ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 02.12.2015

1ra-1066/2015 — art. 287 al. 2 CP

HOTĂRÂRE
02.12.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 al. 2 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
Citează această cauză
1ra-1066/2015 — art. 287 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1066/2015

Curtea Supremă de Justiție

02 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Nisporeni din 04 decembrie 2015 și decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, în cauza penală, declarat de inculpații

Popov Alexandru Victor, născut la 23 august 1987, originar din or.

Nisporeni, str. Păcii nr. 3, ap. 15, domiciliat în mun. Chișinău, str. P.

Zadnipru 4/1, ap. 80;

și

Popov Grigore Victor, născut la 15 noiembrie 1982, originar din or.

Nisporeni, str. Păcii nr. 3, ap. 15, domiciliat în or. Chișinău, str.

Studenților 7/2, ap. 105.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost legal

executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în baza

actelor din dosar,

 Popov Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 500 unități convenționale;

 Popov Grigore, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 500 unități convenționale.

S-a explicat lui Popov Alexandru și Popov Grigore că sunt în drept să achite jumătate

din amenda stabilită dacă o plătesc în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea

devine executorie.

Popov Grigore, sunt învinuiți pentru faptul că, la data de 02 noiembrie 2013, aproximativ

la orele 19:00, fiind anunțați telefonic de către tatăl lor Popov Victor să vină pe strada

Dacia din or. Nisporeni, la magazinul alimentar ÎI „Ulinici Ion”, împreună s-au deplasat la

locul indicat și văzându-1 pe tatăl lor certându-se cu o persoană care s-a dovedit a fi Bîtcă

Mihail, s-au apropiat și intenționat, fără motiv, încălcând grosolan ordinea publică, i-au

aplicat lui Bîtcă Mihail mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp,

cauzându-i traumă cranio-cerebrală exprimată prin comoție cerebrală și echimoze pe față,

care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 184/D din 16 decembrie 2013, se

clasifică ca vătămări corporale ușoare ce provoacă dereglarea sănătății de scurtă durată,

între 7 și 21 zile.

1

 procurorul, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie stabilită o pedeapsă după cum urmează: lui

Popov Grigore și Popov Alexandru în temeiul art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal de stabilit

o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare fiecăruia, cu aplicarea art. 90 Cod penal cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani fiecăruia.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- consideră că, pe cazul dat intenția inculpaților era directă și clară, din care motiv

și pedeapsa aplicată necesită a fi determinată reieșind din caracterul acțiunilor inculpaților

care nu au conștientizat pe deplin gravitatea și cinismul acțiunilor săvârșite împotriva lui

Bîtcă Mihail;

- stabilirea pedepselor prin sentință fiind necorespunzătoare prevederilor legale

sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării și reeducării condamnaților, având în

vedere rezonanța infracțiunii în teritoriu, personalitatea inculpaților, conștientizarea faptei

după comiterea acțiunilor incriminate în învinuire.

 avocatul Doina Guțanu în numele inculpaților Popov Alexandru și Popov

Grigore prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri prin care inculpatul Popov Alexandru să fie achitat în baza art. 287 alin. (2), lit. b)

Cod penal în condițiile art. 390 alin. (1), pct. 2) Cod procedură penală, deoarece fapta nu a

fost săvârșită de inculpat, iar în privința inculpatului Popov Grigore să fie recalificată

fapta, fiind atras la răspundere contravențională conform art. 78 alin. (3) Cod

contravențional.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- condamnarea lui Popov Alexandru și Popov Grigore nu are suport probant și

legal. Instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 96 și art. 101

Cod de procedură penală, nu a reținut și nu a supus analizei juridice declarațiile părții

vătămate și a martorului acuzării Pruneanu Grigore contradictorii de la caz, la caz. Instanța

de judecată, prin sentința de condamnare, incorect a stabilit existența în acțiunile

inculpaților componențele de infracțiune reținute în sarcina lor. Instanța de fond a pus la

baza sentinței declarațiile părții vătămate Bîtcă Mihail și a martorului Pruneanu Gheorghe

fără a le da apreciere în corelație cu cele date de aceștia la urmărirea penală și cele

examinate în cadrul ședinței de judecată;

