1re-5/2017 — Art. 264-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 februarie 2016 a fost recunoscut vinovat Pașa Sorin Mihail, în comiterea infracțiunii prevăzute pe art. 2641 alin.(l) Cod penal și în baza acestei norme, cu aplicarea prevederilor art. 3641 pct.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani.

Potrivit sentinței menționate, inculpatul Pașa Sorin Mihail la 24 septembrie 2015, aproximativ la orele 01.53 min., conducea automobilul de model „Mercedes”, cu numerele de înmatriculare K SP 013, în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12. Ulterior a fost staționat de către colaboratorii INP al IGP și în timpul verificării actelor au apărut suspecții că sunt prezente semne evidente că conducătorul auto se află în stare de ebrietate alcoolică. Astfel, pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, conducătorul auto a fost supus de către agentul constatator, verificării cu alcotestul de model „DRAGER”, în rezultatul căruia lui Sorin Pașa i-a fost stabilit rezultatul de 0,92 mg/l 1 vapori de alcool în aerul expirat, astfel acesta se afla în timpul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, fapt care conform „Hotărîrii Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009 privind modul de testare alcoolscopică, de examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei” se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Prin urmare, prin acțiunile sale conducătorul mijlocului de transport a încălcat cerințele pct. 14 lit. „a” a Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, care conduc la reducerea reacției și la afectarea capacității normale de conducere”. Astfel, Pașa Sorin este învinuit de organul de urmărire penală că, a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal a RM și anume : conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Nefiind de acord cu sentința, inculpatul Pașa Sorin Mihail și avocatul acestuia, Ungureanu Ion au declarat recurs comun, prin care au solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei s. Buiucani, mun. Chișinău din 22 februarie 2016 și adoptarea unei noi hotărâri prin care în privința subsemnatului să fie aplicate prevederile art. 55 Cod penal privind atragerea la răspundere administrativă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, recursul comun depus de către inculpatul Pașa Sorin și avocatul Ungureanu Ion a fost respins ca nefondat, și menținută sentința fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță la examinarea cauzei și emiterea sentinței a stabilit toate circumstanțele de fapt și de drept, a făcut o justă încadrare juridică a acțiunilor inculpatului, a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei, și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă ținînd cont de circumstanțele reale și personale, de circumstanțele atenuante și agravante. Instanța de apel a menționat că la data de 04.02.2016, în cadrul ședinței preliminare, inculpatul Pașa Sorin Mihail, fiind asistat de avocatul Ungureanu Ion, a declarat personal că recunoaște în totalitate săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală care îi sunt cunoscute, le înțelege conținutul, nu are obiecții asupra lor și nu solicită administrarea de noi probe, înaintînd instanței un înscris autentic în acest sens. În viziunea instanței de apel prima instanță, audiind declarațiile inculpatului, susținute de apărător, ascultînd opinia procurorului, ținînd cont de faptul că din probele administrate la faza de urmărire penală a reținut că fapta inculpatului este stabilită și denotă suficiente date cu privire la personalitatea acestuia, pentru a permite stabilirea unei pedepse, dat fiind faptul că rechizitoriul în speță a fost întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală. Instanța de apel a conchis că acțiunile sus menționate ale inculpatului Pașa Sorin Mihail corect au fost încadrate de prima instanță pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, după 2 indicii calificativi: „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”. Totodată, instanța de apel a reținut că împrejurările prin care inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate în prima instanță și verificate în instanța de recurs, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel la fel a reținut că examinînd cauza penală prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, audiind conform regulilor de audiere a martorului, inculpatul Pașa Sorin Mihail, care personal prin înscris autentic, a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cercetînd probele administrate în faza de urmărire penală, prima instanță a făcut o justă concluzie cu privire la aceea că prin acțiunile sale intenționate inculpatul Pașa Sorin Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (l) Cod penal, conform semnelor calificative: „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”. Prin urmare, în acest sens, prin fapta comisă Pașa Sorin, a atentat la obiectul juridic principal, și anume la relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Totodată, prima instanță a reținut și faptul că, conform laturii obiective prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, fapta prejudiciabilă comisă constă în acțiunea de