1re-5/2017 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-5/2017 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1re-5/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnatul Pașa Sorin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Pașa Sorin Mihail, născut la 13 aprilie 1963, originar

și domiciliat mun. Chișinău, str. Miron Costin, 18/2, ap. 11.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat Pașa Sorin Mihail, în comiterea infracțiunii prevăzute pe art. 2641

alin.(l) Cod penal și în baza acestei norme, cu aplicarea prevederilor art. 3641 pct.(8)

Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime

de 300 unități convenționale, ce constituie 6000 lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani.

2015, aproximativ la orele 01.53 min., conducea automobilul de model „Mercedes”,

cu numerele de înmatriculare K SP 013, în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12.

Ulterior a fost staționat de către colaboratorii INP al IGP și în timpul verificării actelor

au apărut suspecții că sunt prezente semne evidente că conducătorul auto se află în

stare de ebrietate alcoolică.

Astfel, pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, conducătorul

auto a fost supus de către agentul constatator, verificării cu alcotestul de model

„DRAGER”, în rezultatul căruia lui Sorin Pașa i-a fost stabilit rezultatul de 0,92 mg/l

1

vapori de alcool în aerul expirat, astfel acesta se afla în timpul conducerii mijlocului

de transport în stare de ebrietate alcoolică, fapt care conform „Hotărîrii Guvernului

RM nr. 296 din 16.04.2009 privind modul de testare alcoolscopică, de examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei” se califică ca stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Prin urmare, prin acțiunile sale conducătorul mijlocului de transport a încălcat

cerințele pct. 14 lit. „a” a Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora

„conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat

băuturi alcoolice, care conduc la reducerea reacției și la afectarea capacității normale

de conducere”.

Astfel, Pașa Sorin este învinuit de organul de urmărire penală că, a săvîrșit

infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal a RM și anume : conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat.

Ungureanu Ion au declarat recurs comun, prin care au solicitat casarea parțială a

sentinței Judecătoriei s. Buiucani, mun. Chișinău din 22 februarie 2016 și adoptarea

unei noi hotărâri prin care în privința subsemnatului să fie aplicate prevederile art. 55

Cod penal privind atragerea la răspundere administrativă.

recursul comun depus de către inculpatul Pașa Sorin și avocatul Ungureanu Ion a fost

respins ca nefondat, și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță

la examinarea cauzei și emiterea sentinței a stabilit toate circumstanțele de fapt și de

drept, a făcut o justă încadrare juridică a acțiunilor inculpatului, a respectat toate

prevederile procesuale la examinarea cauzei, și a aplicat inculpatului o pedeapsă

echitabilă ținînd cont de circumstanțele reale și personale, de circumstanțele atenuante

și agravante.

Instanța de apel a menționat că la data de 04.02.2016, în cadrul ședinței

preliminare, inculpatul Pașa Sorin Mihail, fiind asistat de avocatul Ungureanu Ion, a

declarat personal că recunoaște în totalitate săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu

și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală care îi sunt cunoscute, le înțelege conținutul, nu are obiecții asupra lor și nu

solicită administrarea de noi probe, înaintînd instanței un înscris autentic în acest sens.

În viziunea instanței de apel prima instanță, audiind declarațiile inculpatului,

susținute de apărător, ascultînd opinia procurorului, ținînd cont de faptul că din

probele administrate la faza de urmărire penală a reținut că fapta inculpatului este

stabilită și denotă suficiente date cu privire la personalitatea acestuia, pentru a permite

stabilirea unei pedepse, dat fiind faptul că rechizitoriul în speță a fost întocmit în

conformitate cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a conchis că acțiunile sus menționate ale inculpatului Pașa Sorin

Mihail corect au fost încadrate de prima instanță pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, după

2

indicii calificativi: „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

Totodată, instanța de apel a reținut că împrejurările prin care inculpatul a

săvârșit infracțiunea imputată lui au fost constatate prin totalitatea de probe

acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate în prima

instanță și verificate în instanța de recurs, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel la fel a reținut că examinînd cauza penală prin prisma art. 3641

