stabilirii pedepsei, ce ține de suspendarea
condiționată a executării pedepsei închisorii stabilite inculpatului Stîrcea Jan
în baza deciziei instanței de apel.
Colegiul menționează că în conformitate cu art. 7 alin. (1) Cod penal, la
aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Reieșind din prevederile art. 61, 75 alin.(1) Cod penal, Colegiul lărgit
atestă că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc
4
de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au
săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, avînd
drept scop restabilirea echității sociale și corectarea acestuia. Persoanei
recunoscute vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții Generale a Codului penal.
Din materialele cauzei, rezultă că examinarea cauzei penale în privința
inculpatului Stîrcea Jan a avut loc în baza probelor administrate în faza de
urmărire penală potrivit prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală,
respectiv conform pct. (8) al normei menționate, inculpatul beneficiază de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul
pedepsei cu închisoare.
Colegiul menționează că sancțiunea art.187 alin.(2) lit. e) și f) Cod penal
prevede pedeapsă cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în
mărime de la 500 la 1000 unități convenționale.
Conform prevederilor art.16 alin.(4) Cod penal, infracțiunea menționată
se califică ca fiind gravă.
Astfel, reieșind din prevederile legale sus menționate și din analiza
materialelor dosarului, Colegiul penal constată că prima instanță corect din
punct de vedere legal a individualizat pedeapsa inculpatului Stîrcea J., iar
instanța de apel a suspendat condiționat executarea pedepsei inculpatului în
baza art. 90 Cod penal, fără a ține cont de toate circumstanțele cauzei și fără a
motiva necesitatea dispunerii neexecutării reale a acestei pedepse reieșind
din următoarele.
Potrivit practicii judiciare stabilite, instanțele trebuie să asigure aplicarea
măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit
infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, în special în ipoteza
pluralității de făptuitori, precum grupul criminal organizat și organizația
criminală.
Potrivit părții motivate a deciziei contestate, Colegiul lărgit atestă că
instanța de apel, făcând referire la prevederile art. 7, 61, 75, și 90 Cod penal, a
indicat că prima instanță greșit a individualizat pedeapsa inculpatului reținînd
în privința acestuia ca circumstanță agravantă: săvîrșirea infracțiunii de către
o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară.
Totodată în dispozitivul deciziei instanța de apel, deși aceasta indică că
adoptă o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în
latura stabilirii pedepsei, menține, de fapt, în privința inculpatului Stîrcea Jan
aceeași pedeapsă stabilită de prima instanță în baza art. 187 alin.(2) lit. e) și f)
5
Cod penal și anume închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, însă dispune
suspendarea executării acesteia în baza art. 90 Cod penal pe un termen de
probă de 3 ani.
La caz, Colegiul penal consideră necesar a menționa că, legiuitorul a
stabilit reguli pentru individualizarea pedepsei potrivit normelor capitolului
VIII Cod penal și reguli privind liberarea de pedeapsă potrivit normelor
capitolului IX Cod penal.
Totodată, Colegiul lărgit reiterează că potrivit art.90 alin.(1) Cod penal,
dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani
pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru
infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de
circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că
nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd
numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a
executării pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată
dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în termenul de probă pe care l-a
fixat, condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare
exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării
militarilor – comandamentul militar respectiv.
Astfel, Colegiul lărgit constată că instanța de apel a concluzionat greșit că
pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată greșit de prima instanță,
totodată instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că executarea pedepsei în
privința inculpatului Stîrcea Jan poate fi suspendată condiționat potrivit
prevederilor art. 90 Cod penal, reținînd în acest sens, că inculpatul se
caracterizează pozitiv, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și se
căiește de cele săvîrșite, anterior a fost condamnat, însă antecedentele penale
sunt stinse, a săvîrșit infracțiunea ca urmare a unui concurs de împrejurări
grele de ordin familial, partea vătămată nu are pretenții față de inculpat.