conducere a mijlocului de transport, de către o persoană aflată în stare de ebrietate cu grad avansat, precum deja a fost stabilit mai sus, prin utilizare a mijlocului de comitere a infracțiunii și anume - automobilul de model „Mercedes”, cu numerele de înmatriculare K SP 013, iar fapta s-a considerat a fi consumată din momentul efectuării conducerii mijlocului de transport de către Pașa Sorin, care se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Astfel, sub aspectul laturii subiective al infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(l) Cod penal, ținînd cont de împrejurările săvîrșirii faptei, prima instanță a apreciat că inculpatul își dădea seama de caracterul antisocial al faptei sale, a prevăzut rezultatul faptei sale și l-a urmărit prin săvîrșirea acestei fapte, prin urmare a săvîrșit fapta cu vinovăție sub forma intenției directe. Instanța de apel a menționat că potrivit lit. a) pct. 14 al Regulamentului Circulației Rutiere conducătorului de vehicul îi este interzis, printre altele să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției. La rîndul său art. 18 al Legii privind siguranța traficului rutier stabilește, printre altele, că, pentru a conduce autovehiculul pe drumurile publice, conducătorul trebuie să fie apt din punct de vedere psihofiziologic. 3 Avînd în vedere cele sus menționate, instanța de apel a conchis că prima instanță în mod justificat a reținut că prin cecul Drager alcootest 6810 care a fost printat de către alcootestul cu seria 7410, ARDM-0347, la 24.09.2015, ora 01.56 min., pe numele cet. Pașa Sorin Mihail, rezultatul final fiind de 0,92 mg/l, care a fost confirmat de semnătura persoanei testate, rezultă că în timpul conducerii mijlocului de transport, Pașa Sorin Mihail se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Așadar, în sensul art. 394 Cod de procedură penală, instanța de judecată constatînd fapta ilicită ca fiind dovedită și probele pe care se întemeiază concluziile, în mod justificat s-a pronunțat asupra încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Pașa Sorin Mihail, corect considerînd că acesta a comis infracțiunea de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, infracțiune prevăzută la art. 2641 alin. (l) Cod penal. Totodată, instanța de apel a mai reținut că prima instanță stabilind circumstanțele sus menționate, a numit pedeapsă lui Pașa Sorin Mihail pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie 6000 (șase mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. Astfel, instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei inculpatului Pașa Sorin Mihail, prima instanță, călăuzindu-se de art. art. 7 și 75-78 Cod penal, a luat în considerare faptul, că inculpatul a comis o infracțiune, care în conformitate cu art. 16 Cod penal, se referă la categoria infracțiunilor ușoare. Totodată, stabilind pedeapsa inculpatului, prima instanță a ținut seama de gradul de pericol social al acțiunilor comise, adică, că în cazul dat au fost afectate relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate. Astfel, instanța de apel a conchis că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Instanța de apel a menționat că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, prima instanță a mai ținut cont de motivul săvîrșirii infracțiunii, de gravitatea infracțiunii - ușoară, de personalitatea inculpatului, anterior nu a fost judecat și nu dispune de antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de trai, nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, precum și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea. Instanța de apel, în acest sens, a relevat că inculpatul Pașa Sorin Mihail a comis o infracțiune ușoară, anterior n-a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, este angajat în cîmpul muncii, circumstanțe agravante n-au fost stabilite, iar în calitate de circumstanță atenuantă se rețin circumstanțele prevăzute de art. 76 alin.(l) lit. a) și f) Cod penal - săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni 4 ușoare sau mai puțin grave, căință sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii. Instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la aceea că, la caz, nu sunt aplicabile cerințele art. 55 Cod penal. Or, conform art. 55 Cod penal, liberarea de răspundere penală, cu tragerea la răspundere contravențională, poate avea loc în privința persoanei care a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, însă în cazul infracțiunii incriminate inculpatului obiectul de atentare este afectarea relațiilor sociale cu privire la siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate. Sintagma „a reparat prejudiciul cauzat” are în vedere prejudiciul material, iar în cazul dat suntem în prezența daunelor nemateriale cauzate relațiilor sociale cu privire la siguranța traficului rutier, care indiferent că persoana vinovată a fost condamnată nu pot fi considerate ca total reparate. Prin urmare, în cazul dat nu sunt aplicabile dispozițiile art. 55 Cod penal, care prevăd că răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită poate fi înlocuită cu o altă formă de răspundere, extrapenală, care atrage încetarea procesului penal cu aplicarea unei sancțiuni cu caracter contravențional.

