1ra-1144-2014 — art.264 alin.4 CP

1ra-1144-2014 — art.264 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1144/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 septembrie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Elena Covalenco,

Judecători - Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, Vladimir Timofti,

judecînd recursul ordinar declarat de procurorul în cadrul Procuraturii de nivelul Curții

de Apel Bălți, Formusatii Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 27 februarie 2014 în cauza penală privindu-l pe

Gordilă Valeriu Gheorghe, născut la 08 decembrie 1986,

originar și domiciliat în s.Corlăteni, r-nul Rîșcani.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal executată.

Colegiul penal lărgit asupra recursului,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal la 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, și privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un

termen de 4 ani.

la orele 01.30, conducînd automobilul personal de model „Renault Laguna”, cu n/î RSAL

470, pe traseul Brest-Chișinău-Odesa în direcția or.Edineț și avînd în calitate de pasageri pe

Cozma Ruslan, Țurcanu Serghei și Pintilei Ruslan, în regiunea stației de alimentație cu

carburanți „Gloria Qwarc”, fiind în stare de ebrietate alcoolică și neținînd cont de condițiile

și situația dificilă, care se manifestau prin condiții climaterice nefavorabile sub formă de

timp întunecat, avînd o viteză depășită peste limita admisă pentru deplasarea vehiculelor pe

drumurile publice, încălcînd prevederile art.14 pct.a); 45 alin.(1) pct.d) și 47 alin.(1) pct.a)

din Regulamentul Circulației Rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului dat și, ca

rezultat, a ieșit de pe partea carosabilă tamponîndu-se frontal, în plină viteză, în barajul de

protecție amplasat pe partea dreaptă a traseului. În urma impactului, lui Cozma Ruslan i-au

fost cauzate leziuni corporale sub formă de luxație totală a vertebrei cervicale cu lezarea

parțială a măduvei spinării, traumă închisă a abdomenului cu zdrobirea splinei, hemoragie

intraabdominală, traumă cranio-cerebrală închisă, fractură liniară a osului parietal pe stînga,

hemoragii în țesuturile moi craniene, fractura osului zigomatic și a mandibulei pe stînga,

plăgi contuze la față și pe partea dorsală a mîinei drepte, excoriații pe părțile dorsale ale

ambelor mîini, care corespund categoriei vătămărilor grave, periculoase pentru viață, care

au provocat decesul imediat al acestuia.

inculpatul și, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

1

hotărîrii de achitare, invocînd că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar

concluziile instanței expuse în sentință sînt contrare probelor administrate în cauză, și

anume concluziilor rapoartelor de expertiză medico-legale efectuate în cadrul cauzei penale,

care, reieșind din vătămările corporale depistate la inculpatul V.Gordilă, indică că acesta nu

se afla la volanul automobilului.

admise apelurile inculpatului și avocatului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o

nouă hotărîre, prin care V.Gordilă a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

Instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală Gordilă Valeriu

se învinuiește în faptul că, la 11 aprilie 2009, aproximativ la orele 01.30, conducînd

automobilul personal de model „Renault Laguna”, cu n/î RSAL 470, pe traseul Brest-

Chișinău-Odesa în direcția or.Edineț și avînd în calitate de pasageri pe Cozma Ruslan,

Țurcanu Serghei și Pintilei Ruslan, în regiunea stației de alimentație cu carburanți „Gloria

Qwarc”, fiind în stare de ebrietate alcoolică și neținînd cont de condițiile și situația dificilă,

care se manifestau prin condiții climaterice nefavorabile sub formă de timp întunecat, avînd o

viteză depășită peste limita admisă pentru deplasarea vehiculelor pe drumurile publice,

încălcînd prevederile art.14 pct.a); 45 alin.(1) pct.d) și 47 alin.(1) pct.a) din Regulamentul

Circulației Rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului dat și, ca rezultat, a ieșit de

pe partea carosabilă tamponîndu-se frontal, în plină viteză, în barajul de protecție amplasat pe

partea dreaptă a traseului. În urma impactului, lui Cozma Ruslan i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de luxație totală a vertebrei cervicale cu lezarea parțială a măduvei

spinării, traumă închisă a abdomenului cu zdrobirea splinei, hemoragie intraabdominală,

traumă cranio-cerebrală închisă, fractură liniară a osului parietal pe stînga, hemoragii în

țesuturile moi craniene, fractura osului zigomatic și a mandibulei pe stînga, plăgi contuze la

față și pe partea dorsală a mîinei drepte, excoriații pe părțile dorsale ale ambelor mîini, care

corespund categoriei vătămărilor grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul

imediat al acestuia.

