1ra-833-2014 — art.264 alin.3 lit.a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 alin.3 lit.a CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.8 CPP
1ra-833-2014 — art.264 alin.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1ra-833/14
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 mai 2014 mun.Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Nicolae Gordilă,
Judecătorii - Elena Covalenco, Ion Guzun,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva
sentinței Judecătoriei Florești din 27 iunie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 27 noiembrie 2013 de avocatul Popa Alexandru în numele inculpatului
Munteanu Serghei Constantin, născut la 04 martie 1991,
originar din mun.Chișinău, domiciliat în or.Florești, str.Frunză
19/1.
Termenul examinării cauzei:
03.08.2011 – 27.06.2013 - prima instanță,
17.07.2013 – 27.11.2013 - instanța de apel,
25.03.2014 - 28.05.2014 - instanța de recurs.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Florești din 27 iunie 2013 Munteanu Serghei a fost
condamnat în baza art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
Conform art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei închisorii pe un termen de probă de 2 ani.
Pentru pronunțarea sentinței instanța a constatat că Munteanu Serghei, la 13
iunie 2011, ora 21.00, neposedînd permis de conducere valabil pentru categoria din care
face parte autovehiculul condus de el, deplasîndu-se cu motocicleta ce-i aparține de model
„Aprilia RS125” neînmatriculată în R.Moldova, pe str.Ștefan cel Mare din or.Florești cu o
viteză de aproximativ de 45 km/oră, din imprudență, neținînd cont de situația rutieră și
neisprăvindu-se cu conducerea mijlocului de transport din cauza lipsei de experiență,
dorind să efectueze depășirea, nu a cedat trecerea motocicletei „IJ Iupiter 3”, cu n/î FR
AA 170, condusă de cet.Ignatov Eugen, care se deplasa în același sens, și care a
semnalizat și apoi a virat la stînga spre str.Libertății, din care cauză l-a tamponat din
spate lateral stînga, în urma căruia lui Ignatov Eugen i-au fost cauzate vătămări corporale
sub formă de fractură cu deplasare evidentă, șoc traumatic II-III, multiple excoriații
faciale, membre, torace, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.75 ”D” din
18.07.2011, se califică ca vătămări grave periculoase pentru viață, astfel a încălcat
cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, care stipulează că: pct.9 ”pentru a fi admise
în traficul rutier, vehiculele trebuie să fie înmatriculate sau după caz, înregistrate și să
poarte plăcile cu numărul de înmatriculare (înregistrare) corespunzător standartului,
amplasate în locurile stabilite”; pct.10 alin.(2) lit.a) potrivit căruia: „persoana care
conduce un autovehicul trebuie să posede permisul de conducere perfectat pe numele său,
valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”; pct.39
alin.(1) care prevede că: „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a
1
direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi
executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”; pct.39
alin.(3) care prevede că: „în cazul în care conducătorul are intenția de a preselecta banda,
el trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă în aceiași direcție pe această bandă.
La preselectarea concomitentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze vehiculului care
circulă în aceiași direcție și se află pe banda din dreapta”; pct.45 alin.(1) lit.b), d) și
alin.(2) potrivit căruia: „conducătorul trebuie să conducă vehiculul…, ținînd permanent
seama de următorii factori: dexteritatea în conducerea care i-ar permite să prevadă
situațiile periculoase, situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar
obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să
oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; pct.51 lit.b) care stipulează că:
”Înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că… cel care îl precedă
pe aceiași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre
stînga”, încălcări care sînt în legătură directă cu comiterea accidentului rutier în cauză și
consecințele survenite.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul S.Munteanu, care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, motivînd că partea
acuzării nu a prezentat probe, care ar confirma vinovăția sa în comiterea infracțiunii,
instanța nu a dat nici o apreciere raportului de expertiză privind circumstanțele
accidentului rutier și nu s-a pronunțat asupra încălcărilor procesuale admise în cadrul
urmăririi penale; ordonanța de pornire a urmăririi penale urmează a fi declarată nulă, ca și
celelalte acțiuni și acte efectuate în afara cadrului legal; i-a fost încălcat dreptul la
apărare, deoarece a fost recunoscut în calitate de bănuit în lipsa avocatului, infracțiunea
imputată făcînd parte din categoria celor grave.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie 2013, a
fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului, cu menținerea sentinței.
