1ra-1345/2014 — art. 264 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1345/2014 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1345/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
01 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Iurie Diaconu
Elena Covalenco
Ion Guzun
judecînd în ședință fără participarea părților recursurile ordinare declarate de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Valeriu Sîrbu și de
inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Cahul din 24 iunie 2015, în cauza penală în privința lui
Bodiu Valerian Vasilii, născut la 16
octombrie 1962, originar din s. Brînzeni, r-nul
Edineț, domiciliat în or. Ialoveni, str. Fructelor 8,
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 03.03.2014-27.11.2014;
instanța de apel: 15.01.2015-24.06.2015;
instanța de recurs: 02.09.2015-01.12.2015;
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 27 noiembrie 2014, Bodiu
Valerian a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 264 alin. (1) Cod penal pe
motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.
Acțiunile civile depuse de părțile vătămate au fost respinse, ca fiind
neîntemeiate.
Prima instanță a reținut că, Bodiu Valerian a fost pus sub învinuire
pentru faptul, că la 01 septembrie 2012, aproximativ ora 10.00, conducînd
automobilul de model „Dacia Logan", cu numărul de înmatriculare GE BA 414, care
aparține SRL „Vinaria Bostovan", se deplasa pe traseul M-3 Chișinău - Giurgiulești
în direcția satului Tomai, raionul Taraclia. Pe porțiunea de traseu Ciumai-Burlăceni,
la kilometrul 155+600, Bodiu Valerian, văzînd înaintea sa o motocicletă care se
deplasa în aceiași direcție ca și el, a hotărît să o depășească. Încălcînd prevederile
1
marcajului orizontal 1.1.1 și prevederile art. 45,49,51,52 a Regulamentului circulației
rutiere, a traversat linia îngustă neîntreruptă, care indică delimitarea benzilor de
circulație pe sens opus în locurile periculoase a traseului, incorect a ales viteza de
mișcare a mijlocului de transport, care ar fi asigurat siguranța deplasării, nu a ținut
cont de starea psihofizică ce influențează atenția și reacția conducătorului auto, care i-
ar permite să prevadă situațiile periculoase, nu a lăsat liber un spațiu față de vehiculul
precedent care i-ar permite să oprească evitînd coliziunea, înaintea depășirii nu s-a
asigurat că cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși
sau intenția de a preselecta spre stînga, după ce avînd intenția de a efectua depășirea a
ieșit pe banda cu sens opus, unde a săvîrșit impactul cu motocicleta de model „IJ
Iupiter" cu număr de înmatriculare TR AB 143, condus de către Reșetilov Serghei,
care în acel moment preselecta spre stînga și îl avea în calitate de pasager pe
Reșetilov Nicolae. În urma impactului, părții vătămate Reșetilov Serghei i-au fost
pricinuite leziuni corporale ușoare, iar părții vătămate Reșetilov Nicolae i-au fost
cauzate leziuni corporale sub formă de fractură închisă a humerusului drept tuberos,
traumă cranio-cerebrală acută închisă, comoție cerebrală, plagă contuzionată a
piciorului stîng cu trecere în al doilea spațiu interdigital, hematoame în regiunea
frunții pe dreapta și ochiului drept, excoriații în regiunea frunții pe dreapta, feței pe
dreapta, gambei stîngi, care împreună au dus la dereglarea sănătății de lungă durată și
se califică ca vătămarea corporală medie.
Procurorul a declarat apel în care a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin.(l) Cod penal cu stabilirea
pedepsei sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, acțiunile
civile înaintate de admis cu încasarea în beneficiul părților vătămate a prejudiciului
material, iar referitor la încasarea prejudiciul moral de lăsat la aprecierea instanței.
În argumentarea apelului a invocat că, nu pot fi luate ca bază rezultatele
raportului de expertiză nr. BB 007254 din 13.08.2013 din motiv că, la efectuarea
expertizei de către expert nu s-au luat în considerație toate circumstanțele cauzei cum
ar fi faptul că, conducătorul motocicletei înainte de a coti spre stînga cu 100 metri
pînă la cotitură a semnalizat preselectarea spre stînga. Acest fapt deja este un obstacol
pentru vehiculul care îl urma și nu-i permite să facă depășirea, conducătorul trebuie
să se asigure că cel care îl precedă pe aceiași bandă a semnalizat intenția de a depăși
sau intenția de a preselecta spre stînga. De asemenea, expertul nu a luat în
considerație faptul că, carosabilul era marcat cu linia continuă care indică delimitarea
benzilor de circulație pe sens opus.