Cod de procedură penală, audiind conform regulilor de audiere a martorului,

inculpatul Pașa Sorin Mihail, care personal prin înscris autentic, a recunoscut

săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, cercetînd probele administrate în

faza de urmărire penală, prima instanță a făcut o justă concluzie cu privire la aceea că

prin acțiunile sale intenționate inculpatul Pașa Sorin Mihail a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (l) Cod penal, conform semnelor calificative: „conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat”.

Prin urmare, în acest sens, prin fapta comisă Pașa Sorin, a atentat la obiectul

juridic principal, și anume la relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier,

sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Totodată, prima instanță a reținut și faptul că, conform laturii obiective prevăzute

de art. 2641 alin. (1) Cod penal, fapta prejudiciabilă comisă constă în acțiunea de

conducere a mijlocului de transport, de către o persoană aflată în stare de ebrietate cu

grad avansat, precum deja a fost stabilit mai sus, prin utilizare a mijlocului de comitere

a infracțiunii și anume - automobilul de model „Mercedes”, cu numerele de

înmatriculare K SP 013, iar fapta s-a considerat a fi consumată din momentul

efectuării conducerii mijlocului de transport de către Pașa Sorin, care se afla în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Astfel, sub aspectul laturii subiective al infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(l)

Cod penal, ținînd cont de împrejurările săvîrșirii faptei, prima instanță a apreciat că

inculpatul își dădea seama de caracterul antisocial al faptei sale, a prevăzut rezultatul

faptei sale și l-a urmărit prin săvîrșirea acestei fapte, prin urmare a săvîrșit fapta cu

vinovăție sub forma intenției directe.

Instanța de apel a menționat că potrivit lit. a) pct. 14 al Regulamentului Circulației

Rutiere conducătorului de vehicul îi este interzis, printre altele să conducă vehiculul

în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub

influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției.

La rîndul său art. 18 al Legii privind siguranța traficului rutier stabilește, printre

altele, că, pentru a conduce autovehiculul pe drumurile publice, conducătorul trebuie

să fie apt din punct de vedere psihofiziologic.

3

Avînd în vedere cele sus menționate, instanța de apel a conchis că prima instanță

în mod justificat a reținut că prin cecul Drager alcootest 6810 care a fost printat de

către alcootestul cu seria 7410, ARDM-0347, la 24.09.2015, ora 01.56 min., pe

numele cet. Pașa Sorin Mihail, rezultatul final fiind de 0,92 mg/l, care a fost confirmat

de semnătura persoanei testate, rezultă că în timpul conducerii mijlocului de transport,

Pașa Sorin Mihail se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Așadar, în sensul art. 394 Cod de procedură penală, instanța de judecată constatînd

fapta ilicită ca fiind dovedită și probele pe care se întemeiază concluziile, în mod

justificat s-a pronunțat asupra încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Pașa Sorin

Mihail, corect considerînd că acesta a comis infracțiunea de conducere a mijlocului

de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, infracțiune prevăzută la art. 2641 alin. (l) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că prima instanță stabilind circumstanțele

sus menționate, a numit pedeapsă lui Pașa Sorin Mihail pe art. 2641 alin. (1) Cod

penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de amendă în mărime

de 300 (trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie 6000 (șase mii) lei, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Astfel, instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei inculpatului Pașa

Sorin Mihail, prima instanță, călăuzindu-se de art. art. 7 și 75-78 Cod penal, a luat în

considerare faptul, că inculpatul a comis o infracțiune, care în conformitate cu art. 16

Cod penal, se referă la categoria infracțiunilor ușoare.

