1ra-1234//2014 — Art. 27, 186 alin.2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 26 decembrie 2013, Papanaga Petru Vasile și Nicolaescu Valeriu Ion au fost condamnați în baza art. art.27, 186 alin.(2) lit. b) CP, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, la pedeapsa sub formă de amendă: - Papanaga Petru Vasile, în mărime de 750 unități convenționale; - Nicolaescu Valeriu Ion, în mărime de 500 unități convenționale.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că inculpații Papanaga Petru Vasile și Nicolaescu Valeriu Ion, la 06.10.2013 în jurul orelor 20.20, în fața teritoriului SRL „CANN", cu intenție directă, pe ascuns au încărcat semințe de floarea soarelui din autocamionul de serviciu, de marca „Kamaz", cu n/î C KS 375, a SRL „Bucovăț" în saci de polietilenă, urmînd să sustragă cantitatea de 397,1 kg, în 1 sumă totală de 3574 lei. După ce au încărcat doi saci, au fost prinși în flagrant de către Directorul executiv al SRL „ Bucovăț", care le-a curmat acțiunile ilegale, împiedicîndu-i de a-și realiza scopul comun.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpații Papanaga Petru și Nicolaescu Valeriu. 3.1. Inculpatul Papanaga Petru a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat pe motiv, că la urmărirea penală a recunoscut faptul că a avut intenția să sustragă 3 saci cu semințe de floarea soarelui, s-a căit sincer de cele comise, este căsătorit, soția nu lucrează, fiind unicul întreținător al familiei sale, nu are un loc de muncă stabil. 3.2. Inculpatul Nicolaescu Valeriu Ion a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat, deoarece la urmărirea penală a recunoscut faptul că a fost telefonat de către Papanaga Petru, care l-a rugat să vină pînă la el la serviciu în or. Strășeni la SRL „CANN", ca să-1 ajute cu transportul, dar nu i-a declarat anume pentru ce. Nu cunoștea că Papanaga Petru v-a sustrage acești saci, atunci i s-a comunicat de trei saci, nu mai mult, căci în automobilul său de modelul "OPEL ASTRA" nu încăpea cantitatea de saci pentru sustragerea cărora a fost învinuit. Nu a avut intenția de a sustrage aceste bunuri, doar a venit să-l ajute pe Papanaga Petru. Este invalid de gradul II, are probleme de sănătate, nu are un loc de muncă stabil pentru a-și putea întreține familia, totodată nu deține surse financiare pentru achitarea amenzii stabilite. 3.3. În ședința Curții de Apel Chișinău, inculpații Papanaga Petru Vasile și Nicolaescu Valeriu Ion, au solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chiținău din 26 februarie 2014, au fost respinse apelurile declarate ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Instanța de apel și-a argumentat soluția prin aceea, că probele administrate și cercetate demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților Papanaga Petru Vasile și Nicolaescu Valeriu Ion în comiterea infracțiunii de tentativă de furt, adică acțiunile intenționate îndreptate nemijlocit spre sustragerea pe ascuns a bunurilor altei personae săvîrșite de două persoane, care din cauze independente de voința făptuitorilor nu și-au produs efectul, infracțiune prevăzută de norma art.27, 186 alin.(2), lit.b) CP. Instanța de apel a conchis, că instanța de fond corect și legal a constatat prezența în acțiunile inculpaților Papanaga Petru Vasile și Nicolaescu Valeriu Ion a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate, lipsind careva motive pentru casarea sentinței în partea încadrării juridice a acțiunilor inculpaților, cu atît mai mult, că cauza a fost examinată de către instanța de fond în ordinea art.3641 CPP, în baza probelor administrate în faza urmăririi penale. S-au apreciat critic de către instanța de apel și declarațiile inculpatului Nicolaescu Valeriu Ion, precum că dînsul nu a cunoscut despre acțiunea pe care o 2 comite, adică nemijlocit de faptul de sustragere a sacilor. Pînă la etapa cercetării judecătorești împreună cu inculpatul Papanaga Petru Vasile, au depus cererile privind examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art.3641 CPP, (f.d.117-118), cererile fiind scrise de ei singuri, nefiind siliți, influențați de nimeni, totodată fiindu- le explicată procedura judecării cauzei în ordinea dată, cît și consecințele acesteia. Prin urmare instanța de apel, a conchis că instanța de fond just a aplicat inculpaților sancțiunea penală sub formă de amendă penală, cu aplicarea prevederilor art.3641 CPP, reducînd din sancțiunea pedepsei sub formă de amendă ¼, după cum prevede norma dată, de asemenea ținîndu-se cont și de prevederile art. 61,76,77 CP, de faptul că infracțiunea comisă face parte din categoria celor mai puțin grave, de personalitatea inculpaților Papanaga Petru Vasile și Nicolaescu Valeriu Ion, care anterior nu au fost condamnați, au recunoscut integral vina, s-au căit sincer de cele comise, au solicitat ca cauza să fie examinată în ordinea art.3641 CPP, în baza probelor administrate în faza urmăririi penale recunoscînd integral probele și faptele incriminate, totodată ținîndu-se cont și de rolul fiecărui inculpat la comitere infracțiunii, astfel instanța de apel a considerat că aplicarea unei pedepse mai blînde față de inculpați, nu este rațională.

