1re-109/2015 — art. 264/1 al.3 CP

1re-109/2015 — art. 264/1 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1re-109/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal, în următoarea componență:

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, declarat de

avocatul Ceachir Anatolie în numele condamnatului Palamari Constantin, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22

decembrie 2014 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01

aprilie 2015, în cauza penală, privindu-l pe:

Palamari Constantin Ștefan, născut la

24.11.1978, originar și domiciliat în

raionul Strășeni, sat Vorniceni, str. 8

martie, 22.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

Palamari Constantin Ștefan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

264/1 alin.(3) la amendă în mărime de 550 (cinci sute cincizeci) unități

convenționale, ceea ce constituie 11000 (unsprezece mii) lei, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Palamari Constantin Ștefan, la 07 septembrie 2013, aproximativ la ora 03.00, în

mun. Chișinău, pe str. Calea Ieșilor, vis-a-vis de restaurantul „Butoiaș”, conducea

automobilul de model „BMW” cu nr.î. STAR 065, se deplasa spre ieșirea din mun.

Chișinău în direcția r-lui Strășeni și a fost stopat de către colaboratorii

Inspectoratului Național de Patrulare. Șoferul, avînd intenția de a tăinui faptul

1

conducerii automobilului de către el, a stopat automobilul, a trecut pe bancheta

din spate, iar la volan a urcat soția acestuia Serafima Palamari, care în acel

moment se afla în autoturism pe bancheta din față dreapta. Agentul constatator,

care a observat schimbarea șoferului, după ce s-a apropiat de autoturism, a inițiat

o discuție cu Palamari Constantin, în timpul căreia a simțit de la acesta miros de

alcool din cavitatea bucală. Avînd dubii, că conducătorul auto este în stare de

ebrietate, colaboratorii de poliție ai INP, l-au condus la sediul Instituției Medico-

Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie, amplasat în mun.

Chișinău, str. Petru Rareș, 32, pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de

ebrietate. Conducătorul auto, Constantin Palamari, a refuzat categoric de a fi

supus testării alcoolscopice și recoltării probelor biologice în cadrul examenului

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei. Faptul refuzului

fiind consemnat în procesul-verbal nr. 3677 din 07 septembrie 2013.

Prin acțiunile sale inculpatul Palamari Constantin a comis infracțiunea

prevăzută de art. 264/1 alin.(3) Cod penal – refuzul conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolică, de la examenul medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și a naturii ei.

de către: procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Guzic Vlad, inculpatul

Palamari Constantin și avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Palamari

Constantin.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei,

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Palamari Constantin, fiind recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264/1 alin. (3) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa cu amendă

în mărime de 650 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce

unități de transport pe un termen de 5 ani.

În motivarea recursului a indicat, că prima instanță a calificat corect

acțiunile inculpatului, însă a aplicat o pedeapsă prea blîndă, la limita minimă

prevăzută de infracțiunea imputată, în lipsa circumstanțelor atenuante, precum și

nu au fost luate în considerație circumstanțele potrivit cărora: inculpatul nu a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii, anterior a comis o infracțiune omogenă,

nu a conștientizat necesitatea autoeducării și corectării, dar și atitudinea post-

infracțională a inculpatului, care a orientat soția sa în sensul de a face declarații

neveridice, precum, că ea a condus automobilul.

3.2. Inculpatul a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat, pe motivul

lipsei în acțiunile sale a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate.

2

În motivarea recursului a indicat, că prima instanță a încălcat prevederile

art. 385, 389 Cod de procedură penală, deoarece în urma aprecierii probelor,

urma să reflecte în sentință motivele concluziilor sale privind admiterea unor

probe și respingerea altora, precum și argumentarea preferinței unor probe față

de altele, să se expună asupra argumentelor invocate de inculpat și de apărător,

fapt ignorat. Consideră, că sentința a fost bazată pe probe indirecte, pe

presupuneri, rezultate din declarațiile martorului Dintiu Rustam, care nu au fost

susținute prin alte probe directe.

3.3. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului, prin recursul

suplimentar la recursul inculpatului, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și achitarea inculpatului sau rejudecarea cauzei de către prima instanță,

dacă este necesară administrarea de probe suplimentare.