Decizia nominalizată a fost atacată cu recurs în anulare de către condamnatul Pașa Sorin, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie aplicat art. 55 Cod penal și inculpatul Pașa Sorin să fie liberat de răspundere penală cu tragere la răspundere contravențională. În cererea de recurs în anulare recurentul invocă următoarele motive : - prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului Pașa Sorin, a aplicat prevederile art. 3641 pct.8) Cod de procedură penală, care prevede că inculpatul, care a recunoscut vina beneficiază de reducerea cu ¼ a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Însă instanța, aplicînd aceste prevederi ale legii a comis o eroare de drept, care se manifestă prin următoarele: - conform art. 2641 alin. (1) Cod penal, se pedepsește cu amendă de la 400 la 500 u.c. , aplicînd prevederile art. 3641 pct. 8) Cod de procedură penală, instanța trebuia să stabilească amendă în mărime de 125 u.c., și nu 300 u.c. (500 u.c. : ¼ % = 125 u.c). Această eroare de drept, a fost comisă atît de către prima instanță, cît și de către instanța de apel; - alt motiv pentru a depune recursul în anulare este eroarea de drept comisă de către instanțele de judecată cu privire la principiul individualizării pedepsei pe cauza dată. Conform Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție din 11.11.2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, - instanțele de judecată aplică pedeapsa luînd în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum, și de condițiile de viață ale familiei acestuia; - instanțele de judecată nu au luat în considerație că inculpatul Pașa Sorin atît la 5 urmărirea penală, cît și în instanța de judecată a recunoscut vinovăția, sincer s-a căit în comiterea infracțiunii date, activ a colaborat cu organele de urmărire penală, anterior nu a fost judecat, fără antecedente penale, are loc de muncă permanent, se caracterizează la locul de muncă exclusiv numai pozitiv, activează în jur de 30 ani în calitate de chirurg plastician, se bucură de o reputație ireproșabilă. Pașa Sorin este Secretarul Societății de Chirurgie Estetică și Cosmetologie din Republica Moldova. Este coautorul invenției „Metoda de plastie a defectului peretelui abdominal anterior în reconstrucția glandei mamare”, și deține Certificatul de inovator în acest domeniu. A participat cu multiple articole și comunicări științifice la Congrese și Simpozioane internaționale în mai multe țări; - aceste circumstanțe atenuante se încadrează indiscutabil pentru a fi aplicat art. 55 Cod penal și al libera de răspundere penală pe Pașa Sorin, cu atragerea acestuia la răspundere contravențională; - instanța de apel a încălcat prevederile art.75 Cod penal și anume criteriile generale de individualizare a pedepsei, astfel, a comis erori de drept la stabilirea pedepsei pe cauza dată.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Conform prevederilor art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. În acest context, Colegiul penal reiterează că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al 6 prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, care cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. Cu referire la prezenta cauză, Colegiul penal constată că recurentul invocă în calitate de motiv de anulare faptul, că instanțele judecătorești inferioare i-au stabilit condamnatului pedeapsa prea aspră, fără aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, prin care condamnatul Pașa Sorin să fie liberat de răspunderea penală și tras la răspundere contravențională. Privitor la argumentele condamnatului că i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră fără a se ține cont de prevederile art. 75 Cod penal, Colegiul penal menționează că o astfel de eroare de drept la caz nu se atestă, acest fapt fiind pe deplin elucidat și în instanța de recurs, care a stabilit că, infracțiunea săvârșită de inculpat se califică ca fiind una ușoară, sancțiunea căreia prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la 400 la 500 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani. Inculpatul a recunoscut vinovăția și s-a căit sincer, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, care prevede la pct. (8), că inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani. Astfel, Colegiul penal constată că la aplicarea pedepsei condamnatului pentru infracțiunea comisă, instanța ierarhic inferioară a individualizat pedeapsa ținînd cont de prevederile art.7, 61 și 75 Cod penal, aplicând condamnatului o pedeapsă echitabilă în limitele minime fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Având în vedere și faptul că o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Totodată, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 24 Cod penal, persoana care a săvîrșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvîrșirii infracțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei, fiind astfel la caz, imposibilă liberarea de la răspunderea penală a inculpatului, cu tragere la răspundere contravențională potrivit prevederilor art. 55 Cod penal. 7 Reieșind din circumstanțele cauzei sus menționate, Colegiul penal constată că pedeapsa aplicată condamnatului, este legală și echitabilă, iar argumentele recursului privind posibilitatea aplicării față de condamnat a prevederilor art. 55 Cod penal, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece față de condamnatul Pașa Sorin a fost aplicată pedeapsă echitabilă stabilită de legea penală, inclusiv de sancțiunea normei în baza căreia a fost condamnat și anume amenda, redusă cu ¼ sub limitele minime în baza prevederilor art.3641 alin.(8) Cod penal. Prin urmare, analizând materialele cauzei și hotărârea judecătorească contestată, Colegiul penal atestă că nu se constată vreun viciu fundamental sau erori de drept, ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești deja irevocabile și ar da temei de intervenire în procedura precedentă. Conform prevederilor art.453 alin.(2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în alin.(1) al acestui articol sau este declarat repetat. Astfel, în baza circumstanțelor constatate, Colegiul penal conchide că recursul în anulare declarat de condamnatul Pașa Sorin, urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct.(4), 456 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Pașa Sorin Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 08 februarie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 8