Nefiind de acord cu hotărîrile nominalizate, au declarat recursuri ordinare inculpații Papanaga Petru și Nicolaescu Valeriu, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) CPP, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În recursuri inculpații au indicat aceleași motive ca și în apeluri descrise la p. 3.1. și 3.2. ale prezentei decizii.

Procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate, solicitînd respingerea acestora, deoarece argumentele invocate de recurenți sunt neîntemeiate, iar pedeapsa aplicată inculpaților este unam legală, cu respectarea prevederilor art. 61,75 și 81 Cod penal, ținîndu-se cont de toate circumstanțele cauzei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului rezultă că recurenții invocă ca temei de recurs pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, totodată solicitînd și pronunțarea unei hotărîri de achitare. Reieșind din prevederile art. 414 CPP instanța de apel judecînd apelurile declarate a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor 3 examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și cu respectarea strictă a prevederilor art. 364 1 al. 8 Cod de procedură penală care prevede că inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani. Potrivit legislației în vigoare, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost constatate respectîndu-se normele de drept material sau procesual. Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept, care ar duce la casarea deciziei recurate. Colegiul constată că instanța de apel întemeiat a reținut circumstanțele de fapt și de drept stabilite de instanța de fond și just a concluzionat că, inculpații au săvîrșit infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate în cauza penală, fiind corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul atestă că, în cadrul ședinței în instanța de apel, inculpații au susținut integral declarațiile date în cadrul urmăririi penale, declarații potrivit cărora recunosc săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu, însă au solicitat aplicarea unor pedepse mai blînde. Astfel, în opinia Colegiului, examinînd apelul declarat, instanța de apel just a considerat că, instanța de fond, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților, a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale la individualizarea pedepsei, aplicîndu-le inculpaților pedeapse echitabile în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) CPP. Mai mult, instanța de recurs menționează că recursurile repetă textul apelurilor declarat de aceiași autori și argumentele expuse de recurenți au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel pe deplin le-a examinat, și conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, relevînd temeiurile care au dus la respingerea apelurilor, soluție expusă în pct.4.1 a prezentei decizii. Colegiul reține, că vina inculpaților, după cum s-a menționat mai sus, este dovedită pe deplin, or inculpații pînă la începerea cercetării judecătorești în cadrul instanței de fond a solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate printr- un înscris autentic. 4 În conformitate cu prevederile legislației procesual penale, după depunerea de către inculpat a înscrisului autentic, instanța se pronunță printr-o încheiere, prin care dispune judecarea în procedură simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Încheierea nu este susceptibilă căilor de atac. Din momentul pronunțării încheierii, inculpatul și apărătorul lui nu pot renunța ulterior, pe parcursul procesului penal, asupra opțiunii de a fi judecată cauza în procedura respectivă. Potrivit art.3641 CPP judecata se face în baza probelor administrate în faza de urmărire penale, doar dacă inculpatul recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriul și nu solicită administrarea de noi probe. În cazul cînd inculpatul contestă încadrarea juridică a faptei, nu pot fi aplicate dispozițiile art.3641 CPP (la etapa cercetării judecătorești în instanța de fond.) Prevederile art. 3641 CPP impun, cît se poate de clar, ca declarația de recunoaștere a faptelor reținute în rechizitoriul să fie dublată de o solicitarea de judecare a cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Formulînd solicitarea de a judeca cauza în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, inculpatul renunță la dreptul de a interoga martori în fața instanței și această renunțare nu este contrară art.6 §3 lit. d) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dreptul consacrat de aceste dispoziții neavînd caracter absolut. E de reținut și faptul că pînă la adoptarea soluției privind admiterea sau respingerea cererii a inculpatului, prin care se solicită judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art.3641 CPP, instanța de fond a verificat dacă: - rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile art.296 CPP; - actele de urmărire penală nu sunt lovite de nulitatea absolută prevăzute în art.251 alin.(2)CPP; - în faza de urmărire penală nu a fost încălcat principiul legalității sau loialității în administrarea probelor; - nu au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenția europeană (de pildă, se reține utilizarea torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante pe parcursul audierilor); - fapta imputată inculpatului just a fost încadrată în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Codul penal; - au fost respectate dispozițiile legale privitoare la începerea urmăririi penale și/sau reluarea urmăririi penale. Colegiul penal menționează, că în situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 CPP, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin.(l) și (4) CPP și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. 5 Potrivit materialelor dosarului, în timpul judecării cauzei inculpații au recunoscut integral faptele reținute în rechizitoriu pe art. art. 27,186 alin.(2), lit.b) CP Cod Penal și în cadrul instanței de fond atît avocații cît și inculpații nu au solicitat examinarea cauzei în procedură generală, fiind de acord cu învinuirea adusă. Prin urmare, instanța de recurs conchide, că la stabilirea pedepsei inculpaților Papanaga Petru și Nicolaescu Valeriu s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 76, 77, Cod penal ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptei, de persoana inculpaților, circumstanțele cauzei, fiindu-le numite o pedeapsăe echitabile în raport cu fapta comisă, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. Urmare celor expuse Colegiul penal constată că, decizia recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și întemeiată, iar temeiurile invocate de recurenți în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală nu persistă în cauză, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpații Papanaga Petru și Nicolaescu Valeriu împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 26 decembrie 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2014, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 17 septembrie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Vladimir Timofti 6