În motivarea recursului a menționat, că incorect a fost indicată calea și

termenul de atac al sentinței, dar și că la baza sentinței au fost puse doar

declarațiile martorului Dintiu Rustam, inspectorul poliției rutiere, fără a fi

confirmate cu alte probe, în condițiile existenței contradicțiilor esențiale. A

obiectat împotriva faptelor, că: agentul constatator nu a înregistrat cu mijloace

tehnice momentul schimbării persoanelor la volanul vehiculului; nu au fost

ridicate înregistrările video de la începutul traseului pînă la stoparea mijlocului

de transport, inclusiv de la intersecții și de la alți șoferi; nu au fost ridicate

amprentele digitale de pe volan, cutia de viteze, alte obiecte; nu au fost invitați

doi martori, de către agenții constatatori, în vederea consemnării acțiunilor la

fața locului; nu a fost verificat timpul și modul de schimbare a pasagerului cu

șoferul, cît și dacă era posibil de a vizualiza momentul schimbului în automobilul

de model BMW 520 de la distanța de 30 metri.

A menționat asupra faptului prezentării în prima instanță a hotărîrii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 02 aprilie 2014, prin care a fost admisă

contestația inculpatului, fiind declarate nule: procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale din 07.09.2013,

cu clasarea cauzei. Legalitatea acțiunilor inspectorului Dintiu R. nu a fost

confirmată prin probe, existînd dubii, care urmau a fi interpretate în favoarea

inculpatului.

A mai indicat argumentul, că prima instanță urma a declara nulitatea

actelor procesuale: ordonanța privind începerea urmăririi penale din 01

octombrie 2013, deoarece a fost depășit termenul de pînă la 25 septembrie 2013

privind luarea deciziei pe caz; ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuit a

lui Palamari C. din 08 ianuarie 2014, deoarece data indicată este falsă, fiind zi de

odihnă; actul de audiere a martorilor din 23 septembrie 2013, deoarece

3

urmărirea penală a fost pornită la 01 octombrie 2013, acțiunea fiind efectuată în

afara procesului; procesul-verbal al experimentului în procedura de urmărire

penală din 21 ianuarie 2014, deoarece experimentul a fost petrecut în alte

condiții climaterice și de timp decît cele de la momentul constatării faptei, și

anume: la 21 ianuarie 2014, între orele: 19.55-20.15, în timp ce împrejurările de

fapt au avut loc la 07 septembrie 2013, orele: 03.00-03.20.

S-a invocat încălcarea art. 63 Cod de procedură penală, prin faptul, că

Palamari C. a fost recunoscut ca bănuit la 09 octombrie 2013, cu încălcarea

termenului de menținere în stare de bănuit.

A menționat recurentul, că prima instanță nu a ținut cont de faptul, că mai

multe acte, și anume: procesele-verbale privind contravențiile administrative,

raportul agentului constatator, procesul-verbal privind constatarea faptei de

conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, îndreptarea,

procesul-verbal nr. 3677, procesul-verbal de înlăturare de la conducerea

vehiculului, toate din data de 07 septembrie 2013, au fost întocmite la aceeași oră

– 03.20, de către același inspector Dintiu Rustam, fapt, care duce la nulitatea

actelor.

A invocat faptul impunerii soției inculpatului de a face declarații împotriva

acestuia și pornirea urmăririi penale în privința ei pe art. 312 alin.(1) Cod penal,

de către același procuror.

A apreciat a fi nemotivată soluția de respingere a declarațiilor martorului

Paluța Octavian, care a indicat la faptul urcării la volanul automobilului de la

restaurantul „Sănătatea” a soției inculpatului și plecarea spre domiciliu după

orele 02.30.

A considerat, că a fost încălcat dreptul inculpatului la un „tribunal”, fiind

încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, prin faptul, că nu au fost

verificate complet și obiectiv probele și argumentele părții apărării.

2015, pronunțată integral la 29 aprilie 2015, au fost respinse, ca nefondate,

cererile de recurs declarate de procuror și de inculpat, fiind menținută fără

modificări sentința primei instanțe.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat

asupra vinovăției inculpatului Palamari Constantin în comiterea infracțiunii.

Împrejurările au fost constatate reieșind din totalitatea de probe acumulate, care

au fost corect apreciate, fiind respectate prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

4

A fost constatată existența infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.(3) Cod

penal, precum și vinovăția lui Palamari C. în comiterea ei, în baza probelor

administrate de prima instanță și verificare de instanța de recurs:

-declarațiile martorului Dintiu Rustam;

-declarațiile martorului Paluța Octavian;

-raportul agentului constatator din 07.09.2013;

-procesul-verbal nr. 3677 din 07.09.2013 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei;

-procesul-verbal de înlăturare de la conducerea autovehiculului din

07.09.2013;

-procesul-verbal al experimentului în procedura de urmărire penală din

27.01.2014.

