1ra-1474-2015 — Art.264/1 alin.4 CP

Prima instanță: 13.02.2013 - 28.08.2014,

Instanța de apel: 13.10.2014 - 10.11.2014,

Instanța de recurs: 23.10.2015 - 02.12.2015. CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 28 august 2014, Pricob Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la 1 an închisoare. În conformitate cu prevederile art.85 Cod penal, i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 07 februarie 2012, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 1 an și 9 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Pricob Ion, la 30 decembrie 2012, aproximativ la ora 07.00, aflîndu-se la volanul autoturismului de model „BMW”, cu n/î C KH 961, fiind privat la 02 septembrie 2011 de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 6 luni, deplasîndu-se pe str.Grenoblea, mun.Chișinău, a fost stopat de către colaboratorul SPR al CGP mun.Chișinău, V.Bivol, pentru verificarea actelor necesare conducerii mijlocului de transport, în rezultatul discuțiilor colaboratorul de poliție, constatînd suspiciuni privind conducerea automobilului în stare de ebrietate, 1-a însoțit pe Pricob Ion la Dispensarul Narcologic Republican al Ministerului Sănătății, unde la cerințele legitime de a fi supus alcooltestului, examenului medical, precum și recoltării probelor biologice, a refuzat de la examenul medical, împotrivindu-se și împiedicînd în acest mod activitatea legală de stabilire a stării de ebrietate și naturii ei, acțiuni prin care a încălcat prevederile pct.11 lit.j) din Regulamentul circulației rutiere, potrivit cărora „conducătorul de vehicul înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat: să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similar”. Astfel, conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului stării de ebrietate și a naturii ei nr.3643 din 30.12.2012, Pricob Ion a refuzat de la testarea 1 alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical. 3. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul V.Mării în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederile art.90 Cod penal, pe motiv că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, pentru care legea prevede aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2014, a fost respins ca inadmisibil apelul avocatului. Dispunînd inadmisibilitatea apelului avocatului, instanța de apel l-a apreciat ca depus contrar cerințelor art.405 alin.(2) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece cererea de apel înaintată de către avocatul V.Mării în numele inculpatului a fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău la 01 septembrie 2014, nefiind semnată de către acesta, în cerere fiind indicat doar apelantul și data depunerii apelului - 01.09.2014. Prin urmare instanța de apel a conchis de a respinge ca inadmisibil apelul din considerentul că nu a fost posibil de stabilit cu certitudine de către cine a fost depus apelul, fiind doar indicată calitatea apelantului.

Împotriva hotărîrilor nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul L.Baghici în numele inculpatului care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.5), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate, pe motiv că a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, iar pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră în coraport cu infracțiunea comisă; cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, fiind privat de dreptul de a participa la ședințe în instanțele de judecată, iar neprezența acestuia a fost eronat apreciată ca eschivare de la judecarea cauzei penale, fapt ce a determinat și stabilirea unei pedepse prea aspre.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit materialelor dosarului, I.Pricob a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 28 august 2014 în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la 1 an închisoare, iar în temeiul art.85 Cod penal, i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 07 februarie 2012, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 1 an și 9 luni închisoare, cu executare ei în penitenciar de tip semiînchis. Conform prevederilor art.405 alin.(1), (2) pct.6) Cod de procedură penală, apelul se declară prin cerere scrisă. Cererea de apel trebuie să conțină, inclusiv, data declarării apelului și semnătura apelantului. Potrivit dispozițiilor art.415 alin.(1) pct.1) lit.b) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, respinge apelul, menținînd hotărîrea atacată, dacă apelul este inadmisibil. Soluția de respingere a apelului ca inadmisibil nu implică o verificare a hotărîrii atacate, întrucît instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acestuia decît în cadrul unui apel exercitat în mod legal. Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal a constatat că asupra sentinței pronunțate în privința inculpatului I.Pricob, la 01 septembrie 2014, în cancelaria Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, a parvenit o cerere de apel, în care este indicat doar 2 apelantul - avocatul V.Mării și data depunerii apelului, 01.09.2014, cerere care nu este semnată de către acesta. Luînd în considerație faptul că cererea de apel nu a fost semnată de apelant, fiind indicată doar calitatea apelantului și nu a fost posibil de stabilit cert de către cine a fost depus apelul, instanța de apel, în temeiul art.405, 415 Cod de procedură penală, corect la respins ca inadmisibil. La 12 octombrie 2015, avocatul L.Baghici în numele inculpatului I.Pricob a declarat recurs ordinar, solicitînd casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă. Reieșind din faptul că instanța de apel, prin decizia din 10 noiembrie 2014, a respins apelul ca inadmisibil, fără a face o verificare de fapt și de drept a acestuia, și, avînd în vedere că instanța de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei și legalității sentinței, din aceste puncte de vedere, nu există temei nici pentru instanța de recurs de a se expune asupra legalității hotărîrilor referitor la condamnarea lui I.Pricob, la aprecierea juridică a acțiunilor lui, precum și la măsura de pedeapsă aplicată. Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În acest context, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul L.Baghici în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Baghici Liliana în numele inculpatului Pricob Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2014, în cauza penală în privința lui Pricob Ion, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 decembrie 2015. Președintele Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 3