Legătura cauzală între acțiunile lui Bodiu Valerian și accidentul produs reiese
din faptul că, el a încălcat regulile marcajului și anume a liniei neîntrerupte, care
semnalizează o porțiune periculoasă și care este interzis de a o intersecta, a început
depășirea, prin care a expus pericolului nu doar viața și sănătatea părților vătămate,
2
dar și a altor participanți a traficului rutier. În afară de aceasta, el deplasîndu-se pe
traseu nu a dat dovadă de atenție, i-a fost sustrasă atenția de pasager și nu a observat
cînd conducătorul motocicletei a dat semnalul de a preselecta spre stînga și a
reacționat doar cînd s-a ivit pericolul de impact, prin ce a încălcat art. 45 din
Regulamentul circulației rutiere.
Prima instanță a luat în considerație doar versiunea inculpatului care nu a
recunoscut vinovăția, în cadrul urmării penale și în instanța de judecată a încercat să
convingă instanța că nu a încălcat regulile de circulație rutieră. Instanța nu a luat în
considerație declarațiile părților vătămate, care au dat declarații consecvente în cadrul
urmării penale și în instanța de judecată, pe cînd declarațiile inculpatului nu
corespund realității și diferă de cele date anterior.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 24 iunie 2015,
a fost admis apelul declarat, casată total sentința instanței de fond și pronunțată o
nouă hotărîre prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Bodiu Valerian,
învinuit în baza art. 264 alin. (1) Cod penal din motiv că fapta acestuia constituie o
contravenție, prevăzută de art. 240 alin. (1) Cod contravențional și în legătură cu
expirarea termenului de prescripție s-a dispus încetarea procesului contravențional în
privința lui Bodiu Valerian, în baza art. 240 alin. (1) Cod contravențional.
Totodată, s-a dispus încetarea procesului cu privire la acțiunea civilă înaintată
de Reșetilov Nicolae în cadrul procesului penal în legătură cu retragerea acțiunii
civile de către succesorul victimei Cernogor Tatiana.
4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, audiind
participanții la proces, cercetînd suplimentar probele administrate de instanța de fond
și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,
călăuzindu-se de propria convingere a constatat că, starea de fapt și acțiunile
inculpatului Bodiu Valerian se încadrează în dispoziția art. 240 alin.(l) Cod
contravențional, nerespectarea de către conducătorul de vehicul a dreptului privind
delimitarea benzilor de circulație pe sens opus, și nu constituie infracțiunea
prevăzută de art. 264 alin.(l) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a
circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care
conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare
medie a integrității corporale sau a sănătății.
Totodată, Colegiul penal a conchis că prima instanță la emiterea sentinței de
achitare nu a ținut cont de faptul că, încălcarea pct. 1.1.1 a Regulamentului Circulației
rutiere (traversarea liniei înguste continue de pe carosabil) constituie contravenția
prevăzută de art. 240 alin.(l) Cod contravențional și Bodiu Valerian este vinovat de
comiterea acestei contravenții. Încălcarea pct. 1.1.1 a Regulamentului circulației
rutiere admisă intenționat de către inculpat nu se află în legătură cauzală cu
accidentul rutier produs și leziunile corporale cauzate victimei, or, dacă victima
3
Reșetilov Serghei nu proceda brusc la virarea spre stînga cu motocicleta și pe
neașteptate pentru Bodiu Valerian, care a început deja depășirea motocicletei,
motocicleta devenind astfel un obstacol de nedepășit pentru Bodiu Valerian,
accidentul rutier (impactul mijloacelor de transport) nu avea loc.
Conducătorul vehiculului Bodiu Valerian nu a avut posibilitate tehnică de a
evita impactul cu motocicleta anume reieșind din acțiunile conducătorului
motocicletei Reșetilov Serghei, fapt confirmat și prin verificarea declarațiilor la locul
infracțiunii (vol. I, f.d.155-160, 198-201), prin expertiza auto-tehnică și trasologică
seria BB 004478 nr.2344 din 14.12.2012 (vol. I, f.d.98-106) și prin expertiza auto-
tehnică și trasologică seria BB 007254 nr.1281 din 12.08.2013 (vol. I, f.d.213-228).
