1ra-1144-2014 — Art.264 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 06 august 2013, Gordilă Valeriu a fost condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal la 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, și privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 4 ani.

Potrivit sentinței s-a constatat că Gordilă Valeriu, la 11 aprilie 2009, aproximativ la orele 01.30, conducînd automobilul personal de model „Renault Laguna”, cu n/î RSAL 470, pe traseul Brest-Chișinău-Odesa în direcția or.Edineț și avînd în calitate de pasageri pe Cozma Ruslan, Țurcanu Serghei și Pintilei Ruslan, în regiunea stației de alimentație cu carburanți „Gloria Qwarc”, fiind în stare de ebrietate alcoolică și neținînd cont de condițiile și situația dificilă, care se manifestau prin condiții climaterice nefavorabile sub formă de timp întunecat, avînd o viteză depășită peste limita admisă pentru deplasarea vehiculelor pe drumurile publice, încălcînd prevederile art.14 pct.a); 45 alin.(1) pct.d) și 47 alin.(1) pct.a) din Regulamentul Circulației Rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului dat și, ca rezultat, a ieșit de pe partea carosabilă tamponîndu-se frontal, în plină viteză, în barajul de protecție amplasat pe partea dreaptă a traseului. În urma impactului, lui Cozma Ruslan i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de luxație totală a vertebrei cervicale cu lezarea parțială a măduvei spinării, traumă închisă a abdomenului cu zdrobirea splinei, hemoragie intraabdominală, traumă cranio-cerebrală închisă, fractură liniară a osului parietal pe stînga, hemoragii în țesuturile moi craniene, fractura osului zigomatic și a mandibulei pe stînga, plăgi contuze la față și pe partea dorsală a mîinei drepte, excoriații pe părțile dorsale ale ambelor mîini, care corespund categoriei vătămărilor grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul imediat al acestuia.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul V.Comandari în numele inculpatului și inculpatul și, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei 1 hotărîrii de achitare, invocînd că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar concluziile instanței expuse în sentință sînt contrare probelor administrate în cauză, și anume concluziilor rapoartelor de expertiză medico-legale efectuate în cadrul cauzei penale, care, reieșind din vătămările corporale depistate la inculpatul V.Gordilă, indică că acesta nu se afla la volanul automobilului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 februarie 2014, au fost admise apelurile inculpatului și avocatului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care V.Gordilă a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. Instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală Gordilă Valeriu se învinuiește în faptul că, la 11 aprilie 2009, aproximativ la orele 01.30, conducînd automobilul personal de model „Renault Laguna”, cu n/î RSAL 470, pe traseul Brest- Chișinău-Odesa în direcția or.Edineț și avînd în calitate de pasageri pe Cozma Ruslan, Țurcanu Serghei și Pintilei Ruslan, în regiunea stației de alimentație cu carburanți „Gloria Qwarc”, fiind în stare de ebrietate alcoolică și neținînd cont de condițiile și situația dificilă, care se manifestau prin condiții climaterice nefavorabile sub formă de timp întunecat, avînd o viteză depășită peste limita admisă pentru deplasarea vehiculelor pe drumurile publice, încălcînd prevederile art.14 pct.a); 45 alin.(1) pct.d) și 47 alin.(1) pct.a) din Regulamentul Circulației Rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului dat și, ca rezultat, a ieșit de pe partea carosabilă tamponîndu-se frontal, în plină viteză, în barajul de protecție amplasat pe partea dreaptă a traseului. În urma impactului, lui Cozma Ruslan i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de luxație totală a vertebrei cervicale cu lezarea parțială a măduvei spinării, traumă închisă a abdomenului cu zdrobirea splinei, hemoragie intraabdominală, traumă cranio-cerebrală închisă, fractură liniară a osului parietal pe stînga, hemoragii în țesuturile moi craniene, fractura osului zigomatic și a mandibulei pe stînga, plăgi contuze la față și pe partea dorsală a mîinei drepte, excoriații pe părțile dorsale ale ambelor mîini, care corespund categoriei vătămărilor grave, periculoase pentru viață, care au provocat decesul imediat al acestuia. Instanța a menționat că, prima instanță, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, dar a pus la baza sentinței de condamnare rapoartele de expertiză, care în ansamblu indicau că V.Gordilă nu se afla la volanul automobilului și declarațiile părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, care și-au schimbat declarațiile, indicînd de ce în explicațiile sale inițiale au indicat că automobilul era condus de R.Cozma, iar mai apoi de inculpat, deoarece au fost influențați de către rudele inculpatului, considerînd că nu sînt temei de a se îndoi în declarațiile părților vătămate, însă