Calitatea inculpatului de conducător al mijlocului de transport, în speță, a

fost confirmată prin declarațiile martorilor Dintiu Rustam, susținute prin

înscrisurile indicate ca probă, precum și acțiunea de refuz al inculpatului de la

testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate, a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice, confirmată prin

procesul-verbal nr. 3677 din 07 septembrie 2013, precum și prin declarațiile

inculpatului, care a confirmat refuzul de la testarea alcoolscopică.

Au fost apreciate a fi eronate argumentele apărării împotriva declarațiilor

martorului Dintiu Rustam.

Argumentul recurentului referitoare la faptul, că nu a fost înregistrat cu

mijloacele tehnice momentul schimbării persoanelor, a fost apreciat a fi nefondat,

reieșind din declarațiile martorului, care a indicat, că schimbarea conducătorului

și a pasagerului a avut loc în momentul cînd martorul se apropia de autovehicul.

Lipsit de temei a fost apreciat argumentul potrivit căruia nu au fost ridicate

înregistrări video de la începutul traseului – restaurantul „Sănătatea” pînă la

stoparea mijlocului de transport, de la intersecții și alți posibili șoferi, pe motivul

lipsei dovezii existenței unor astfel de înregistrări, precum a lipsei pe traseul de

deplasare a unor vehicule terțe în momentul stopării, reieșind din declarațiile

martorului. Lipsa datelor invocate de recurent, nu exclude, în opinia instanței de

recurs, veridicitatea declarațiilor martorului.

Drept neîntemeiate au fost apreciate obiecțiile privitor la faptul, că nu au

fost ridicate amprentele digitale de pe volan, cutia de viteză, alte obiecte, reieșind

din declarațiile inculpatului, potrivit căruia Palamari Serafima utilizează uneori

automobilul, precum și că potrivit procesului-verbal de înlăturare de la

conducerea vehiculului, acesta a fost preluat de Palamari Serafima. Prin urmare,

5

fiind certă utilizarea vehiculului de către soția inculpatului, ar fi fost lipsită de

relevanță proba cu amprentele digitale.

Irelevant a fost apreciat argumentul privind anexarea hotărîrii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 02 aprilie 2014 privind declararea nulă a procesului-

verbal cu privire la contravenție și a deciziei de aplicare a sancțiunii

contravenționale din 07 septembrie 2013, cu clasarea cauzei, pe motivul, că

învinuirea, la caz, îl viza pe inculpat privind comiterea contravenției prevăzute de

art. 232 alin.(1) Cod contravențional, circumstanță irelevantă pentru cauza

penală, precum și procesul contravențional a fost încetat pe motivul încălcării

normelor pertinente la întocmire, fără a fi trase concluzii referitoare la persoana

care conducea vehiculul.

Nu a generat dubii nici argumentul recurenților asupra indicării de către

martor a orei 01.00 drept moment al comiterii infracțiunii, reieșind din specificul

factorului uman și a capacității de a memoriza date exacte, dar și din fixarea orei

comiterii faptei prin actele procesuale.

Nu a fost reținut nici argumentul privind implicarea martorului în

instrumentarea unor cauze de către CNA și Procuratura Anticorupție în condițiile

lipsei probelor privind condamnarea sa irevocabilă pentru faptele invocate,

inclusiv pentru declarații mincinoase în procesul penal examinat.

Respinse au fost și trimiterile la declarațiile martorului Paluța Octavian,

potrivit căruia de la restaurant automobilul a fost condus de către soția

inculpatului, reieșind din faptul, că din declarațiile însăși a martorului a reieșit, că

nu l-a asistat pe inculpat pe întreg parcursul deplasării, precum și din caracterul

relevant al faptului, că la momentul stopării automobilului, acesta era condus

anume de către inculpat, indiferent de circumstanța cine a urcat la volan la

pornire.

A fost constatat lipsit de temei argumentul privind declararea nulității

ordonanței de începere a urmării penale din 01.10.2013, reieșind din faptul

comiterii faptei la 07.09.2013 și a respectării termenului de 30 zile, prevăzut de

art. 274 alin.(1) Cod de procedură penală.

Avînd în vedere, că declarațiile martorului Palamari Serafima nu au stat la

baza emiterii sentinței de condamnare, a fost considerat neîntemeiat argumentul

referitor la imposibilitatea audierii numitului martor la 23 septembrie 2013, deși

ordonanța privind începerea urmării penale a fost emisă la 01 octombrie 2013.