Prin urmare, Colegiul penal a apreciat critic declarațiile părții vătămate
Reșetilov Serghei precum că el a semnalizat regulamentar despre intenția de a vira
spre stînga, or aceste declarații le infirmă inculpatul Bodiu Valerian și nu sunt
confirmate prin alte probe, mai mult ca atît, chiar și dacă conducătorul Reșetilov
Serghei ar fi semnalizat despre intenția de a vira la stînga, el nu era în drept să
purceadă la virare spre stînga pînă nu se convingea că nu va crea obstacole pentru
vehiculul care-1 depășea deja, or conform pct.53 alin.l) al Regulamentului circulației
rutiere conducătorului de vehicul ce urmează a fi depășit îi este interzis să creeze
obstacole depășirii prin mărirea vitezei sau alte acțiuni. Accidentul produs în
condițiile constatate (viteza depășirii vehiculului condus de către Bodiu Valerian era
aproximativ numai de 66 km/h, iar viteza motocicletei - aproximativ de 20 km/h) la
fel pun la îndoială rezonabilă faptul semnalizării intenției de virare spre stînga de
către Reșetilov Serghei.
Argumentele procurorului din apelul declarat precum că, nu trebuie de luat în
considerație rezultatele expertizei seria BB 007254 nr.1281 din 12.08.2013,de către
instanța de apel au fost considerate ca declarative, întemeiate numai pe viziunea
procurorului, care nici nu a solicitat efectuarea unei contraexpertize în acest caz,
limitîndu-se la dezacordul său cu rezultatele expertizei.
Au fost considerate ca neîntemeiate argumentele procurorului din apelul
declarat, precum că atenția lui Bodiu Valerian a fost sustrasă de pasager, adică n-a
fost atent, or acest argument n-a fost confirmat prin nici o probă, fiind numai o
presupunere a procurorului, pe cînd conform art.389 alin.(2) Cod de procedură penală
sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri.
În așa mod, Colegiul penal a conchis că instanța de fond corect a stabilit
circumstanțele de fapt și că Bodiu Valerian nu este vinovat de comiterea accidentului
rutier produs cu motocicleta condusă de Reșetilov Serghei, corect a conchis că,
încălcarea Regulamentului circulației rutiere sub formă de încălcare intenționată a
marcajului rutier de către conducătorul mijlocului de transport Bodiu Valerian nu se
află în legătură cauzală cu accidentul produs cu motocicleta condusă de Reșetilov
Serghei, în care Reșetilov Serghei și Reșetilov Nicolai au primit leziuni corporale, și
4
întemeiat și legal a făcut concluzie că, acțiunile lui Bodiu Valerian nu constituie
infracțiune, însă instanța de fond neîntemeiat 1-a achitat pe Bodiu Valerian în
conformitate cu art.390 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală din motivul că fapta
nu a fost săvîrșită de inculpat, or de către organul de urmărire penală i-a fost
incriminat lui Bodiu Valerian că el intenționat a încălcat prevederile marcajului
orizontal 1.1.1 a Regulamentului circulației rutiere, a traversat linia îngustă
neîntreruptă, care indică delimitarea benzilor de circulație pe sens opus in locurile
periculoase a traseului, această încălcare constituie contravenția prevăzută de
art.240 alin.(l) Cod contravențional - nerespectarea de către conducătorul de vehicul
a dreptului privind delimitarea benzilor de circulație pe sens opus, și în acest caz,
conform art.332 alin.(2) și art.391 alin.(2) Cod de procedură penală și art.30 și art.441
alin.(l) lit. b) Cod contravențional, era necesar să se înceteaze procesul penal în baza
art. 264 alin.(l) Cod penal în privința lui Bodiu Valerian din motivul că fapta lui
constituie o contravenție administrativă, prevăzută de art.240 alin. (1) Cod
contravențional și să se încetează procesul contravențional în privința lui Bodiu
Valerian în baza art. 240 alin.(l) Cod contravențional, în legătură cu expirarea
termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale.
Referitor la acțiunile civile depuse de părțile vătămate, Colegiul a menționat că,
succesorul victimei Cernogor Tatiana a retras acțiunea civilă înaintată de Reșetilov
Nicolai, din care motiv este necesar a înceta procesul cu privire la acțiunea civilă
înaintată și fiind întrebat în instanța de apel, partea vătămată Reșetilov Serghei a
declarat că nu mai are nevoie ca să-i fie restituit prejudiciul cauzat și consideră
necesar a nu se expune în decizie asupra acțiunii lui.
Procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, a declarat recurs ordinar împotriva deciziei menționate,
solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt
complet de judecată, pe motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Recurentul invocă că, în cadrul judecării cauzei s-a stabilit cu certitudine:
- viteza de circulație a autovehiculelor pe sectorul de drum în cauză era
limitată prin sectorul de deplasare care reprezenta un sector periculos fiind delimitat
și marcat cu linia îngustă continuă de delimitare și ne fiind unul drept dar îngust în
porțiunea unde s-a produs accidentul rutier și din aceste motive, inculpatul trebuia să
adapteze viteza condițiilor și situației rutiere relatate, iar instanța de apel trebuia să
aprecieze starea de drept și să concluzioneze cu privire la vinovăția lui Bodiu
Valerian reieșind din aceste circumstanțe;
- Bodiu Valerian a condus mijlocul de transport ignorînd prevederile p.45,
p.49, p.51, p.52 al Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărîrea
Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, or cunoscînd de faptul că porțiunea de drum
respectivă prezintă unele dificultăți, este îngustă, nu a micșorat viteza, nu a adoptat-o
5
conform situației rutiere, a ieșit pe contrasens conform datelor din dosar (procesul-
verbal de cercetarea la fața locului a accidentului rutier, cu planșa fotografică și
planul schemei accidentului rutier (f.d.6-9, 10);
- conform procesului-verbal de reconstituire a faptei din 08.02.2013 cu
participarea părții vătămate Serghei Reșetilov, ultimul a văzut automobilul ce se
deplasa pe aceiași bandă în care se deplasa inculpatul la o distanță de 179 metri de el,
la momentul începerii manevrei la o distanță de 18,4 metri de intersecție a conectat
semnalizatorul luminos al motocicletei începînd manevra de deplasare spre intersecția
din partea stîngă a drumului, iar la moment cînd efectua manevra fiind deja pe banda
opusă, în apropierea intersecției a fost accidentat pe stînga de mijlocul de transport de
modelul „Dacia Logan", nr/î GEBA 414, aflat sub conducerea inculpatului (f.d. 157-
159);
- instanța de apel nu a luat în considerație faptul că urmare a accidentului
rutier comis este legătura cauzală intre acțiunile inculpatului Bodiu Valerian, care
conducea mijlocul de transport de modelul de modelul „Dacia Logan1", nr/î GEBA
414, cu cauzarea leziunilor corporale părților vătămate, dintre care numitului
Reșetilov Serghei fiindu-i cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr.
269/d din 16.11.2012 leziuni corporale ușoare, iar numitului Reșetilov Nicolae fiind-i
cauzate leziuni corporale medii conform raportului de expertiză medico-legală nr.
158 din 04.12.2012;
- declarațiile părților vătămate Reșetilov Serghei și Reșetilov Nicolae, a
martorilor Crasnosioc D. și Minov P. coroborează cu probele administrate pe dosar și
anume cu procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier, schema
accidentului rutier, rapoartele expertizelor medico-legale efectuate pe dosarul în
cauză, însă declarațiile inculpatului nu coroborează cu probele menționate;
- reieșind din circumstanțele cauzei, expertul auto-tehnic a concluzionat că
Bodiu Valerian nu a avut posibilitate tehnică să evite impactul prin frînare, respectînd
prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, însă, instanța de apel urma să i-a în
considerație că inculpatul în procesul deplasării sale nu a adaptat viteza de deplasare
la condițiile și situația rutieră existentă, nu a manifestat prudență sporită în situația
dată, a ieșit pe contrasens și din aceste motive s-a produs accidentul de circulație
rutieră;
- instanța de apel nu a respectat prevederile art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de
procedură penală și nu și-a argumentat soluția adoptată în privința inculpatului pe
motive, prin care ar respinge probele aduse în sprijinul acuzării și, totodată a admis
invocarea în decizia de încetare a unor formulări care pun la îndoială nevinovăția
celui vinovat;
- în speță sunt două părți vătămate Reșetilov Nicolae (cu vătămări
corporale medii) și Reșetilov Serghei (cu vătămări ușoare), iar instanța de apel
dispunînd încetarea procesului penal în baza art. 264 alin. (l) Cod penal, în privința
6
lui Bodiu Valerian, din motiv că fapta constituie contravenția administrativă
prevăzută de art. 240 alin. (1) Cod contravențional, a lezat drepturile și interesele
părților vătămate sus-menționate la protejare împotriva acțiunilor ilicite a altor
persoane.
5.1. Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar și inculpatul, prin care
solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care
să fie menținută sentința instanței de fond.
În motivarea recursului recurentul invocă faptul că instanța de apel incorect a
apreciat acțiunile inculpatului ca fiind comisă o contravenție, deoarece Regulamentul
Circulației Rutiere permite depășirea unui obstacol, indiferent de faptul trecerii pe o
altă bandă, însă în momentul comiterii accidentului rutier dînsul nu știa care e intenția
conducătorului motocicletei.
Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că anume Reșetilov
Serghei a intenționat să cotească spre stînga și să încalce marcajul rutier de pe
carosabil.
Asupra recursului declarat de procuror a depus referință inculpatul, prin
care s-a expus pentru respingerea acestuia și admiterea recursului declarat de el,
deoarece instanțele de fond corect au stabilit circumstanțele cazului din declarațiile
părților, iar producerea accidentului rutier a fost din cauza că conducătorul
motocicletei a avut intenția de a vira neregulamentar la stînga.
Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și
motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi admise din
următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală instanța de recurs,
judecînd recursul verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza
materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța de
recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Conform art. 414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima
instanță conform materialelor din dosar,și oricăror probe noi prezentate instanței de
apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de
apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
7
Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să
cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței,
fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea
sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a
pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit
instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă
fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au
fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.
101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal
sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la
toate motivele invocate.
Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel la
admiterea apelului, casează sentința și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, iar reieșind din conținutul art. 394 din același Cod,
partea descriptivă a hotărîrii instanței de apel trebuie să cuprindă probele pe care se
întemeiază concluzia instanței și motivele pentru care instanța a respins alte probe.
Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au
fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.
Procurorul a criticat decizia invocînd temeiul de casare prevăzut la art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume hotărîrea atacă nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărîrii și acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței, temei pe care instanța de recurs îl consideră prezent, la
judecarea cauzei instanța de apel admițînd erori procesuale care nu pot fi corectate în
ordinea procedurii de recurs.
În primul rînd, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de fond a adoptat
soluție de achitare în privința lui Bodiu Valerian, care ulterior a fost casată de către
instanța de apel pe motiv că fapta acestuia constituie o contravenție administrativă
recalificînd acțiunile acestuia în baza art. 240 alin. (1) Cod contravențional, însă fără
a constata fapta contravențională considerată ca fiind comisă de către Bodiu Valerian.
Astfel, se remarcă o încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art. 394
alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că partea descriptivă a
sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată
ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de
vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, or, conform art. 419 Cod de procedură
penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor
8
generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod
corespunzător.
Situația descrisă mai sus servește drept temei pentru casarea hotărîrii și nu
poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.
Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor
la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel.
Motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivului
hotărîrii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art.
427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei
recurate și remiterea cauzei la o nouă judecare în ordine de apel.
La o nouă judecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile
adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu
circumstanțele constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie
să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate
chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța își
întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată.
Această prevedere se referă și la adoptarea deciziei de către instanța de apel.
În al doilea rînd, Colegiul lărgit menționează că, instanța de apel casînd total
sentința instanței de fond a concluzionat în urma audierii participaților la proces și a
cercetării suplimentare a probelor administrate că starea de fapt și acțiunile lui Bodiu
Valerian se încadrează în art. 240 alin. (1) Cod contravențional și nu constituie
infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.
Însă, la baza acestei concluzii au fost reținute probele cercetate de prima
instanță, iar o astfel de abordare a instanței de apel este una prematură, deoarece,
aceasta nu este în drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de
instanța de fond dacă ele au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și
nu au fost reflectate în decizia acesteia.
Astfel, conform textului deciziei instanța de apel face referire la declarațiile
inculpatului, a părții vătămate Reșetilov Serghei, a succesorului părții vătămate
Cernogor Tatiana și a martorilor Crasnașcioc Dmitri și Minov Potr, însă nu-și expune
opinia asupra acestora, punînd la baza soluției sale doar declarațiile lui Bodiu
Valerian, mai mult ca atît, nu face o apreciere și asupra unui șir de probe cercetate în
ședința de judecată din 22.04.2015, care au fost consemnate în procesul-verbal (f. d.
40-verso, Vol. III).
În același timp, concluzia instanței de apel asupra apelului declarat de procuror,
precum că „argumentele sunt declarative, întemeiate nu pe probele examinate în
ședința de judecată, dar numai pe viziunea procurorului”, este o concluzie de ordin
general, fără a se expune concret care din probele prezentate de acuzare le resping și
din ce motive se resping, așa cum se stipulează în art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de
procedură penală.
9
Tot aici, instanța de recurs menționează că Colegiul penal nu și-a fundamentat
motivarea pe careva probe care ar confirma soluția sa, ci doar a invocat niște
presupuneri ale sale precum că Bodiu Valerian a încălcat pct. 1.1.1. al
Regulamentului circulației rutiere și anume a traversat linia îngustă continuă de pe
carosabil, însă a neglijat existența impactului care a avut loc între mijloacele de
transport, fapt confirmat și prin schema accidentului rutier (f. d. 10, Vol. I).