instanța nu a stabilit motivele care i-ar determina să depună declarații mincinoase, acestea coroborează cu declarațiile martorului A.Plăcintă, care a participat la scoaterea persoanelor traumate din automobil și a indicat locul amplasării pasagerilor, declarațiile inculpatului au fost apreciate critic, fiind considerate ca un mijloc de apărare. Instanța de apel a concluzionat că prin probele anexate la dosar nu s-a constatat vinovăția lui V.Gordilă, iar concluziile primei instanțe de condamnare a acestuia fiind unele pripite și eronate, deoarece rapoartele de expertiză puse la baza sentinței de condamnare efectuate la demersul acuzării în timpul urmăririi penale confirmă contrar că, automobilul a fost condus de către R.Cozma și exclud posibilitatea ca automobilul să fi fost condus de către inculpat, toate aceste rapoarte confirmă nevinovăția inculpatului. 2 De asemenea, instanța a menționat că relevant în acest sens servește faptul că, V.Gordilă se afla în stare de ebrietate gravă, iar R.Cozma în stare de ebrietate ușoară, iar concluziile din rapoartele de expertiză medico-legale confirmă versiunea inculpatului că el nu era în stare să conducă automobilul, deoarece era în stare de ebrietate gravă. Instanța a apreciat critic declarațiile părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, potrivit cărora automobilul a fost condus de către V.Gordilă, care a comis accidentul, motivînd că acestea contravin concluziilor din rapoartele de expertiză medico-legală, iar declarațiile acestora trezesc dubii și în sensul că, inițial dînșii au dat explicații contrarii celor date în prima instanță și în cea de apel, indicînd că în momentul accidentului, la volanul automobilului se afla R.Cozma, declarații care tocmai colaborează cu concluziile din rapoartele de expertiză medico-legale. Astfel, din explicațiile părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu date la 11.04.2009, reiese că în automobil s-au urcat ei în spate, iar în față - V.Gordilă și R.Cozma, care s-a urcat la volan și care a comis accidentul rutier. Prin urmare, instanța a conchis că explicațiile părților vătămate sus indicate, comparate cu rapoartele de expertiză medico-legală, confirmă faptul că inculpatul nu se afla la volanul automobilului în timpul accidentului rutier, fapt ce rezultă și din procesul-verbal de cercetare la fața locului, schema și fototabelul, care fără temei legal, au fost apreciate critic de către prima instanța. Însă, conform acestui proces-verbal și fototabelul anexat la el, s-a demonstrat că lîngă scaunul șoferului, sub volan, au fost găsite o pereche de șlapi albaștri, iar în afara vehiculului, pe partea dreaptă a automobilului - un galoș, circumstanțe care sînt veridice și confirmate de martorii V.Badrajan și V.Savciuc, care au fost membrii grupului operativ ieșit imediat la fața locului. Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute ca probe nici declarațiile martorului A.Plăcintă, care a participat la scoaterea persoanelor traumate din automobil, deoarece acesta a indicat locul aflării persoanelor în automobil, după ce a avut impactul și unii din acești pasageri deja au ieșit din automobil sau au fost scoși din el dă către alte persoane, și dînsul nu a indicat că anume V.Gordilă se afla la locul șoferului. La fel, instanța a indicat că declarațiile inculpatului nu pot fi considerate ca o metodă de autoapărare, după cum a reținut prima instanță, deoarece acesta nu a descris circumstanțele comiterii accidentului rutier, el consecvent a indicat că a fost în stare de ebrietate gravă și nu cunoaște circumstanțele producerii accidentului rutier.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de procurorul A.Formusatii care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; instanța a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului V.Gordilă în comiterea infracțiunii incriminate, și anume declarațiile succesorul părții vătămate A.Cozma, a părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, a martorilor A.Plăcintă, V.Savciuc, P.Țurcanu, V.Tudor, A.Borș, E.Cozma și actele cauzei - rapoartele de expertiză medico-legale, în care nu a fost consemnat direct că anume R.Cozma s-a aflat la volanul automobilului, doar presupunîndu-se că acesta putea să fie la volanul automobilului, adică nici experții nu au fost convinși că dînsul a fost la volan; probele prezentate de acuzare cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatului, iar instanța de apel doar formal a indicat că acestea urmează a fi respinse fără a da o motivare în acest sens, bazîndu-și eronat concluzia doar pe declarațiile inculpatului și rapoartele de expertiză medico-legală, în care au fost date concluzii cu probabilitate, fapt care nici într-un fel nu poate duce la emiterea unei hotăriri de achitare. 3

