1ra-773/2015 — art. 287 alin. 2 lit.b CP

Dosarul nr. 1ra-773/15

C U R T E A S U P R E M Ă DE J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Popescu Ion în numele inculpatului Caraman Valeriu, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 10 decembrie 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2015, în

cauza penală în privința lui

Caraman Valeriu Ion, născut la 13.02.1985,

originar și domiciliat în com. Grătiești,

mun. Chișinău, str. Ioan Vodă, 22.

Termenul de examinare a cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă:

adoptată în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Caraman

V. a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în

mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6 000 lei.

Prin aceiași sentință au fost condamnați inculpații Popa V. și Frunze Iv.,

în privința căror decizia nu se contestă.

25.03.2013 în jurul orei 2200, cet. Frunze Iv. împreună cu Popa V. și Caraman

V. aflîndu-se în incinta cafenelei ÎI „Frunze” situată pe str. Ștefan cel Mare, nr.

19A, com. Grătiești, mun. Chișinău, fără nici un motiv, din intenții huliganice,

au inițiat un conflict cu un alt grup de persoane care se afla în aceeași

încăpere, manifestat prin lovituri și înjurături în adresa acestora, după care

ieșind din cafenea și-au continuat acțiunile aplicîd lovituri cet. Chiper S. și

altor persoane prezente în acel moment. Totodată, în timpul altercațiilor au

fost distruse bunuri care aparțin ÎI „Frunze”, în sumă de 1 700 lei.

inculpatului Caraman V., care a solicitat, admiterea apelului, casarea parțială

1

a sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, adoptată în ordinea art. 3641 Cod procedură penală, prin care

inculpatul Caraman V. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și de a aplica în privința lui

prevederile art. 55 Cod penal.

În motivarea cerințelor sale avocatul a invocat că, inculpatul a

recunoscut vina și a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate la

faza de urmărire penală, s-a căit sincer, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, lipsa pericolului social al inculpatului, urmări grave pe cauza

penală nu au survenit, careva pretenții nu au fost înaintate, săvîrșirea

infracțiunii a avut loc ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin

familiar și de sănătate, inculpatul Caraman V. este invalid fiind fără o mînă,

fapt care urmează a fi considerate ca circumstanțe excepționale. Persoana se

caracterizează pozitiv, a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, inculpatul s-a

autodenunțat benevol, a declarat despre fapta comisă și despre toate

circumstanțele cauzei.

2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.

cumulul de probe administrat la dosar, just a stabilit vinovăția inculpatului

Caraman V. în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de fond corect a individualizat pedeapsa penală în privința

inculpatului și prin urmare, a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7,

61, 75 Cod Penal, ținînd cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, instanța de fond luînd în considerație prevederile art. 3641 Cod

de procedură penală, corect a stabilit inculpatului Caraman V. pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale.

Solicitarea avocatului Popescu Ion privind aplicarea prevederilor art. 55

Cod penal în privința inculpatului, instanța de apel a respins-o calificînd-o ca

neîntemeiată, și a menționat în acest sens că, legea penală reglementează

instituția liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională, în cazul în care sunt întrunite cumulativ condițiile stabilite

expres în norma penală.

În acest context, instanța de apel a constatat că, circumstanțele invocate

de către avocat precum că, inculpatul Caraman V. a recunoscut vina, s-a căit

2

sincer de cele comise nu pot servi temei pentru aplicarea art. 55 Cod penal, or,

instanța de fond a reținut aceste circumstanțe la individualizarea pedepsei

penale, astfel, aceleași circumstanțe nu pot servi și la aplicarea prevederilor

art. 55 Cod penal, deoarece s-ar acorda aceleiași situații de drept o dublă

valență juridică.

În speță, recunoașterea vinei a condiționat stabilirea pedepsei cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, astfel încît

inculpatului Caraman V. i-a fost redusă cu o pătrime pedeapsa sub formă de

amendă.

numele inculpatului Caraman V., a declarat recurs ordinar în temeiul art. 427

alin. (1) pct. 6), 10), Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

parțială a sentinței și deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care Caraman V. să fie recunoscut culpabil

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în

ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, și aplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 55 Cod penal.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

- sentința și decizia instanței de apel, în partea pedepsei numite cu

aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de amendă în mărime

de 300 unități convenționale, sunt nefondate pe starea reală a împrejurărilor,

fiind o pedeapsă prea dură și nu corespunde circumstanțelor cauzei;

- instanțele judecătorești special nu au acordat reduceri de atenuare, și

anume aplicarea art. 55 Cod penal cu liberarea de răspundere penală și cu

tragerea la răspundere contravențională;