Instanța a menționat că, prima instanță, contrar prevederilor art.101 Cod procedură

penală, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și

nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, dar a pus la baza sentinței de condamnare rapoartele

de expertiză, care în ansamblu indicau că V.Gordilă nu se afla la volanul automobilului și

declarațiile părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, care și-au schimbat declarațiile, indicînd

de ce în explicațiile sale inițiale au indicat că automobilul era condus de R.Cozma, iar mai

apoi de inculpat, deoarece au fost influențați de către rudele inculpatului, considerînd că nu

sînt temei de a se îndoi în declarațiile părților vătămate, însă instanța nu a stabilit motivele

care i-ar determina să depună declarații mincinoase, acestea coroborează cu declarațiile

martorului A.Plăcintă, care a participat la scoaterea persoanelor traumate din automobil și a

indicat locul amplasării pasagerilor, declarațiile inculpatului au fost apreciate critic, fiind

considerate ca un mijloc de apărare.

Instanța de apel a concluzionat că prin probele anexate la dosar nu s-a constatat

vinovăția lui V.Gordilă, iar concluziile primei instanțe de condamnare a acestuia fiind unele

pripite și eronate, deoarece rapoartele de expertiză puse la baza sentinței de condamnare

efectuate la demersul acuzării în timpul urmăririi penale confirmă contrar că, automobilul a

fost condus de către R.Cozma și exclud posibilitatea ca automobilul să fi fost condus de către

inculpat, toate aceste rapoarte confirmă nevinovăția inculpatului.

2

De asemenea, instanța a menționat că relevant în acest sens servește faptul că,

V.Gordilă se afla în stare de ebrietate gravă, iar R.Cozma în stare de ebrietate ușoară, iar

concluziile din rapoartele de expertiză medico-legale confirmă versiunea inculpatului că el

nu era în stare să conducă automobilul, deoarece era în stare de ebrietate gravă.

Instanța a apreciat critic declarațiile părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, potrivit

cărora automobilul a fost condus de către V.Gordilă, care a comis accidentul, motivînd că

acestea contravin concluziilor din rapoartele de expertiză medico-legală, iar declarațiile

acestora trezesc dubii și în sensul că, inițial dînșii au dat explicații contrarii celor date în

prima instanță și în cea de apel, indicînd că în momentul accidentului, la volanul

automobilului se afla R.Cozma, declarații care tocmai colaborează cu concluziile din

rapoartele de expertiză medico-legale. Astfel, din explicațiile părților vătămate R.Pintilei și

S.Țurcanu date la 11.04.2009, reiese că în automobil s-au urcat ei în spate, iar în față -

V.Gordilă și R.Cozma, care s-a urcat la volan și care a comis accidentul rutier.

Prin urmare, instanța a conchis că explicațiile părților vătămate sus indicate,

comparate cu rapoartele de expertiză medico-legală, confirmă faptul că inculpatul nu se afla

la volanul automobilului în timpul accidentului rutier, fapt ce rezultă și din procesul-verbal

de cercetare la fața locului, schema și fototabelul, care fără temei legal, au fost apreciate

critic de către prima instanța. Însă, conform acestui proces-verbal și fototabelul anexat la el,

s-a demonstrat că lîngă scaunul șoferului, sub volan, au fost găsite o pereche de șlapi albaștri,

iar în afara vehiculului, pe partea dreaptă a automobilului - un galoș, circumstanțe care sînt

veridice și confirmate de martorii V.Badrajan și V.Savciuc, care au fost membrii grupului

operativ ieșit imediat la fața locului.

Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute ca probe nici declarațiile martorului

A.Plăcintă, care a participat la scoaterea persoanelor traumate din automobil, deoarece acesta

a indicat locul aflării persoanelor în automobil, după ce a avut impactul și unii din acești

pasageri deja au ieșit din automobil sau au fost scoși din el dă către alte persoane, și dînsul nu

a indicat că anume V.Gordilă se afla la locul șoferului.

La fel, instanța a indicat că declarațiile inculpatului nu pot fi considerate ca o metodă de

autoapărare, după cum a reținut prima instanță, deoarece acesta nu a descris circumstanțele

comiterii accidentului rutier, el consecvent a indicat că a fost în stare de ebrietate gravă și nu

cunoaște circumstanțele producerii accidentului rutier.

care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția; instanța a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de

acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu

certitudine vinovăția inculpatului V.Gordilă în comiterea infracțiunii incriminate, și anume

declarațiile succesorul părții vătămate A.Cozma, a părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, a

martorilor A.Plăcintă, V.Savciuc, P.Țurcanu, V.Tudor, A.Borș, E.Cozma și actele cauzei -

rapoartele de expertiză medico-legale, în care nu a fost consemnat direct că anume R.Cozma

s-a aflat la volanul automobilului, doar presupunîndu-se că acesta putea să fie la volanul

automobilului, adică nici experții nu au fost convinși că dînsul a fost la volan; probele

prezentate de acuzare cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatului, iar instanța de apel doar

formal a indicat că acestea urmează a fi respinse fără a da o motivare în acest sens, bazîndu-și

eronat concluzia doar pe declarațiile inculpatului și rapoartele de expertiză medico-legală, în

care au fost date concluzii cu probabilitate, fapt care nici într-un fel nu poate duce la emiterea

unei hotăriri de achitare.

3

ținînd cont de referințele depuse de către succesorul părții vătămate A.Cozma și avocatul

V.Comandari în numele inculpatului, care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil,

Colegiul penal ajunge la concluzia că recursul urmează a fi admis cu casarea totală a hotărîrii

atacate și menținerea sentinței, pe motiv că apelul a fost greșit admis, din următoarele

considerente.

Instanța de recurs luînd această soluție pune la bază următoarele.

Prima instanță a verificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate

în cauza penală, prin analiza profundă a acestora și coroborarea lor cu alte probe, apreciindu-

le în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității fiecărei probe în parte și just a ajuns la

concluzia de vinovăție a lui V.Gordilă în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4)

Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, încălcare care a cauzat din

imprudență decesul a unei persoane, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate.

În opinia Colegiului penal, întemeiat și argumentat sînt puse la baza sentinței

pronunțate de prima instanță următoarele probe:

- depozițiile succesorului legal a părții vătămate A.Cozma, care a relatat că în seara de

10.04.2009, N.Gordilă împreună cu R.Cozma, R.Pintilei și S.Țurcanu au plecat la pescuit. Pe

la ora 04.00 a fost telefonată de un polițist, care i-a comunicat că feciorul a decedat în urma

unui accident rutier. Cînd a venit la CPR Rîșcani, o rudă din partea lui V.Gordilă a rugat-o și

a convins-o să declare că la volanul automobilului era feciorul ei, promițîndu-i că îl va ajuta

pe nepot cu bani pînă la majorat și îi va recupera cheltuielile pentru înmormîntare, ceea ce și

a făcut, iar în luna februarie a aflat că procesul penal este încetat, în urma căreia s-a adresat la

procuratură. La fel, a mai declarat că feciorul său avea permis de tractorist, dar nu conducea

mijloace de transport;

- depozițiile părților vătămate S.Țurcanu și R.Pintilei, care au relatat că declarațiile

primare date colaboratorilor de poliție sînt false, fiind date sub influența rudelor lui