De asemenea, Colegiul precizează că, în cazul sentinței de încetare partea
descriptivă va cuprinde datele invocate în alin. (4) art. 394 Cod de procedură penală
care integral trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea
procesului penal. Lipsa măcar a uneia din aceste descrieri în sentință servește drept
temei pentru casarea acesteia, deși aceasta nu exclude posibilitatea includerii în
această parte a sentinței și a altor date care au incidență asupra cazului dat, motivînd
hotărîrea adoptată în baza chestiunilor prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală.
Este absolut interzisă includerea în partea descriptivă a sentinței a formulărilor care
pun la îndoială nevinovăția în privința căruia a fost încetat procesul penal. Aceasta se
va considera drept încălcare esențială a legii procesual-penale.
Prin urmare, probele administrate în cadrul urmăririi penale, precum și cele din
ședințele de judecată, urmau a fi verificate în strictă conformitate cu prevederile art.
101 Cod de procedură penală, și anume prin cercetarea lor din punctul de vedere al
coroborării.
Colegiul lărgit consideră, că totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta
decizie urmau a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu alte probe la justa lor
valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte.
Instanța de recurs conchide că, instanța de apel prematur a adoptat concluzia de
încetare a procesului penal, doar expunînd în decizia sa declarațiile părților și fără a-și
motiva poziția asupra acestora și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, ci doar
citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată.
În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare,
decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și
urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru
examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta
cauză penală.
În aceeași ordine de idei se mai remarcă că, în caz de admitere a apelului și
dispunerea rejudecării cauzei, decizia instanței trebuie să cuprindă analiza probelor pe
care s-a bazat instanța pronunțînd hotărîrea, să indice din ce motive ele sunt
considerate insuficiente pentru confirmarea concluziilor instanțelor judecătorești, care
cerințe ale legii au fost încălcate de către instanța de judecată, precum și măsurile care
urmează să le întreprindă la o nouă judecare, iar decizia în partea descriptivă trebuie
să corespundă tuturor prevederilor art. 394 Cod de procedură penală.
10
În al treilea rînd, instanța de apel la judecarea cauzei nu a luat în considerație
faptul că ca urmare a accidentului rutier au fost cauzate leziuni corporale lui Reșetilov
Serghei și Reșetilov Nicolae, care au fost recunoscuți în calitate de părți vătămate pe
cauza dată și conform deciziei recurate instanța descrie doar declarațiile părții
vătămate Reșetilov Serghei și a succesorului părții vătămate Cernogor Tatiana fără a
le da careva apreciere.
De asemenea, conform procesului verbal a ședinței de judecată din 22.04.2015
(f.d. 40-verso, Vol. III), a fost cercetat procesul-verbal de audiere a părții vătămate
Reșetilov Nicolai (f.d. 43-44, Vol. II), însă în decizie acesta nu este reflectat, cu toate
că instanța de apel urma a se expune și asupra acestor declarații, de aici reiese că
Colegiul penal a adoptat o soluție pripită în care a omis expunerea asupra unor
momente importante care de fapt stau la baza confirmării vinovăției sau nevinovăției
inculpatului.
Prin urmare, circumstanțele expuse atestă că instanța de apel a comis erori de
drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs, recursul procurorului fiind
întemeiat și urmează a fi admis. Totodată, instanța precizează că împrejurările
descrise mai sus duc la admiterea recursului declarat și de inculpat, fără a face careva
motivare asupra argumentelor invocate de acesta.
Reieșind din contextul celor descrise supra, decizia atacată urmează a fi casată
cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.
În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să
țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și
în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală să verifice
legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor administrate în instanța de
judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în dependență de
datele obținute să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă și
prevederilor art.417-418 Cod de procedură penală.
De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436
Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia,
să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii
procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze
profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu
cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau
inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru
soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii
înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii imputate, ținînd cont de motivele invocate în apel și dispozițiile
expuse la pct. 7 a prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și
întemeiată.
11
În conformitate cu prevederile art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Cahul, Valeriu Sîrbu și de inculpat, casează total decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Cahul din 24 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Bodiu
Valerian și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia publicată integral la 22 decembrie 2015.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Iurie Diaconu
Elena Covalenco
Ion Guzun
12