Instanța de apel a constatat că prima instanță în conformitate cu prevederile art.101
Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei dînd probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind
vinovăția inculpatului S.Munteanu în săvîrșirea infracțiunii imputate, care se confirmă
prin probele acumulate la urmărirea penală și cercetate atît în ședința primei instanțe, cît și
în cadrul ședinței instanței de apel, și anume prin declarațiile părții vătămate E.Ignatov,
ale reprezentantului legal al părții vătămate T.Ignatov, a martorilor D.Țurcan,
S.Matcovschi, Iu.Danilean, și actele cauzei - procesul-verbal de cercetare a locului
accidentului rutier, schița și tabelul fotografic la el; raportul de expertiză medico-legală
nr.75„D” din 18.07.2011, procesul-verbal de examinare a motocicletelor din 11.07.2011 și
ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict, procesele-verbale de confruntare,
probe care, analizate în ansamblu, coroborează între ele și confirmă vina inculpatului în
cele incriminate, iar acțiunile lui just au fost calificate în baza art.264 alin.(3) lit.a) Cod
penal.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, faptul existenței unor contradicții
neînsemnate în declarațiile martorilor, nu afectează concluzia primei instanțe privind
vinovăția inculpatului, or, martorul D.Țurcan atît în cadrul urmăririi penale, cît și în
instanțele de judecată a declarat consecvent că, la momentul începerii manevrei, s-a
semnalizat faptul virării mijlocului de transport spre stînga, motocicleta condusă de
S.Munteanu nici nu se vedea în mișcare, apărînd brusc cu viteză, iar martorii
S.Matcovschi și Iu.Danilean nu au susținut că partea vătămată nu ar fi semnalizat
2
începerea manevrei de virare la stînga, ci au indicat că ei nu au observat dacă a fost sau nu
semnalizarea manevrei, iar acesta din urmă a mai relatat că poate partea vătămată a și
semnalizat efectuarea manevrei, însă el nu a observat.
La fel, instanța a relatat că faptul neexpunerii instanței asupra raportului de
expertiză din 11.12.2012, nu diminuează forța probantă a celorlalte probe, care au fost
reținute de instanță la baza sentinței, iar în acest raport nu se conțin concluzii, care ar
exclude deplin vinovăția inculpatului în producerea accidentului rutier.
În ce privește argumentele apelantului referitor la pretinsele încălcări procesuale
admise de organul de urmărire penală, instanța de apel a reținut că, faptul că procurorul a
confirmat ordonanța de pornire a urmăririi penale la 09.07.2011, nu servește temei pentru
a deduce nulitatea tuturor probelor administrate în cauză, mai mult că toate probele
acuzării au fost cercetate și verificate în cadrul judecării cauzei, iar partea apărării nu a
invocat la careva abateri la faza corespunzătoare, în ordinea prevăzută de art.251 Cod de
procedură penală, prin urmate lipsesc temeiuri de a considera că acțiunile procedurale
sunt lovite de nulitate.
Neîntemeiate au fost considerate și argumentele apelantului referitor la încălcarea
dreptului la apărare, deoarece faptul că acesta a fost recunoscut în calitate de bănuit în
lipsa apărătorului, nu constituie temei pentru a deduce încălcarea dreptului la apărare, dat
fiind că în legea procesual penală nu se regăsesc prevederi ce ar impune pornirea
urmăririi penale, recunoașterii persoanei în calitate de bănuit cu prezența apărătorului,
reglementări fiind la capitolul „audieri” a bănuitului. Or, din materialele cauzei inculpatul
a fost audiat în această calitate cu participarea apărătorului, ulterior învinuirea i-a fost
înaintată la fel cu participarea acestuia, iar pe tot parcursul urmăririi penale a fost asistat
de avocat.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că, reieșind din gravitatea infracțiunii
săvîrșite, de persoana inculpatului, care la locul de trai se caracterizează negativ, că
anterior a admis mai multe încălcări ale Regulamentului Circulației Rutiere fiind
sancționat contravențional, de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, prima instanță corect i-
a stabilit pedeapsa cu suspendarea executării acesteia pe termen de probă, considerînd că
corijarea și reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea art.90 Cod penal.