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de referințele depuse de către succesorul părții vătămate A.Cozma și avocatul V.Comandari în numele inculpatului, care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, Colegiul penal ajunge la concluzia că recursul urmează a fi admis cu casarea totală a hotărîrii atacate și menținerea sentinței, pe motiv că apelul a fost greșit admis, din următoarele considerente. Instanța de recurs luînd această soluție pune la bază următoarele. Prima instanță a verificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate în cauza penală, prin analiza profundă a acestora și coroborarea lor cu alte probe, apreciindu- le în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității fiecărei probe în parte și just a ajuns la concluzia de vinovăție a lui V.Gordilă în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, încălcare care a cauzat din imprudență decesul a unei persoane, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate. În opinia Colegiului penal, întemeiat și argumentat sînt puse la baza sentinței pronunțate de prima instanță următoarele probe: - depozițiile succesorului legal a părții vătămate A.Cozma, care a relatat că în seara de 10.04.2009, N.Gordilă împreună cu R.Cozma, R.Pintilei și S.Țurcanu au plecat la pescuit. Pe la ora 04.00 a fost telefonată de un polițist, care i-a comunicat că feciorul a decedat în urma unui accident rutier. Cînd a venit la CPR Rîșcani, o rudă din partea lui V.Gordilă a rugat-o și a convins-o să declare că la volanul automobilului era feciorul ei, promițîndu-i că îl va ajuta pe nepot cu bani pînă la majorat și îi va recupera cheltuielile pentru înmormîntare, ceea ce și a făcut, iar în luna februarie a aflat că procesul penal este încetat, în urma căreia s-a adresat la procuratură. La fel, a mai declarat că feciorul său avea permis de tractorist, dar nu conducea mijloace de transport; - depozițiile părților vătămate S.Țurcanu și R.Pintilei, care au relatat că declarațiile primare date colaboratorilor de poliție sînt false, fiind date sub influența rudelor lui V.Gordilă, care i-au rugat să declare că la volanul automobilului se afla R.Cozma, avînd promisiunea acestora că copilul lui R.Cozma va fi ajutat pînă la majorat și că vor suporta toate cheltuielile legate de înmormîntare. Însă, după înmormîntarea lui R.Cozma, fiind audiați, au hotărît să declare adevărul, și anume că la momentul accidentului, la volanul automobilului se afla V.Gordilă, care era în stare de ebrietate și conducea mijlocul de transport cu viteză sporită, că S.Țurcanu se afla pe bancheta din față, R.Pintilei în spatele lui S.Țurcanu, iar R.Cozma pe bancheta din spate, în urma șoferului, între scaunele din față a automobilului. La fel, R.Pintilei a mai comunicat că R.Cozma nu a avut permis de conducere și niciodată nu l-a văzut să conducă automobil; - declarațiile martorului A.Plăcintă, care a lămurit că aflîndu-se la serviciu la stația de alimentare cu combustibil „Gloria Qwarc”, a auzit o bubuitură, a ieșit afară și văzînd că o mașină ardea, a luat stingătorul și a venit la fața locului. Din automobilul accidentat, pe sticla din față, a fost scos S.Țurcanu, care se afla în calitate de pasager pe bancheta din față din partea dreaptă, iar două persoane au fost scoase prin acoperișul automobilului, iar cea de-a patra persoană, a fost scoasă dintre scaunele automobilului. Colegiul penal consideră că probele indicate sînt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele și nu trezesc careva dubii. Astfel, țînînd seama de cele menționate mai sus, Colegiul penal consideră greșită concluzia instanței de apel, precum că învinuirea formulată inculpatului nu și-a găsit confirmare, întrucît cumulul de probe sus nominalizate, și anume declarațiile lui R.Pintilei, S.Țurcanu și A.Plăcintă, care au fost martori oculari, dovedesc incontestabil faptul că anume V.Gordilă se afla la volanul automobilului, care a și săvîrșit accidentul rutier. 4 Colegiul penal consideră incorectă concluzia instanței de apel, care la baza soluției de achitare a reținut declarațiile inculpatului, explicațiile inițiale ale părților vătămate și ale lui A.Cozma, potrivit cărora V.Gordilă nu s-ar fi aflat la volanul automobilului, rapoartele de expertiză medico-legale și procesul-verbal de cercetare la fața locului, deoarece prima instanță, verificînd și cercetînd probele administrate în cauză, just a pus la baza soluției de condamnare declarațiile părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, a martorului A.Plăcintă, care coroborează între ele și confirmă faptul că anume V.Gordilă s-a aflat la volanul automobilul în seara accidentului rutier, astfel că s-a constatat legătura de cauzalitate între acțiunile acestuia privind încălcarea regulilor de securitate a circulației și survenirea decesului lui R.Cozma, adică urmările prejudiciabile. La fel, instanța de recurs constată că, prima instanță, întemeiat nu a luat în considerare declarațiile inculpatului, care a afirmat că nu dînsul s-a aflat la volanul automobilului în momentul accidentului rutier, corect apreciindu-le ca o tactică de apărare aleasă de acesta, întru a evita răspunderea penală pentru fapta comisă. Colegiul penal consideră că prima instanță întemeiat a respins ca