Cu referire la circumstanțele reținute de instanța de apel și indicate mai
sus, Colegiul penal menționează că, suspendînd condiționat executarea
pedepsei în privința inculpatului Stîrcea Jan, instanța de apel, de fapt, nu a
ținut cont de persoana inculpatului și anume că acesta se află la evidența
medicului narcolog cu diagnoza „alcoolism cronic” (f.d.68), anterior a fost
condamnat (f. d. 95-96, 97-99) inclusiv a fost condamnat pentru infracțiuni
similare (f. d.100-117).
6
Prin urmare, Colegiul penal relevă că inculpatul, conștientizând
caracterul ilegal al acțiunilor, nu și-a manifestat comportamentul de a se
abține de a mai săvîrși fapte penale, totodată acționînd prin intenție directă și
cu amenințarea părții vătămate cu aplicarea violenței nepericuloase pentru
viața persoanei, a comis o infracțiune care se califică ca fiind gravă,
circumstanțe din care se impune concluzia că scopul pedepsei și corectarea
inculpatului nu poate fi atins fără executarea acesteia în închisoare.
Colegiul lărgit de asemenea consideră, că instanța de apel nu putea reține
în calitate de circumstanțe ce ar face posibilă aplicarea prevederilor art. 90
Cod penal faptul că inculpatul a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și
că acesta s-a căit activ, deoarece dosarul a fost examinat în baza probelor
administrate în cadrul urmăririi penale, acesta recunoscînd învinuirile ce i-au
fost aduse și beneficiind în acest sens de reducerea pedepsei potrivit
prevederilor art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală.
Colegiul penal constată că instanța de apel, indicînd în decizia sa
circumstanța că inculpatul a săvîrșit infracțiunea ca urmare a unui concurs de
împrejurări grele de ordin familial, n-a motivat în niciun fel această
circumstanță, neindicînd care sunt acele împrejurări familiale grele.
Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel nu și-a motivat soluția
de individualizare a pedepsei stabilite inculpatului, nu a pătruns în esența
problemei, nu a ținut cont de starea de fapt și de drept, și, respectiv, a ajuns
eronat la concluzia că executarea pedepsei în privința inculpatului poate fi
suspendată condiționat în baza art. 90 Cod penal.
Reieșind din cele sus menționate, instanța de recurs a ajuns la concluzia,
că instanța de fond corect a individualizat pedeapsa inculpatului, ținînd cont
în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de
gravitatea infracțiunii săvîrșite, de personalitatea inculpatului, de
circumstanțele atenuante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării inculpatului, astfel fiind respectate dispozițiile art. 61, 75, 76 Cod
penal, cît și prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, stabilindu-i
inculpatului o pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă, sub formă de
închisoare, care își va atinge scopul și va duce la restabilirea echității sociale,
corectarea inculpatului, prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît de către
inculpat cît și de alte persoane, motiv pentru care instanța de recurs conchide
asupra necesității casării deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.
Astfel, instanța de recurs concluzionează că, instanța de apel greșit a
admis apelul declarat și a pronunțat o nouă hotărîre, stabilindu-i inculpatului
pedeapsa închisorii cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendînd
7
condiționat executarea pedepsei față de inculpat, nemotivîndu-și soluția în
acest sens, fapt prin care a comis erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1)
pct. 6) și 10 ) Cod de procedură penală .
Avînd în vedere mențiunile sus indicate, reieșind din prevederile art. 435
alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit concluzionează
de a casa total decizia instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei
instanțe, deoarece apelul a fost greșit admis.
În conformitate cu art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, se casează total decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2015 cu menținerea
sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 decembrie 2014, în cauza
penală în privința lui Stîrcea Jan Boris, prin care acesta a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal la 3 (trei) ani
6 luni închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Termenul executării pedepsei lui Stîrcea Jan a-l calcula din data reținerii,
cu includerea în acest termen a timpului aflării inculpatului în stare de arest
de la 13 septembrie 2014 pînă la data de 17 aprilie 2015.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 ianuarie 2016.
Președinte (semnătura) Ursache Petru
Judecători (semnătura) Toma Nadejda
(semnătura) Nicolaev Ghenadie
(semnătura) Timofti Vladimir
(semnătura) Moraru Petru
8