- instanța de fond nejustificat a pus la baza sentinței declarațiile părții vătămate

Bîtcă Mihail care a fost inițiatorul conflictului, deși au fost și sunt toate temeiurile de a da

o apreciere critică declarațiilor acestuia. Mai mult ca atât, Popov Victor a depus în seara de

02.11.2013 o plângere împotriva lui Bîtcă Mihail însă nu a primit nici până astăzi un

răspuns din partea Inspectoratului de Poliție Nisporeni;

- instanța de fond, deși în sentința de condamnare face referire la declarațiile

inculpaților, nu a dat apreciere juridică și nici nu a supus analizei declarațiile acestora din

punct de vedere a coroborării lor cu alte probe examinate în cadrul procesului judiciar,

cum ar fi a declarațiilor martorului Popov Victor;

- în cadrul procesului penal vina lui Popov Alexandru nu a fost dovedită pe

deplin, instanța eronat a apreciat probele acuzării ca demonstrând vinovăția acestuia.

Consideră că, sunt toate premizele de a pronunța o decizie bazată pe lege care ar

rezulta din analiza tuturor probelor examinate în cadrul instanței de fond, această decizie

nu poate fi decât una de achitare în privința lui Popov Alexandru.

În privința inculpatului Popov Grigore se solicită recalificarea faptei și anume să fie

atras la răspundere contravențională conform art. 78 alin. (3) Cod contravențional.

2

fost respins ca nefondat apelul declarat de apărătorul Guțanu Doina în numele inculpaților

Popov Alexandru și Popov Grigore.

A fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința din oficiu și pronunță o nouă

hotărâre, potrivit căreia:

Se recunosc vinovați Popov Alexandru Victor și Popov Grigore Victor în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, stabilindu-le pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de câte 500 unități convenționale, fiecare.

În conformitate cu art. 64 alin. (3 ) Cod penal, condamnații sunt în drept să achite

jumătate din amenda stabilită dacă o plătesc în cel mult 72 de ore din momentul în care

hotărârea devine executorie.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanță nu a

constatat dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, conform

prevederilor art. 385 alin. (1), alin. (1) Cod procedură penală, indicând faptul că,

„inculpații Popov Alexandru Victor și Popov Grigore Victor sunt învinuiți”

Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpații Popov Alexandru Victor și Popov

Grigore Victor la data de 02 noiembrie 2013, aproximativ la orele 19:00, fiind anunțați

telefonic de către tatăl lor Popov Victor să vină pe strada Dacia din or. Nisporeni, la

magazinul alimentar ÎI „Ulinici Ion”, împreună s-au deplasat la locul indicat și văzându-1

pe tatăl lor certându-se cu o persoană care s-a dovedit a fi Bîtcă Mihail, s-au apropiat și

intenționat, fără motiv, încălcând grosolan ordinea publică, i- au aplicat lui Bîtcă Mihail

mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp, cauzându-i traumă cranio-

cerebrală exprimată prin comoție cerebrală și echimoze pe față, care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 184/D din 16 decembrie 2013, se clasifică ca vătămări

corporale ușoare ce provoacă dereglarea sănătății de scurtă durată, între 7 și 21 zile.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond inculpatul Popov Alexandru și

Popov Grigore vina în comiterea infracțiunii incriminate nu au recunoscut-o, însă faptul

comiterii acțiunilor infracționale imputate dânșilor este dovedită prin cumul de probe ca:

declarațiile părții vătămate Bîtcă Mihail; declarațiile martorilor Popov Victor Grigore,

Pruneanu Gheorghe Pantelei, și raportul de expertiză medico-legală nr. 184/D din 16

decembrie 2013.

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiată poziția apărării care a invocat că,

declarațiile părții vătămate Bîtcă Mihail nu pot fi reținute, în legătură cu faptul că, el a fost

inițiatorul conflictului, or, declarațiile acestuia este o probă pertinentă și concludentă și

care poate fi apreciată în coroborare cu alte mijloace de probă administrate la faza de

urmărire penală.

