1ra-1345/2014 — Art. 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 27 noiembrie 2014, Bodiu Valerian a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 264 alin. (1) Cod penal pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. Acțiunile civile depuse de părțile vătămate au fost respinse, ca fiind neîntemeiate.

Prima instanță a reținut că, Bodiu Valerian a fost pus sub învinuire pentru faptul, că la 01 septembrie 2012, aproximativ ora 10.00, conducînd automobilul de model „Dacia Logan", cu numărul de înmatriculare GE BA 414, care aparține SRL „Vinaria Bostovan", se deplasa pe traseul M-3 Chișinău - Giurgiulești în direcția satului Tomai, raionul Taraclia. Pe porțiunea de traseu Ciumai-Burlăceni, la kilometrul 155+600, Bodiu Valerian, văzînd înaintea sa o motocicletă care se deplasa în aceiași direcție ca și el, a hotărît să o depășească. Încălcînd prevederile 1 marcajului orizontal 1.1.1 și prevederile art. 45,49,51,52 a Regulamentului circulației rutiere, a traversat linia îngustă neîntreruptă, care indică delimitarea benzilor de circulație pe sens opus în locurile periculoase a traseului, incorect a ales viteza de mișcare a mijlocului de transport, care ar fi asigurat siguranța deplasării, nu a ținut cont de starea psihofizică ce influențează atenția și reacția conducătorului auto, care i- ar permite să prevadă situațiile periculoase, nu a lăsat liber un spațiu față de vehiculul precedent care i-ar permite să oprească evitînd coliziunea, înaintea depășirii nu s-a asigurat că cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stînga, după ce avînd intenția de a efectua depășirea a ieșit pe banda cu sens opus, unde a săvîrșit impactul cu motocicleta de model „IJ Iupiter" cu număr de înmatriculare TR AB 143, condus de către Reșetilov Serghei, care în acel moment preselecta spre stînga și îl avea în calitate de pasager pe Reșetilov Nicolae. În urma impactului, părții vătămate Reșetilov Serghei i-au fost pricinuite leziuni corporale ușoare, iar părții vătămate Reșetilov Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de fractură închisă a humerusului drept tuberos, traumă cranio-cerebrală acută închisă, comoție cerebrală, plagă contuzionată a piciorului stîng cu trecere în al doilea spațiu interdigital, hematoame în regiunea frunții pe dreapta și ochiului drept, excoriații în regiunea frunții pe dreapta, feței pe dreapta, gambei stîngi, care împreună au dus la dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămarea corporală medie.

Procurorul a declarat apel în care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin.(l) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, acțiunile civile înaintate de admis cu încasarea în beneficiul părților vătămate a prejudiciului material, iar referitor la încasarea prejudiciul moral de lăsat la aprecierea instanței. În argumentarea apelului a invocat că, nu pot fi luate ca bază rezultatele raportului de expertiză nr. BB 007254 din 13.08.2013 din motiv că, la efectuarea expertizei de către expert nu s-au luat în considerație toate circumstanțele cauzei cum ar fi faptul că, conducătorul motocicletei înainte de a coti spre stînga cu 100 metri pînă la cotitură a semnalizat preselectarea spre stînga. Acest fapt deja este un obstacol pentru vehiculul care îl urma și nu-i permite să facă depășirea, conducătorul trebuie să se asigure că cel care îl precedă pe aceiași bandă a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stînga. De asemenea, expertul nu a luat în considerație faptul că, carosabilul era marcat cu linia continuă care indică delimitarea benzilor de circulație pe sens opus. Legătura cauzală între acțiunile lui Bodiu Valerian și accidentul produs reiese din faptul că, el a încălcat regulile marcajului și anume a liniei neîntrerupte, care semnalizează o porțiune periculoasă și care este interzis de a o intersecta, a început depășirea, prin care a expus