Totodată, stabilind pedeapsa inculpatului, prima instanță a ținut seama de gradul

de pericol social al acțiunilor comise, adică, că în cazul dat au fost afectate relațiile

sociale cu privire la siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse

conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de apel a conchis că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Instanța de apel a menționat că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

prima instanță a mai ținut cont de motivul săvîrșirii infracțiunii, de gravitatea

infracțiunii - ușoară, de personalitatea inculpatului, anterior nu a fost judecat și nu

dispune de antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de trai, nu se află la

evidența medicului psihiatru sau narcolog, precum și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea.

Instanța de apel, în acest sens, a relevat că inculpatul Pașa Sorin Mihail a comis o

infracțiune ușoară, anterior n-a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, este angajat în cîmpul muncii, circumstanțe agravante n-au fost

stabilite, iar în calitate de circumstanță atenuantă se rețin circumstanțele prevăzute de

art. 76 alin.(l) lit. a) și f) Cod penal - săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni

4

ușoare sau mai puțin grave, căință sinceră, contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii.

Instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la

aceea că, la caz, nu sunt aplicabile cerințele art. 55 Cod penal.

Or, conform art. 55 Cod penal, liberarea de răspundere penală, cu tragerea la

răspundere contravențională, poate avea loc în privința persoanei care a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune, însă în cazul infracțiunii incriminate inculpatului

obiectul de atentare este afectarea relațiilor sociale cu privire la siguranța traficului

rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să

conducă în stare de ebrietate. Sintagma „a reparat prejudiciul cauzat” are în vedere

prejudiciul material, iar în cazul dat suntem în prezența daunelor nemateriale cauzate

relațiilor sociale cu privire la siguranța traficului rutier, care indiferent că persoana

vinovată a fost condamnată nu pot fi considerate ca total reparate.

Prin urmare, în cazul dat nu sunt aplicabile dispozițiile art. 55 Cod penal, care

prevăd că răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită poate fi înlocuită cu o altă

formă de răspundere, extrapenală, care atrage încetarea procesului penal cu aplicarea

unei sancțiuni cu caracter contravențional.

Pașa Sorin, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărîri prin care să fie aplicat art. 55 Cod penal și inculpatul Pașa Sorin să

fie liberat de răspundere penală cu tragere la răspundere contravențională.

În cererea de recurs în anulare recurentul invocă următoarele motive :

- prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului Pașa Sorin, a aplicat prevederile

art. 3641 pct.8) Cod de procedură penală, care prevede că inculpatul, care a recunoscut

vina beneficiază de reducerea cu ¼ a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu amendă. Însă instanța, aplicînd aceste prevederi ale legii a comis o eroare

de drept, care se manifestă prin următoarele:

- conform art. 2641 alin. (1) Cod penal, se pedepsește cu amendă de la 400 la 500

u.c. , aplicînd prevederile art. 3641 pct. 8) Cod de procedură penală, instanța trebuia

să stabilească amendă în mărime de 125 u.c., și nu 300 u.c. (500 u.c. : ¼ % = 125 u.c).

Această eroare de drept, a fost comisă atît de către prima instanță, cît și de către

instanța de apel;

- alt motiv pentru a depune recursul în anulare este eroarea de drept comisă de

către instanțele de judecată cu privire la principiul individualizării pedepsei pe cauza

dată. Conform Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție din 11.11.2013 „Cu

privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, - instanțele de

judecată aplică pedeapsa luînd în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii comise, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența

pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum, și de condițiile de viață ale

familiei acestuia;

- instanțele de judecată nu au luat în considerație că inculpatul Pașa Sorin atît la

5

urmărirea penală, cît și în instanța de judecată a recunoscut vinovăția, sincer s-a căit

în comiterea infracțiunii date, activ a colaborat cu organele de urmărire penală,

anterior nu a fost judecat, fără antecedente penale, are loc de muncă permanent, se

caracterizează la locul de muncă exclusiv numai pozitiv, activează în jur de 30 ani în

calitate de chirurg plastician, se bucură de o reputație ireproșabilă. Pașa Sorin este

Secretarul Societății de Chirurgie Estetică și Cosmetologie din Republica Moldova.