La fel, instanța de apel a respins solicitarea apărării privind recalificarea faptei

inculpatului Popov Grigore, și anume atragerea la răspundere contravențională potrivit art.

78 alin. (3) Cod Contravențional, or, instanța de apel a constatat faptul că, inculpatul

Popov Grigore și inculpatul Popov Alexandru, intenționat, încălcând ordinea publică, i-au

aplicat lui Bîtcă Mihail mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste cap și corp,

vătămări care conform raportului de expertiză medico-legală se califică ca vătămări

corporale ușoare.

Referitor la apelul procurorului, instanța de apel a menționat că, careva circumstanțe

atenuante sau agravante nu au fost stabilite.

Astfel, instanța de apel reieșind din circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii

săvârșită de inculpați, de personalitatea inculpaților că, nu au recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, că la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior nu au fost

3

condamnați consideră că, solicitarea acuzării de stat privind aplicarea unei pedepse sub

formă de formă de 2 (doi) ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani este una prea aspră, iar din aceste motive,

instanța de apel va aplica inculpaților Popov Grigore și Popov Alexandru pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, pedeapsa care se

consideră a fi una echitabilă în coraport cu circumstanțele cauzei, fiind de natură să

asigure realizarea scopului pedepsei penale restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

Alexandru, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, contestă cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei

hotărîri după cum urmează, în privința inculpatului Popov Alexandru să fie achitat din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar în privința lui Popov Grigore să fie

achitat din motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei și anume

extrema necesitate. Recurenții invocă dezacordul cu aprecierea probelor; partea vătămată

în ședință a menționat că este inițiatorul conflictului, tot partea vătămată a menționat că

doar o persoană l-a lovit; instanța a examinat cauza unilateral și superficial.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului ordinar declarat de

inculpații Popov Grigore și Popov Alexandru, prin care a menționat că, este de poziția

respingerii acestui recurs, deoarece autorii recursului critică aprecierea probelor

administrate de către instanța de judecată, care ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea

căreia este de competența instanțelor de fond, iar un asemenea temei nu este prevăzut de

lege pentru a examina cauza la etapa actuală.

materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că

este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă temei de casare a deciziei instanței de

apel pct. 8) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal reține, că instanța de apel judecînd cauza, verificînd și apreciind

probele în ședința de judecată, în conformitate cu prevederilor art. 100 alin. (4), 101 Cod

de procedură penală, a stabilit toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la

concluzia cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, fiindu-i

stabilită o pedeapsă echitabilă.

Instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurenți, menționate la pct. 5 din

decizie, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța

le-a dat o motivare argumentată și expusă la pct. 4.1, soluție, care este susținută și de

instanța de recurs, și a cărei reluare nu se mai impune.

De asemenea, Colegiul constată că, instanța de apel, judecînd apelurile a respectat

prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate, și-a motivat soluția adoptată în baza probelor administrate și verificate în

4

ședința de judecată a instanței de apel, fapt reflectat în procesul-verbal al ședinței de

judecată, oferind răspunsuri la toate motivele invocate în apeluri, iar conținutul deciziei

corespunde prevederilor legale.

Conform materialelor dosarului se atestă că inculpații au fost învinuiți, recunoscuți

vinovați și condamnați de instanța de apel în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și

anume huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței, opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal

constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau

altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public,

îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și

liniștea persoanelor.

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu leziuni

corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea

neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. Prin acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, trebuie de înțeles violarea

demonstrativă a normelor etice general acceptate.