- instanța de apel nu a motivat pedeapsa cu amendă în baza

prevederilor art. 75 Cod penal;

- instanța de apel a încălcat prevederile art. 394 Cod procedură penală,

fără a fi indicate circumstanțele atenuante care au fost stabilite pe parcursul

examinării cauzei penale;

- instanța de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor atenuante

prezentate de apărare, și anume asupra stării de sănătate a inculpatului (lipsa

unei mîini) ca grad de invaliditate.

procedură penală, acuzatorul de stat a depus referință privitor la opinia sa

asupra recursului declarat de către apărătorul inculpatului, menționînd că

recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece criticele invocate sunt

vădit neîntemeiate.

3

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Drept temeiuri pentru declararea recursului ordinar, avocatul invocă

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, din care

rezultă că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs constată că, argumentele recurentului sunt

neîntemeiate, iar decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor

legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Așa dar, instanța de recurs reține că, la solicitarea inculpatului Caraman

V., care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu, cauza a fost

examinată în procedură simplificată.

Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, fapt ce face ca concluziile despre condamnarea lui Caraman V. în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să fie juste și întemeiate.

Instanța de recurs menționează că, în conformitate cu prevederile art. 75

Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg

cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă

instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană

vinovată în parte.

Totodată, Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă

de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținînd cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

La fel, Colegiul penal menționează că pedeapsa aplicată persoanei

recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată,

4

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și

pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a

Codului penal (în speță și a dreptului procesual penal - art. 3641 CPP) și

stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Instanța de judecată trebuie să se conducă de limitele de pedepse

stabilite de sistemul dreptului penal, care sunt relativ determinate. Aceste

pedepse sunt: minimum și maximum prevăzut de fiecare infracțiune în textul

incriminator.

Categoriile pedepselor sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blîndă - amendă, pînă la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

Prin urmare, instanța de judecată, ținînd cont de prevederile art. 26, 101,

384 Cod de procedură penală, în baza propriei convingeri, decide asupra

vinovăției sau nevinovăției persoanei, și în conformitate cu prevederile art. 7,

61, 75 Cod penal, îi stabilește categoria de pedeapsă.

La acest capitol Colegiul penal ține să menționeze că, sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost condamnat Caraman V. (art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal), prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități

convenționale sau închisoare de pînă la 5 ani.

Așa dar, Colegiul penal relevă că, în speță instanța de fond ținînd cont

de toate circumstanțele cauzei precum și de persoana inculpatului Caraman

V., corect i-a stabilit acestuia o pedeapsă mai blîndă (amenda).

În continuare instanța de recurs reține și faptul că instanța de fond

ținînd cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, corect i-

a stabilit lui Caraman V. pedeapsa amenzii în mărime de 300 unități

convenționale.

Reieșind din textul art. 55 Cod penal, rezultă că, pentru ca persoana să

fie eliberată de răspundere penală aceasta trebuie să întrunească următoarele

condiții: a) infracțiunea săvîrșită să fie de categoria celor ușoare ori mai puțin

grave; b) să fie săvîrșită pentru prima oară; c) să-și recunoască integral vina;

d) să fie reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune; e) să se constate că

corectarea persoanei vinovate este posibilă fără a fi supusă răspunderii

penale.

În speță, inculpatul nu este la prima abatere de la lege. Potrivit

revendicării (f.d. 42), Caraman V. anterior a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, din 21.10.2004, în baza art. 157 alin. (1)

Cod penal. Prin urmare în privința acestuia nu mai pot fi aplicate prevederile

art. 55 Cod penal.

5

Astfel, în situația cînd instanța consideră că, corectarea persoanei

vinovate nu va putea fi atinsă prin soluția de liberare de răspunderea penală

cu tragerea la răspunderea contravențională, nu va aplica prevederile art. 55

Cod penal, ci pedeapsa prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia

persoana se condamnă.

În speța discutată, ambele instanțe de judecată corect au conchis că în

privința inculpatului nu este temei de aplicare a art. 55 Cod penal.

În consecință, reieșind din circumstanțele indicate, instanța de recurs

consideră, că pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 364 1 alin. (8)

Cod de procedură penală, fiind motivată, individualizată și aplicată în

limitele prevăzute de lege, iar hotărîrea atacată conține motive clare și legale

pe care se întemeiază soluția.

Prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Caraman V., fiind

vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului Caraman Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 martie 2015, în cauza penală în privința lui

Caraman Valeriu Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

6