Este coautorul invenției „Metoda de plastie a defectului peretelui abdominal anterior

în reconstrucția glandei mamare”, și deține Certificatul de inovator în acest domeniu.

A participat cu multiple articole și comunicări științifice la Congrese și Simpozioane

internaționale în mai multe țări;

- aceste circumstanțe atenuante se încadrează indiscutabil pentru a fi aplicat art.

55 Cod penal și al libera de răspundere penală pe Pașa Sorin, cu atragerea acestuia la

răspundere contravențională;

- instanța de apel a încălcat prevederile art.75 Cod penal și anume criteriile

generale de individualizare a pedepsei, astfel, a comis erori de drept la stabilirea

pedepsei pe cauza dată.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii

atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Conform prevederilor art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

În acest context, Colegiul penal reiterează că una din cerințele esențiale la

declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al

6

prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, care cade sub incidența noțiunii

de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată.

Cu referire la prezenta cauză, Colegiul penal constată că recurentul invocă în

calitate de motiv de anulare faptul, că instanțele judecătorești inferioare i-au stabilit

condamnatului pedeapsa prea aspră, fără aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, prin

care condamnatul Pașa Sorin să fie liberat de răspunderea penală și tras la răspundere

contravențională.

Privitor la argumentele condamnatului că i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră

fără a se ține cont de prevederile art. 75 Cod penal, Colegiul penal menționează că o

astfel de eroare de drept la caz nu se atestă, acest fapt fiind pe deplin elucidat și în

instanța de recurs, care a stabilit că, infracțiunea săvârșită de inculpat se califică ca

fiind una ușoară, sancțiunea căreia prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la

400 la 500 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de

la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de la 3 la 5 ani.

Inculpatul a recunoscut vinovăția și s-a căit sincer, cauza fiind examinată pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, care prevede la pct. (8), că inculpatul care a recunoscut săvîrșirea

faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută

de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

Astfel, Colegiul penal constată că la aplicarea pedepsei condamnatului pentru

infracțiunea comisă, instanța ierarhic inferioară a individualizat pedeapsa ținînd cont

de prevederile art.7, 61 și 75 Cod penal, aplicând condamnatului o pedeapsă echitabilă

în limitele minime fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate

cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului. Având în vedere și faptul că o pedeapsă mai aspră, din numărul

celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul

în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei.

Totodată, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 24 Cod penal,

persoana care a săvîrșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de

alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și

influența ei asupra săvîrșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei,

fiind astfel la caz, imposibilă liberarea de la răspunderea penală a inculpatului, cu

tragere la răspundere contravențională potrivit prevederilor art. 55 Cod penal.

7

Reieșind din circumstanțele cauzei sus menționate, Colegiul penal constată că

pedeapsa aplicată condamnatului, este legală și echitabilă, iar argumentele recursului

privind posibilitatea aplicării față de condamnat a prevederilor art. 55 Cod penal,

Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece față de condamnatul Pașa Sorin a

fost aplicată pedeapsă echitabilă stabilită de legea penală, inclusiv de sancțiunea

normei în baza căreia a fost condamnat și anume amenda, redusă cu ¼ sub limitele

minime în baza prevederilor art.3641 alin.(8) Cod penal.

Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească contestată,

Colegiul penal atestă că nu se constată vreun viciu fundamental sau erori de drept, ce

ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești deja irevocabile și ar da temei de intervenire

în procedura precedentă.

Conform prevederilor art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, recursul în

anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în alin.(1) al

acestui articol sau este declarat repetat.

Astfel, în baza circumstanțelor constatate, Colegiul penal conchide că recursul

în anulare declarat de condamnatul Pașa Sorin, urmează a fi declarat inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Pașa Sorin

Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie

2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 08 februarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

8