Așadar, potrivit declarațiilor părții vătămate Bîtcă Mihail date în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond și susținute în ședința instanței de apel ,,…după ce au

schimbat un rând de replici cu Popov Victor care s-a dat într-o parte și-a telefonat. Partea

vătămată și-a luat o sticlă cu lapte și două franzele și ieșind pe scări a auzit numai un

cuvânt „papașa” și a fost lovit la cap în partea stângă, după care a căzut jos, pierzându-și

cunoștința. Când și-a revenit, poliția era pe loc, după care a venit ambulanța și a plecat la

spital. A mai declarat că, atunci când a căzut jos simțea că este lovit cu picioarele sub

coaste. Nu știe exact cine l-a lovit pentru că era întuneric, dar a văzut că erau doi băieți

care ulterior s-au stabilit a fi Popov Alexandru și Popov Grigore. Indică că, prima lovitură

a primit-o când a ieșit din magazin și pe inculpați i-a văzut la față. Doamnele care se aflau

în magazin și-au procurat ce au avut nevoie și au ieșit nu au văzut cearta, însă vânzătoarea

a auzit tot și Pruneanu Gheorghe se afla la colțul magazinului, unde mai era o persoană.

De către medicul legist a fost examinat doar la cap.

Martorul Popov Victor Grigore a declarat că ,,…el nu le-a spus nimic fiilor săi în

afară de faptul ca să vină la magazin. Atunci când el a ieșit din magazin, Bîtcă Mihail se

afla afară și din nou s-a adresat către el cu cuvinte urâte, după care l-a apucat de haine din

regiunea pieptului și atunci au venit și fii lui”.

Martorul Pruneanu Gheorghe Pantelei a declarat atît în instanța de fond cît și în

instanța de apel că ,,… când a ieșit afară a văzut că de după magazin au ieșit doi băieți

zdraveni și când Bîtcă Mihail cobora pe scări acei băieți 1- au lovit și ultimul a căzut jos și

5

ei mai doreau să-l lovească cu picioarele, la care el le-a spus ce cei care sunt căzuți jos nu

se mai lovesc. L-a văzut pe Bîtcă Mihail care era căzut jos fără cunoștință, era numai

salivă, iar băieții nu l-au mai lovit, după care a venit poliția și el s-a retras”.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal reține că acțiunea inculpaților corect au fost

calificate potrivit art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ori acțiunile inculpaților au fost

intenționate, au avut un caracter violent, soldat cu leziuni corporale care au provocat

dereglarea sănătății de scurtă durată a părții vătămate Bîtcă Mihail, acțiuni care prin

conținutul lor se deosibește printr-o obrăznicie deosebită fiind săvîrșite într-un loc public.

Recurenții mai invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de

apelanți care confirmă nevinovăția inculpaților în cele incriminate.

Motivele aduse de către autorii recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei

pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. La etapa recursului ordinar

instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea

corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de instanța

de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează numai în limita

temeiurilor formulate în recurs.

Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie

este detaliat analizată în textele sentinței și deciziei.

Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanței de apel nu

s-a stabilit. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recursul

inculpaților au fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta respectînd

prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs nu au indicat.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind

vădit neîntemeiat.

penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpații Popov Alexandru Victor

și Popov Grigore Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 01 aprilie 2015, în cauza penală în privința acestora, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 29 decembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-11-18
0,95
1ra-1369-2015 — art.287 alin.1 lit.b, 287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1369/15 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 noiembrie 2015 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în prin
CSJ 2015-08-19
0,95
1ra-1065/2015 — art.201-1 alin.1 CP
Dosarul 1ra-1065/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 19 august 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, a examinat
CSJ 2015-08-13
0,94
1ra-773/2015 — art. 287 alin. 2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-773/15 C U R T E A S U P R E M Ă DE J U S T I Ț I E D E C I Z I E 15 iulie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Petru Ursache, Judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir
CSJ 2016-04-06
0,94
1ra-421/2016 — art. 186 al. 2, 90 CP
Dosarul nr. 1ra-421/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 aprilie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd adm
CSJ 2018-11-02
0,94
1ra-1575/2018 — art. 188 alin.2 lit. b,c,d,f, 186 alin.2 lit. b,c, CP
Dosarul nr.1ra-1575/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători – Țurcan Anatolie și
Sursă