probă înscrierile din procesul-verbal de cercetare a accidentului rutier din 11.04.2009 “prezența urmelor victimei pe carosabil… la șofer sînt o pereche de ciupici albaștri, iar în dreapta automobilului la roata din urmă un caloș din cauciuc”, ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală și chitanța de primire a corpurilor delicte nr.173, pe motiv că, fiind audiați în calitate de martori, ofițerul de urmărire penală A.Blîndu a declarat că nu poate confirma cert că aceste mențiuni au fost îndeplinite de către ea, și șeful secției de urmărire penală V.Badrajan a negat că ar fi autorul acesrora, iar potrivit raportului de expertiză grafoscopică, încrisurile referitor la depistarea corpurilor delicte nu au fost efectuate de către A.Blîndu, și înscripțiile manuscrise ce completează rubricile chitanței nr.173 în primirea corpurilor delicte fără data, nu au fost executate de către V.Badrajan. Anume din motivele date instanța a conchis că nu pot fi puse la baza sentinței informațiile din aceste acte procesuale, nefiind stabilită persoana oficială care a administrat aceste informații în calitate de probe. Mai mult, instanța a menționat că, în cauză nu a fost stabilit cu certitudine cu ce încălțăminte a fost încălțată fiecare persoană în momentul producerii accidentului, iar potrivit declarațiilor părții vătămate S.Țurcanu, în timpul conducerii automobilului V.Gordilă s-a descălțat, deoarece încălțămintea îl încurca, a pus-o pe parbriz și conducea cu picioarele goale automobilul. Instanța de recurs constată că, concluziile instanței de apel privind nevinovăția inculpatului V.Gordilă au fost bazate pe rapoartele de expertiză medico-legală, însă, reieșind din concluziile acestora, nu se confirmă cert faptul că la volanul automobilului se afla R.Cozma, acestea avînd un caracter de probalitate. La acest capitol, Colegiul menționează că, potrivit art.27 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria lui convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate și nici o probă nu are putere probantă dinainte stabilită. Prin urmare, rapoartele de expertiză efectuate în cauză, nu au o valoare decisivă, ele se apreciază în coroborare cu alte probe. Astfel, în cazul cînd potrivit rapoartelor de expertiză nu a fost stabilit cert cine se afla la volanul automobilului în momentul accidentului, prima instanță întemeiat a luat ca bază declarațiile martorilor oculari, care sub jurămînt au declarat că la volanul automobilului se afla V.Gordilă - R.Pintilei și S.Țurcanu, iar A.Plăcintă, a relatat că de pe bancheta pasagerului din față din dreapta șoferului a fost scos anume S.Țurcanu, care avea ceva defecte la picioare, el crezînd că sînt fracturate în urma accidentului, însă acesta i-a spus că el este invalid, dar persoana care a decedat, a fost scoasă dintre scaunele automobilului. Declarațiile martorului A.Plăcintă coroborează cu cele ale părților vătămate R.Pintilei și S.Țurcanu, care au descris ordinea în care ei s-au așezat în automobil, și anume V.Gordilă la volan, S.Țurcanu pe bancheta pasagerului din față, R.Pintilei în spatele lui S.Țurcanu, iar R.Cozma pe bancheta din spate în urma șoferului, mai mult între scaunele din față a automobilului. 5 Astfel, se apreciază că starea de fapt și de drept stabilită în sentință concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate de prima instanță, iar acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în baza art.264 alin.(4) Cod penal. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecînd recursul și stabilind prezența temeiului prevăzut de art.427 Cod de procedură penală, urmează să caseze hotărîrea instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. Prin urmare, Colegiul conchide că eroarea comisă de instanța de apel urmează a fi corectată avînd în vedere că apelul părții apărării greșit a fost admis, prin casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe în privința lui V.Gordilă care, la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.61,75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de circumstanțele atenuante prezente în cauză, de persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil minor, anterior nu a fost condamnat, de consecințele survenite și de atitudinea și comportamentul acestuia față de infracțiunea comisă, ajungînd la concluzia că inculpatului urmează a-i fi numită pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea ei reală în penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport. Astfel, recursul declarat de procuror este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art.434, art.435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul Andrei Formusatii, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 februarie 2014, cu menținerea sentinței Judecătoriei Rîșcani din 06 august 2013, în cauza penală în privința lui Gordilă Valeriu. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 11 noiembrie 2014. Președinte Elena Covalenco Judecători Liliana Catan Ion Guzun Iurie Diaconu Vladimir Timofti 6