pericolului nu doar viața și sănătatea părților vătămate, 2 dar și a altor participanți a traficului rutier. În afară de aceasta, el deplasîndu-se pe traseu nu a dat dovadă de atenție, i-a fost sustrasă atenția de pasager și nu a observat cînd conducătorul motocicletei a dat semnalul de a preselecta spre stînga și a reacționat doar cînd s-a ivit pericolul de impact, prin ce a încălcat art. 45 din Regulamentul circulației rutiere. Prima instanță a luat în considerație doar versiunea inculpatului care nu a recunoscut vinovăția, în cadrul urmării penale și în instanța de judecată a încercat să convingă instanța că nu a încălcat regulile de circulație rutieră. Instanța nu a luat în considerație declarațiile părților vătămate, care au dat declarații consecvente în cadrul urmării penale și în instanța de judecată, pe cînd declarațiile inculpatului nu corespund realității și diferă de cele date anterior.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24 iunie 2015, a fost admis apelul declarat, casată total sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Bodiu Valerian, învinuit în baza art. 264 alin. (1) Cod penal din motiv că fapta acestuia constituie o contravenție, prevăzută de art. 240 alin. (1) Cod contravențional și în legătură cu expirarea termenului de prescripție s-a dispus încetarea procesului contravențional în privința lui Bodiu Valerian, în baza art. 240 alin. (1) Cod contravențional. Totodată, s-a dispus încetarea procesului cu privire la acțiunea civilă înaintată de Reșetilov Nicolae în cadrul procesului penal în legătură cu retragerea acțiunii civile de către succesorul victimei Cernogor Tatiana. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, audiind participanții la proces, cercetînd suplimentar probele administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere a constatat că, starea de fapt și acțiunile inculpatului Bodiu Valerian se încadrează în dispoziția art. 240 alin.(l) Cod contravențional, nerespectarea de către conducătorul de vehicul a dreptului privind delimitarea benzilor de circulație pe sens opus, și nu constituie infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(l) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. Totodată, Colegiul penal a conchis că prima instanță la emiterea sentinței de achitare nu a ținut cont de faptul că, încălcarea pct. 1.1.1 a Regulamentului Circulației rutiere (traversarea liniei înguste continue de pe carosabil) constituie contravenția prevăzută de art. 240 alin.(l) Cod contravențional și Bodiu Valerian este vinovat de comiterea acestei contravenții. Încălcarea pct. 1.1.1 a Regulamentului circulației rutiere admisă intenționat de către inculpat nu se află în legătură cauzală cu accidentul rutier produs și leziunile corporale cauzate victimei, or, dacă victima 3 Reșetilov Serghei nu proceda brusc la virarea spre stînga cu motocicleta și pe neașteptate pentru Bodiu Valerian, care a început deja depășirea motocicletei, motocicleta devenind astfel un obstacol de nedepășit pentru Bodiu Valerian, accidentul rutier (impactul mijloacelor de transport) nu avea loc. Conducătorul vehiculului Bodiu Valerian nu a avut posibilitate tehnică de a evita impactul cu motocicleta anume reieșind din acțiunile conducătorului motocicletei Reșetilov Serghei, fapt confirmat și prin verificarea declarațiilor la locul infracțiunii (vol. I, f.d.155-160, 198-201), prin expertiza auto-tehnică și trasologică seria BB 004478 nr.2344 din 14.12.2012 (vol. I, f.d.98-106) și prin expertiza auto- tehnică și trasologică seria BB 007254 nr.1281 din 12.08.2013 (vol. I, f.d.213-228). Prin urmare, Colegiul penal a apreciat critic declarațiile părții vătămate Reșetilov Serghei precum că el a semnalizat regulamentar despre intenția de a vira spre stînga, or aceste declarații le infirmă inculpatul Bodiu Valerian și nu sunt confirmate prin alte probe, mai mult ca atît, chiar și dacă conducătorul