V.Gordilă, care i-au rugat să declare că la volanul automobilului se afla R.Cozma, avînd

promisiunea acestora că copilul lui R.Cozma va fi ajutat pînă la majorat și că vor suporta

toate cheltuielile legate de înmormîntare. Însă, după înmormîntarea lui R.Cozma, fiind

audiați, au hotărît să declare adevărul, și anume că la momentul accidentului, la volanul

automobilului se afla V.Gordilă, care era în stare de ebrietate și conducea mijlocul de

transport cu viteză sporită, că S.Țurcanu se afla pe bancheta din față, R.Pintilei în spatele lui

S.Țurcanu, iar R.Cozma pe bancheta din spate, în urma șoferului, între scaunele din față a

automobilului. La fel, R.Pintilei a mai comunicat că R.Cozma nu a avut permis de conducere

și niciodată nu l-a văzut să conducă automobil;

- declarațiile martorului A.Plăcintă, care a lămurit că aflîndu-se la serviciu la stația de

alimentare cu combustibil „Gloria Qwarc”, a auzit o bubuitură, a ieșit afară și văzînd că o

mașină ardea, a luat stingătorul și a venit la fața locului. Din automobilul accidentat, pe sticla

din față, a fost scos S.Țurcanu, care se afla în calitate de pasager pe bancheta din față din

partea dreaptă, iar două persoane au fost scoase prin acoperișul automobilului, iar cea de-a

patra persoană, a fost scoasă dintre scaunele automobilului.

Colegiul penal consideră că probele indicate sînt pertinente, concludente și veridice,

iar în ansamblu coroborează între ele și nu trezesc careva dubii. Astfel, țînînd seama de cele

menționate mai sus, Colegiul penal consideră greșită concluzia instanței de apel, precum că

învinuirea formulată inculpatului nu și-a găsit confirmare, întrucît cumulul de probe sus

nominalizate, și anume declarațiile lui R.Pintilei, S.Țurcanu și A.Plăcintă, care au fost

martori oculari, dovedesc incontestabil faptul că anume V.Gordilă se afla la volanul

automobilului, care a și săvîrșit accidentul rutier.

4

Colegiul penal consideră incorectă concluzia instanței de apel, care la baza soluției de

achitare a reținut declarațiile inculpatului, explicațiile inițiale ale părților vătămate și ale lui

A.Cozma, potrivit cărora V.Gordilă nu s-ar fi aflat la volanul automobilului, rapoartele de

expertiză medico-legale și procesul-verbal de cercetare la fața locului, deoarece prima

instanță, verificînd și cercetînd probele administrate în cauză, just a pus la baza soluției de

condamnare declarațiile părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, a martorului A.Plăcintă,

care coroborează între ele și confirmă faptul că anume V.Gordilă s-a aflat la volanul

automobilul în seara accidentului rutier, astfel că s-a constatat legătura de cauzalitate între

acțiunile acestuia privind încălcarea regulilor de securitate a circulației și survenirea

decesului lui R.Cozma, adică urmările prejudiciabile.

La fel, instanța de recurs constată că, prima instanță, întemeiat nu a luat în considerare

declarațiile inculpatului, care a afirmat că nu dînsul s-a aflat la volanul automobilului în

momentul accidentului rutier, corect apreciindu-le ca o tactică de apărare aleasă de acesta,

întru a evita răspunderea penală pentru fapta comisă.

Colegiul penal consideră că prima instanță întemeiat a respins ca probă înscrierile din

procesul-verbal de cercetare a accidentului rutier din 11.04.2009 “prezența urmelor victimei

pe carosabil… la șofer sînt o pereche de ciupici albaștri, iar în dreapta automobilului la roata

din urmă un caloș din cauciuc”, ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la

cauza penală și chitanța de primire a corpurilor delicte nr.173, pe motiv că, fiind audiați în

calitate de martori, ofițerul de urmărire penală A.Blîndu a declarat că nu poate confirma cert

că aceste mențiuni au fost îndeplinite de către ea, și șeful secției de urmărire penală

V.Badrajan a negat că ar fi autorul acesrora, iar potrivit raportului de expertiză grafoscopică,