Împotriva hotărîrilor nominalizate a declarat recurs ordinar avocatul A.Popa în
numele inculpatului S.Munteanu care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8)
Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei hotărîri de achitare, pe motiv că hotărîrile atacate sînt ilegale și neîntemeiate, că atît
prima instanță, cît și cea de apel au dat o apreciere eronată probelor din dosar; nu au ținut
seama că lipsesc probe în confirmarea vinovăției inculpatului în săvîrșirea infracțiunii
imputate, acestuia fiindu-i încălcat dreptul la apărare.
Asupra recursului declarant, procurorul a depus referință, pronunțîndu-se
pentru respingerea acestuia, pe motiv că recurentul critică aprecierea probelor, temei ce
nu este prevăzut la art.427 Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente.
Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, la care face
referire recurentul, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
3
Colegiul conchide că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului,
nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de către recurent.
Astfel, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg
acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei
infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).
Colegiul constată că instanța de fond și de apel, în conformitate cu prevederile
art.101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la
dosar atît ale apărării, cît și ale acuzării, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și
concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor
de judecată, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui S.Munteanu în comiterea
infracțiunii imputate să fie justă și întemeiată.
Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și minuțios în
textul hotărîrilor instanței de fond și de apel, menționate, inclusiv și în pct.4.1. al prezentei
decizii, probe ce nu trezesc careva dubii.
Reieșind din textul recursului, argumentul principal pe care îl invocă recurentul este
faptul că instanțele de fond nu au apreciat la justa valoare probele cauzei, inclusiv
declarațiile martorilor S.Matcovschi și Iu.Danilean, iar în dosar nu sînt probe care ar
indica la faptul că conducătorul motocicletei E.Ignatov și pasagerul D.Țurcan să fi
semnalizat executarea manevrei de virare la stînga.
La acest capitol, Colegiul atestă că ambele instanțe au verificat minuțios probele
administrate în cauză și au constatat că vinovăția inculpatului se dovedește prin
declarațiile părții vătămate E.Ignatov, ale reprezentantului legal al părții vătămate
T.Ignatov, a martorilor D.Țurcan, S.Matcovschi, Iu.Danilean, care nu au negat categoric
că nu s-a semnalat executarea manevrei de virare la stînga, cît și materialele cauzei -
procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, schița și tabelul fotografic la el;
raportul de expertiză medico-legală nr.75„D” din 18.07.2011, procesul-verbal de
examinare a motocicletelor din 11.07.2011 și ordonanța de recunoaștere în calitate de corp
delict, procesele-verbale de confruntare, probe care au fost verificate sub aspectul
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității.
Colegiul atestă că, argumentele apărătorului, care nu este de acord cu aprecierea
probelor sus-menționate, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod
de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în
drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul unei părți în acest sens
nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de
achitare. Totodată, Colegiul penal constată că recurentul invocă în recurs aceleași
argumente ca și în apel, asupra cărora instanța de apel deja s-a expus motivat și detaliat,
iar concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului, în opinia instanței de recurs,
este justă și întemeiată.
Astfel, Colegiul constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale
infracțiunii incriminate inculpatului și, ca urmare, temeiul stipulat în pct.8) alin.(1) al
art.427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului,
nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurent.
Prin urmare, Colegiul conchide că argumentele recurentului, precum că în acțiunile
inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate, deoarece vinovat în comiterea
accidentului rutier este partea vătămată care nu a semnalizat executarea manevrei de
virare, sînt neîntemeiate și contravin actelor cauzei. Totodată, Colegiul menționează că
nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce
4
există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al
coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii
imputate.
Prin urmare, analizînd materialele cauzei și hotărîrile judecătorești atacate,
Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acestora. Decizia
instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la
respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în
prevederile art.417 Cod de procedură penală.
Pedeapsa este stabilită inculpatului cu respectarea prevederilor art.61, 75-76 Cod
penal, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, ținîndu-se
seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social al
infracțiunii comise, de persoana acestuia și de toate circumstanțele cauzei, care agravează
ori atenuează răspunderea.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide
inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit
neîntemeiat.
În atare situație, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar
declarat de avocatul A.Popa în numele inculpatului, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Popa Alexandru în
numele inculpatului Munteanu Serghei, împotriva sentinței Judecătoriei Florești din 27
iunie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie 2013, în
cauza penală în privința lui Munteanu Serghei, fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2014.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Ion Guzun
5