A fost considerat neîntemeiat și argumentul privind impunerea lui Palamari

Serafima de a face declarații, reieșind din faptul, că din conținutul procesului-

verbal de audiere din 23 septembrie 2013, ultima a fost preîntîmpinată despre

dreptul de a tăcea, în calitatea sa de soție a inculpatului, drept de care, însă, nu s-a

6

folosit. Mai mult, că declarațiile martorului indicat au confirmat poziția

inculpatului, fiind exclusă influiența din partea colaboratorilor OUP.

Instanța de apel, de asemenea, a ajuns la concluzia că nu poate fi declarată

nulă ordonanța din 08.01.2014 de recunoaștere în calitate de învinuit a lui

Palamari C. , deoarece a fost emisă în termenul stabilit de art. 63 alin.(2) pct.3)

Cod de procedură penală, iar faptul neaducerii ei la cunoștința învinuitului pînă la

15.01.2014 s-a datorat absenței în țară a ultimului.

În opinia instanței de recurs, faptul, că raportul agentului constatator,

procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport

în stare de ebrietate alcoolică, îndreptarea, procesul-verbal nr. 3677, procesul-

verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului, toate din 07.09.2013, au fost

întocmite la aceeași oră -03.20 nu atrage nulitatea lor, odată ce au fost întocmite

în vederea exercitării atribuțiilor profesionale.

Lipsesc temeiurile pentru declararea nulității procesului-verbal al

experimentului în procedura de urmărire penală din 21.01.2014, reieșind din

declarațiile inculpatului, potrivit căruia, condițiile în care a fost petrecut

experimentul erau similare celor existente la 07.09.2013.

Astfel argumentele recurenților au fost apreciate a fi eronate, fiind

combătute prin cumulul de probe administrat legal.

Palamari Constantin depune recurs în anulare, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015.

Recursul în anulare a fost declarat în termenul stabilit de art. 454 Cod de

procedură penală.

În motivarea recursului în anulare este indicat, că a fost încălcat dreptul

condamnatului la apărare și la un recurs efectiv, prevăzut de art. 6 CEDO, prin

faptul, că instanța de recurs ordinar nu s-a expus asupra căii greșite de atac

indicate în sentință.

La fel, nu a avut loc expunerea asupra tuturor motivelor invocate în recurs,

precum: nulitatea proceselor-verbale privind contravenția administrativă, dar și

lipsa semnării lor de către doi martori, declararea nulității procesului-verbal cu

privire la contravenție și a deciziei de sancționare din 07.09.2013, precum și

caracterul nedemonstrat al legalității acțiunilor agentului constatator.

Recurentul reiterează argumentele privind declararea nulității actelor

procesuale din dosar, indicate în conținutul recursului ordinar, precum și

argumentele privind impunerea de către organele de drept a martorului Palamari

Serafima de a depune declarații împotriva soțului.

7

Invocă recurentul și existența contradicțiilor în declarațiile agentului

constatator cu cele ale martorilor Palamari Serafima și Paluța Octavian, dar și a

condamnatului Palamari Constantin, menționînd, că nu au fost cercetate toate

probele prezentate, lipsește motivarea asupra admisibilității fiecărei probe.

Apreciază a fi încălcate prevederile art. 24 Cod de procedură penală –

principiul contradictorialității și egalității părților în proces, dreptul la un proces

echitabil, pe motivul respingerii nemotivate a probelor în susținerea apărării,

apreciate de către apărare pertinente, veridice, concludente și coraborate cu alte

probe, precum și neexaminarea și lipsa de apreciere a argumentelor apărării.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 6 pct. 44) și art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană

a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea

cererii.

Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea

pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate

de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi

naționale.

Recurentul invocă încălcarea dreptului condamnatului la apărare și la un

recurs efectiv prevăzute de art. 6 CEDO, invocînd în acest sens nulitatea actelor

procedurale, înfăptuite în cadrul urmăririi penale, precum și respingerea

solicitărilor apărării în cadrul examinării cauzei de către instanțele judecătorești.

Examinînd materialele cauzei în raport cu argumentele recursului în

anulare, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 251 alin.(1) Cod de

procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea

procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a

comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin

anularea acelui act.