Reșetilov Serghei ar fi semnalizat despre intenția de a vira la stînga, el nu era în drept să purceadă la virare spre stînga pînă nu se convingea că nu va crea obstacole pentru vehiculul care-1 depășea deja, or conform pct.53 alin.l) al Regulamentului circulației rutiere conducătorului de vehicul ce urmează a fi depășit îi este interzis să creeze obstacole depășirii prin mărirea vitezei sau alte acțiuni. Accidentul produs în condițiile constatate (viteza depășirii vehiculului condus de către Bodiu Valerian era aproximativ numai de 66 km/h, iar viteza motocicletei - aproximativ de 20 km/h) la fel pun la îndoială rezonabilă faptul semnalizării intenției de virare spre stînga de către Reșetilov Serghei. Argumentele procurorului din apelul declarat precum că, nu trebuie de luat în considerație rezultatele expertizei seria BB 007254 nr.1281 din 12.08.2013,de către instanța de apel au fost considerate ca declarative, întemeiate numai pe viziunea procurorului, care nici nu a solicitat efectuarea unei contraexpertize în acest caz, limitîndu-se la dezacordul său cu rezultatele expertizei. Au fost considerate ca neîntemeiate argumentele procurorului din apelul declarat, precum că atenția lui Bodiu Valerian a fost sustrasă de pasager, adică n-a fost atent, or acest argument n-a fost confirmat prin nici o probă, fiind numai o presupunere a procurorului, pe cînd conform art.389 alin.(2) Cod de procedură penală sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. În așa mod, Colegiul penal a conchis că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și că Bodiu Valerian nu este vinovat de comiterea accidentului rutier produs cu motocicleta condusă de Reșetilov Serghei, corect a conchis că, încălcarea Regulamentului circulației rutiere sub formă de încălcare intenționată a marcajului rutier de către conducătorul mijlocului de transport Bodiu Valerian nu se află în legătură cauzală cu accidentul produs cu motocicleta condusă de Reșetilov Serghei, în care Reșetilov Serghei și Reșetilov Nicolai au primit leziuni corporale, și 4 întemeiat și legal a făcut concluzie că, acțiunile lui Bodiu Valerian nu constituie infracțiune, însă instanța de fond neîntemeiat 1-a achitat pe Bodiu Valerian în conformitate cu art.390 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală din motivul că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat, or de către organul de urmărire penală i-a fost incriminat lui Bodiu Valerian că el intenționat a încălcat prevederile marcajului orizontal 1.1.1 a Regulamentului circulației rutiere, a traversat linia îngustă neîntreruptă, care indică delimitarea benzilor de circulație pe sens opus in locurile periculoase a traseului, această încălcare constituie contravenția prevăzută de art.240 alin.(l) Cod contravențional - nerespectarea de către conducătorul de vehicul a dreptului privind delimitarea benzilor de circulație pe sens opus, și în acest caz, conform art.332 alin.(2) și art.391 alin.(2) Cod de procedură penală și art.30 și art.441 alin.(l) lit. b) Cod contravențional, era necesar să se înceteaze procesul penal în baza art. 264 alin.(l) Cod penal în privința lui Bodiu Valerian din motivul că fapta lui constituie o contravenție administrativă, prevăzută de art.240 alin. (1) Cod contravențional și să se încetează procesul contravențional în privința lui Bodiu Valerian în baza art. 240 alin.(l) Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale. Referitor la acțiunile civile depuse de părțile vătămate, Colegiul a menționat că, succesorul victimei Cernogor Tatiana a retras acțiunea civilă înaintată de Reșetilov Nicolai, din care motiv este necesar a înceta procesul cu privire la acțiunea civilă înaintată și fiind întrebat în instanța de apel, partea vătămată Reșetilov Serghei a declarat că nu mai are nevoie ca să-i fie restituit prejudiciul cauzat și consideră necesar a nu se expune în decizie asupra acțiunii lui.

Procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar împotriva deciziei menționate, solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată, pe motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Recurentul invocă că, în cadrul judecării cauzei s-a stabilit cu certitudine: - viteza de circulație a autovehiculelor pe sectorul de drum în cauză era limitată prin sectorul de deplasare care reprezenta un sector periculos fiind delimitat și marcat cu linia îngustă continuă de delimitare și ne fiind unul drept dar îngust în porțiunea unde s-a produs accidentul rutier și din aceste motive, inculpatul trebuia să adapteze viteza condițiilor și situației rutiere relatate, iar instanța de apel trebuia să aprecieze starea de drept și să concluzioneze cu privire la vinovăția lui Bodiu Valerian reieșind din aceste circumstanțe; - Bodiu Valerian a condus mijlocul de transport ignorînd prevederile p.45, p.49, p.51, p.52 al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, or cunoscînd de faptul că porțiunea de drum respectivă prezintă unele dificultăți, este îngustă, nu a micșorat viteza, nu a adoptat-o 5 conform situației rutiere, a ieșit pe contrasens conform datelor din dosar (procesul- verbal de cercetarea la fața locului a accidentului rutier, cu planșa fotografică și planul schemei accidentului rutier (f.d.6-9, 10); - conform procesului-verbal de reconstituire a faptei din 08.02.2013 cu participarea părții vătămate Serghei Reșetilov, ultimul a văzut automobilul ce se deplasa pe aceiași bandă în care se deplasa inculpatul la o distanță de 179 metri de el, la momentul începerii manevrei la o distanță de 18,4 metri de intersecție a conectat semnalizatorul luminos al motocicletei începînd manevra de deplasare spre intersecția din partea stîngă a drumului, iar la moment cînd efectua manevra fiind deja pe banda opusă, în apropierea intersecției a fost accidentat pe stînga de mijlocul de transport de modelul „Dacia Logan", nr/î GEBA 414, aflat sub conducerea inculpatului (f.d. 157- 159); - instanța de apel nu a luat în considerație faptul că urmare a accidentului rutier comis este legătura cauzală intre acțiunile inculpatului Bodiu Valerian, care conducea mijlocul de transport de modelul de modelul „Dacia Logan1", nr/î GEBA 414, cu cauzarea leziunilor corporale părților vătămate, dintre care numitului Reșetilov Serghei fiindu-i cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 269/d din 16.11.2012 leziuni corporale ușoare, iar numitului Reșetilov Nicolae fiind-i cauzate leziuni corporale medii conform raportului de expertiză medico-legală nr. 158 din 04.12.2012; - declarațiile părților vătămate Reșetilov Serghei și Reșetilov Nicolae, a martorilor Crasnosioc D. și Minov P. coroborează cu probele administrate pe dosar și anume cu procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele expertizelor medico-legale efectuate pe dosarul în cauză, însă declarațiile inculpatului nu coroborează cu probele menționate; - reieșind din circumstanțele cauzei, expertul auto-tehnic a concluzionat că Bodiu Valerian nu a avut posibilitate tehnică să evite impactul prin frînare, respectînd prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, însă, instanța de apel urma să i-a în considerație că inculpatul în procesul deplasării sale nu a adaptat viteza de deplasare la condițiile și situația rutieră existentă, nu a manifestat prudență sporită în situația dată, a ieșit pe contrasens și din aceste motive s-a produs accidentul de circulație rutieră; - instanța de apel nu a respectat prevederile art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală și nu și-a argumentat soluția adoptată în privința inculpatului pe motive, prin care ar respinge probele aduse în sprijinul acuzării și, totodată a admis invocarea în decizia de încetare a unor formulări care pun la îndoială nevinovăția celui vinovat; - în speță sunt două părți vătămate Reșetilov Nicolae (cu vătămări corporale medii) și Reșetilov Serghei (cu vătămări ușoare), iar instanța de apel dispunînd încetarea procesului penal în baza art. 264 alin. (l) Cod penal, în privința 6 lui Bodiu Valerian, din motiv că fapta constituie contravenția administrativă prevăzută de art. 240 alin. (1) Cod contravențional, a lezat drepturile și interesele părților vătămate sus-menționate la protejare împotriva acțiunilor ilicite a altor persoane. 5.1. Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar și inculpatul, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie menținută sentința instanței de fond. În motivarea recursului recurentul invocă faptul că instanța de apel incorect a apreciat acțiunile inculpatului ca fiind comisă o contravenție, deoarece Regulamentul Circulației Rutiere permite depășirea unui obstacol, indiferent de faptul trecerii pe o altă bandă, însă în momentul comiterii accidentului rutier dînsul nu știa care e intenția conducătorului motocicletei. Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că anume Reșetilov Serghei a intenționat să cotească spre stînga și să încalce marcajul rutier de pe carosabil.

