1ra-887/2015 — 287 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 03 noiembrie 2014, Gîrjău Vasilii Victor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Prin aceeași sentință, în baza raportului de expertiză psihiatrică legală staționară nr. 55s-2014, inculpatului i-a fost numit tratament anticonvulsivant de întreținere cu supravegherea neurologului și psihiatrului penitenciarului.

Potrivit sentinței s-a stabilit că Gîrjău Vasilii Victor la data de 31.10.2013, aproximativ la ora 21:30, aflându-se pe str. Burebista 66/2, etajul V, mun. Chișinău, a inițiat un conflict cu sora sa Ibrian Maria Victor, după care, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără motive a aruncat în cet. Dolgu Alexandru Anatolie cu toporul, nimerind în regiunea spatelui, cauzându-i acestuia conform raportului de constatare medico-legală nr.5552 din 05.10.2013 leziuni corporale care se califică ca vătămare intenționată neînsemnată.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocat în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acesta să fie achitat. 1 În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că învinuirea incriminată inculpatului a fost modificată pe parcursul judecării cauzei în fond, contrar prevederilor cu încălcări procesuale. La fel, s-a indicat asupra faptului că, din conținutul probelor cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești nu s-a constatat comiterea faptei incriminate de către inculpat, ci dimpotrivă, lipsa acesteia, precum s-a indicat și asupra omiterii audierii unor martori, care puteau confirma nevinovăția inculpatului. S-a mai indicat și asupra faptului lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate acestuia, deoarece conflictul a fost provocat de către partea vătămată, iar inculpatul a acționat nu din intenții huliganice, dar din motivul că a fost ofensat și lovit de către primul, acțiunile sale fiind îndreptate anume asupra acestei persoane. Totodată, s-a invocat că fapta a fost comisă de către inculpat în condiții de discernămînt diminuat, s-a criticat veridicitatea concluziilor conținute în expertiza medico-legală, precum și omisiunea de constatare a maltratării de către colaboratorii de poliție.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, care a fost pronunțată integral la 22 aprilie 2015, apelul a fost respins ca nefondat, fiind menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești erau pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblul lor coroborau între ele completîndu-se unele pe altele și dovedeau cert că inculpatul a comis infracțiunea incriminată. Instanța de apel a respins critica adusă de avocat referitor la faptul modificării învinuirii inculpatului contrar procedurii prevăzute de legislație, deoarece a constatat că, prin procesul-verbal de corectare a erorilor materiale din 25 august 2014 s-a dispus ca, în rechizitoriul întocmit în privința inculpatului, în calificarea juridică, prin care se indică că acesta a săvârșit huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie, săvârșite cu „aplicarea armei pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății” să fie substituit cu „aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății”. La fel, instanța de apel a constatat că poziția apărării referitor la faptul că la momentul conflictului au participat și alte persoane, care nu au fost audiate, respectiv, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, nu putea fi reținută ca fiind întemeiată, odată ce instanța de fond a luat toate măsurile necesare pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei. Instanța de apel a mai indicat că instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile inculpatului, care nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, deoarece acestea nu se confirmau prin nici o probă pertinentă și concludentă, fiind apreciate drept o poziție de apărare, având scopul evitării răspunderii penale. Prin urmare, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate s-a demonstrat prin probele administrate în cadrul cercetărilor 2 judecătorești și a respins argumentele apărării referitor la faptul că circumstanțele maltratării inculpatului au fost verificate superficial, odată ce pe acest caz a fost pronunțată o soluție de refuz în pornirea urmăririi penale.

Hotărîrile instanțelor de fond și apel sunt atacate cu recurs ordinar de către avocat în numele inculpatului, care a fost depus la 18 mai 2015 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale recurentul indică următoarele: - învinuirea incriminată inculpatului a fost modificată pe parcursul judecării cauzei în fond contrar prevederilor legale, fapt care nu a fost apreciat corespunzător; - instanța de apel nu a elucidat circumstanțele privind aplicarea relelor tratamente inculpatului de către colaboratorii de poliție la faza urmăririi penale; - instanța de apel a respins cererile apărării privind audierea unor martori, care puteau confirma nevinovăția inculpatului, fiind încălcate astfel standardele unui proces echitabil; - din conținutul probelor administrate nu a fost clar stabilită vina inculpatului. 6.1. Pe cauză este depusă referință de către procuror, care se pronunță pentru inadmisibilitatea recursului declarat din motiv că în conținutul acestuia se critică modalitatea de apreciere a probelor, fapt ce nu constituie temei de casare a hotărîrilor atacate, prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală.

Verificînd argumentele recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) Cod de procedură penală, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. La fel, instanța de apel se pronunță, prin încheiere, asupra cererii de administrare a unor noi probe sau de cercetare suplimentară a probelor administrate de prima instanță, motivînd admiterea sau respingerea cererii, în dependență de faptul dacă aceste probe sunt concludente sau utile cauzei. În acest context, Colegiul penal lărgit relevă faptul că în ședința instanței de apel partea apărării a înaintat o cerere privind audierea martorilor Obuhov Nicolae și Bălănescu Mihail. Aceștia, după părerea avocatului ar putea relata date relevante 3 despre circumstanțele faptei incriminate inculpatului și să confirme poziția apărării. Totodată, instanța de apel a respins această cerere fără a motiva soluția sa și fără a încerca să stabilească care date ar putea fi obținute în urma cercetării acestor probe, privînd în așa mod partea apărării de posibilitatea de a-și susține poziția. Cele relatate necesită o apreciere minuțioasă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor invocate și care, în caz de administrare, urmează a fi coroborate cu alte probe, din motiv că analiza lor ar putea duce la niște concluzii certe cu privire la circumstanțele faptei. Astfel, se constată că soluția de condamnare, menținută de instanța de apel este una prematură, odată ce inculpatului nu i-a fost asigurat dreptul la un proces echitabil, prin faptul refuzului nemotivat de a administra probele solicitate, fiind astfel admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În așa mod se concluzionează că, la judecarea cauzei, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a admis erori care au afectat aspectul de drept al cauzei și asemenea erori pot fi corectate doar de către instanța de apel. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel în cauză urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării în instanța de apel, într-un nou complet de judecată. La rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța urmează să ia în considerare cele expuse în prezenta decizie, să judece apelul în strictă conformitate cu prevederile legii, să verifice argumentele invocate anterior și în recurs și să adopte o hotărîre legală și întemeiată, pe care părțile vor fi în drept să o atace în ordinea stabilită de lege.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Gîrjău Vasilii, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, în cauza penală în privința lui Gîrjău Vasilii Victor și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2015. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma Petru Moraru 4