încrisurile referitor la depistarea corpurilor delicte nu au fost efectuate de către A.Blîndu, și

înscripțiile manuscrise ce completează rubricile chitanței nr.173 în primirea corpurilor delicte

fără data, nu au fost executate de către V.Badrajan. Anume din motivele date instanța a

conchis că nu pot fi puse la baza sentinței informațiile din aceste acte procesuale, nefiind

stabilită persoana oficială care a administrat aceste informații în calitate de probe. Mai mult,

instanța a menționat că, în cauză nu a fost stabilit cu certitudine cu ce încălțăminte a fost

încălțată fiecare persoană în momentul producerii accidentului, iar potrivit declarațiilor părții

vătămate S.Țurcanu, în timpul conducerii automobilului V.Gordilă s-a descălțat, deoarece

încălțămintea îl încurca, a pus-o pe parbriz și conducea cu picioarele goale automobilul.

Instanța de recurs constată că, concluziile instanței de apel privind nevinovăția

inculpatului V.Gordilă au fost bazate pe rapoartele de expertiză medico-legală, însă, reieșind

din concluziile acestora, nu se confirmă cert faptul că la volanul automobilului se afla

R.Cozma, acestea avînd un caracter de probalitate. La acest capitol, Colegiul menționează că,

potrivit art.27 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria lui convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate și nici o

probă nu are putere probantă dinainte stabilită. Prin urmare, rapoartele de expertiză efectuate

în cauză, nu au o valoare decisivă, ele se apreciază în coroborare cu alte probe. Astfel, în

cazul cînd potrivit rapoartelor de expertiză nu a fost stabilit cert cine se afla la volanul

automobilului în momentul accidentului, prima instanță întemeiat a luat ca bază declarațiile

martorilor oculari, care sub jurămînt au declarat că la volanul automobilului se afla V.Gordilă

- R.Pintilei și S.Țurcanu, iar A.Plăcintă, a relatat că de pe bancheta pasagerului din față din

dreapta șoferului a fost scos anume S.Țurcanu, care avea ceva defecte la picioare, el crezînd

că sînt fracturate în urma accidentului, însă acesta i-a spus că el este invalid, dar persoana

care a decedat, a fost scoasă dintre scaunele automobilului. Declarațiile martorului A.Plăcintă

coroborează cu cele ale părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, care au descris ordinea în

care ei s-au așezat în automobil, și anume V.Gordilă la volan, S.Țurcanu pe bancheta

pasagerului din față, R.Pintilei în spatele lui S.Țurcanu, iar R.Cozma pe bancheta din spate în

urma șoferului, mai mult între scaunele din față a automobilului.

5

Astfel, se apreciază că starea de fapt și de drept stabilită în sentință concordă cu

circumstanțele constatate și probele administrate de prima instanță, iar acțiunile inculpatului

corect au fost încadrate în baza art.264 alin.(4) Cod penal.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecînd recursul și stabilind prezența temeiului prevăzut de art.427 Cod de procedură

penală, urmează să caseze hotărîrea instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

Prin urmare, Colegiul conchide că eroarea comisă de instanța de apel urmează a fi

corectată avînd în vedere că apelul părții apărării greșit a fost admis, prin casarea deciziei

instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe în privința lui V.Gordilă care, la

stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.61,75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

comise, de circumstanțele atenuante prezente în cauză, de persoana inculpatului, care se

caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil minor, anterior nu a fost condamnat, de

consecințele survenite și de atitudinea și comportamentul acestuia față de infracțiunea

comisă, ajungînd la concluzia că inculpatului urmează a-i fi numită pedeapsa sub formă de

închisoare, cu executarea ei reală în penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a

conduce mijloacele de transport.

Astfel, recursul declarat de procuror este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul Andrei Formusatii, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 februarie 2014, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Rîșcani din 06 august 2013, în cauza penală în privința lui Gordilă Valeriu.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 11 noiembrie 2014.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Diaconu

Vladimir Timofti

6