Asupra recursului declarat de procuror a depus referință inculpatul, prin care s-a expus pentru respingerea acestuia și admiterea recursului declarat de el, deoarece instanțele de fond corect au stabilit circumstanțele cazului din declarațiile părților, iar producerea accidentului rutier a fost din cauza că conducătorul motocicletei a avut intenția de a vira neregulamentar la stînga.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală instanța de recurs, judecînd recursul verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță conform materialelor din dosar,și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 7 Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel la admiterea apelului, casează sentința și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, iar reieșind din conținutul art. 394 din același Cod, partea descriptivă a hotărîrii instanței de apel trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluzia instanței și motivele pentru care instanța a respins alte probe. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Procurorul a criticat decizia invocînd temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume hotărîrea atacă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, temei pe care instanța de recurs îl consideră prezent, la judecarea cauzei instanța de apel admițînd erori procesuale care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. În primul rînd, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de fond a adoptat soluție de achitare în privința lui Bodiu Valerian, care ulterior a fost casată de către instanța de apel pe motiv că fapta acestuia constituie o contravenție administrativă recalificînd acțiunile acestuia în baza art. 240 alin. (1) Cod contravențional, însă fără a constata fapta contravențională considerată ca fiind comisă de către Bodiu Valerian. Astfel, se remarcă o încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, or, conform art. 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor 8 generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Situația descrisă mai sus servește drept temei pentru casarea hotărîrii și nu poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel. Motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărîrii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei recurate și remiterea cauzei la o nouă judecare în ordine de apel. La o nouă judecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Această prevedere se referă și la adoptarea deciziei de către instanța de apel. În al doilea rînd, Colegiul lărgit menționează că, instanța de apel casînd total sentința instanței de fond a concluzionat în urma audierii participaților la proces și a cercetării suplimentare a probelor administrate că starea de fapt și acțiunile lui Bodiu Valerian se încadrează în art. 240 alin. (1) Cod contravențional și nu constituie infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal. Însă, la baza acestei concluzii au fost reținute probele cercetate de prima instanță, iar o astfel de abordare a instanței de apel este una prematură, deoarece, aceasta nu este în drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de instanța de fond dacă ele au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost reflectate în decizia acesteia. Astfel, conform textului deciziei instanța de apel face referire la declarațiile inculpatului, a părții vătămate Reșetilov Serghei, a succesorului părții vătămate Cernogor Tatiana și a martorilor Crasnașcioc Dmitri și Minov Potr, însă nu-și expune opinia asupra acestora, punînd la baza soluției sale doar declarațiile lui Bodiu Valerian, mai mult ca atît, nu face o apreciere și asupra unui șir de probe cercetate în ședința de judecată din 22.04.2015, care au fost consemnate în procesul-verbal (f. d. 40-verso, Vol. III). În același timp, concluzia instanței de apel asupra apelului declarat de procuror, precum că „argumentele sunt declarative, întemeiate nu pe probele examinate în ședința de judecată, dar numai pe viziunea procurorului”, este o concluzie de ordin general, fără a se expune concret care din probele prezentate de acuzare le resping și din ce motive se resping, așa cum se stipulează în art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. 