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal consideră neîntemeiate

argumentele recurentului privind invocarea nulității actelor procesuale:

ordonanța privind începerea urmăririi penale din 01.10.2013, ordonanța de

recunoaștere în calitate de învinuit din 08.01.2014, procesul-verbal de audiere a

martorului Dintiu Rustam din 26.09.2013, procesul-verbal de audiere a

8

martorului Palamari Serafima din 23.09.2013, raportul agentului constatator din

07.09.2013, procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului

de transport în stare de ebrietate alcoolică din 07.09.2013, îndreptarea din

07.09.2013, procesul-verbal nr. 3677 din 07.09.2013, procesul-verbal al

experimentului în procedura de urmărire penală din 21.01.2014.

În acest sens se constată că criticile formulate de recurent au constituit

obiect de examinare în cadrul instanței de recurs ordinar, care în mod temeinic și

cu referire la fiecare act procesual menționat în recurs, a expus argumente și a

formulat concluzii privind caracterul legal al documentelor procesuale contestate,

concluzii specificate în textul deciziei atacate, așa cum este indicat în pct. 5 al

prezentei decizii, concluzii pe care instanța în anulare le însușește și repetarea

cărora nu se impune.

Colegiul penal consideră a fi nefondat și argumentul recurentului, potrivit

căruia instanța de recurs ordinar nu s-a expus asupra nulității proceselor-verbale

ale contravenției administrative, sub aspectul, că acestea nu au fost semnate de

către doi martori.

În acest sens, potrivit conținutului sentinței primei instanțe și a deciziei

instanței de recurs ordinar, nu se atestă ca în calitate de probă la stabilirea stării

de fapt și a demonstrării vinovăției lui Palamari C. să fie indicat careva proces-

verbal cu privire la contravenție.

Mai mult, în conținutul deciziei supuse recursului în anulare, a fost indicat,

că „…hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 02.04.2014, prin care s-a

admis contestația lui Palamari Constantin și s-au declarat nule procesul-verbal cu

privire la contravenție și decizia de aplicare a sancțiunii contravenționale din

07.09.2013, cu clasarea cauzei, Colegiul reiterează că, aceasta este irelevantă, în

condițiile în care învinuirea contravențională adusă în acel proces lui Palamari

Constantin viza comiterea contravenției prevăzute de art. 232 alin.(1) Cod

contravențional, circumstanță irelevantă pentru prezenta cauză…”(f.d.153-154).

Prin urmare, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de recurs

ordinar, că argumentul privind declararea nulității proceselor-verbale cu privire

la contravenție nu are careva relevanță la examinarea cauzei în ordinea

recursului în anulare.

Argumentul recurentului potrivit căruia instanța de recurs ordinar nu s-a

expus asupra circumstanței, că prima instanță, în sentință a indicat ilegal calea de

atac - apelul în termen de 15 zile, instanța de recurs în anulare îl va respinge.

În acest sens, Colegiul penal constată, că în ordinea art. 437 alin.(1) pct.1) și

art. 439 alin.(1) Cod de procedură penală, calea și termenul de atac a sentinței

9

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 decembrie 2014 este recurs în termen

de 15 zile.

Eroarea admisă de către prima instanță la indicarea căii de atac – „apelul”, a

fost înlăturată la judecarea cauzei de către instanța ierarhic superioară a

recursurilor ordinare declarate de către procuror și de către inculpat, fiind

menționat în acest sens în întreg conținutul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, că cauza a fost judecată în ordine de recurs.

Astfel a fost respectată procedura legală de examinare și nu a avut loc încălcarea

dreptului inculpatului la apărare și la un recurs efectiv, precum a fost invocat în

cererea de recurs în anulare.

Referitor la argumentul recurentului privind dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, Colegiul penal constată că, instanțele de judecată, în baza

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședințele de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate în baza art.264/1 alin. (3) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal mai menționează, că potrivit jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

“inter alia”, ca, atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul

Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu

insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite

revizuirea unei hotărîri judecătorești definitive și executorii doar în scopul

reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de

revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de

drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri

asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O

îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și

obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).

Colegiul penal nu a statuat în prezenta cauză existența unui viciu

fundamental, care ar afecta hotărîrile judecătorești, ajungînd la concluzia, că

recursul în anulare urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

10

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de avocatul Ceachir

Anatolie în numele condamnatului Palamari Constantin împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, în cauza penală în

privința lui Palamari Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 decembrie 2015.Decizia

este integral la 30 decembrie 2015.

Președinte URSACHE Petru

Judecători TOMA Nadejda

NICOLAEV Ghenadie

11