9 Tot aici, instanța de recurs menționează că Colegiul penal nu și-a fundamentat motivarea pe careva probe care ar confirma soluția sa, ci doar a invocat niște presupuneri ale sale precum că Bodiu Valerian a încălcat pct. 1.1.1. al Regulamentului circulației rutiere și anume a traversat linia îngustă continuă de pe carosabil, însă a neglijat existența impactului care a avut loc între mijloacele de transport, fapt confirmat și prin schema accidentului rutier (f. d. 10, Vol. I). De asemenea, Colegiul precizează că, în cazul sentinței de încetare partea descriptivă va cuprinde datele invocate în alin. (4) art. 394 Cod de procedură penală care integral trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal. Lipsa măcar a uneia din aceste descrieri în sentință servește drept temei pentru casarea acesteia, deși aceasta nu exclude posibilitatea includerii în această parte a sentinței și a altor date care au incidență asupra cazului dat, motivînd hotărîrea adoptată în baza chestiunilor prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Este absolut interzisă includerea în partea descriptivă a sentinței a formulărilor care pun la îndoială nevinovăția în privința căruia a fost încetat procesul penal. Aceasta se va considera drept încălcare esențială a legii procesual-penale. Prin urmare, probele administrate în cadrul urmăririi penale, precum și cele din ședințele de judecată, urmau a fi verificate în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și anume prin cercetarea lor din punctul de vedere al coroborării. Colegiul lărgit consideră, că totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta decizie urmau a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu alte probe la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte. Instanța de recurs conchide că, instanța de apel prematur a adoptat concluzia de încetare a procesului penal, doar expunînd în decizia sa declarațiile părților și fără a-și motiva poziția asupra acestora și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, ci doar citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată. În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală. În aceeași ordine de idei se mai remarcă că, în caz de admitere a apelului și dispunerea rejudecării cauzei, decizia instanței trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțînd hotărîrea, să indice din ce motive ele sunt considerate insuficiente pentru confirmarea concluziilor instanțelor judecătorești, care cerințe ale legii au fost încălcate de către instanța de judecată, precum și măsurile care urmează să le întreprindă la o nouă judecare, iar decizia în partea descriptivă trebuie să corespundă tuturor prevederilor art. 394 Cod de procedură penală. 10 În al treilea rînd, instanța de apel la judecarea cauzei nu a luat în considerație faptul că ca urmare a accidentului rutier au fost cauzate leziuni corporale lui Reșetilov Serghei și Reșetilov Nicolae, care au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate pe cauza dată și conform deciziei recurate instanța descrie doar declarațiile părții vătămate Reșetilov Serghei și a succesorului părții vătămate Cernogor Tatiana fără a le da careva apreciere. De asemenea, conform procesului verbal a ședinței de judecată din 22.04.2015 (f.d. 40-verso, Vol. III), a fost cercetat procesul-verbal de audiere a părții vătămate Reșetilov Nicolai (f.d. 43-44, Vol. II), însă în decizie acesta nu este reflectat, cu toate că instanța de apel urma a se expune și asupra acestor declarații, de aici reiese că Colegiul penal a adoptat o soluție pripită în care a omis expunerea asupra unor momente importante care de fapt stau la baza confirmării vinovăției sau nevinovăției inculpatului. Prin urmare, circumstanțele expuse atestă că instanța de apel a comis erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs, recursul procurorului fiind întemeiat și urmează a fi admis. Totodată, instanța precizează că împrejurările descrise mai sus duc la admiterea recursului declarat și de inculpat, fără a face careva motivare asupra argumentelor invocate de acesta. Reieșind din contextul celor descrise supra, decizia atacată urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art.417-418 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, ținînd cont de motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 7 a prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată. 11

În conformitate cu prevederile art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Valeriu Sîrbu și de inculpat, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Bodiu Valerian și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia publicată integral la 22 decembrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun 12