1ra-887/2015 — 287 al. 3 CP

Dosarul nr. 1ra-887/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru Moraru

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Ion

Popescu în numele inculpatului Gîrjău Vasilii, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 03 noiembrie 2014 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, în cauza penală în privința lui

Gîrjău Vasilii Victor, născut la 17 iunie 1968, originar

din s. Ciorești, r-nul Nisporeni și domiciliat în mun.

Chișinău. str. Burebista nr. 66/2, ap. 75.

Datele referitoare la examinarea cauzei:

C O N S T A T Ă :

Gîrjău Vasilii Victor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4

(patru) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință, în baza raportului de expertiză psihiatrică legală

staționară nr. 55s-2014, inculpatului i-a fost numit tratament anticonvulsivant de

întreținere cu supravegherea neurologului și psihiatrului penitenciarului.

aproximativ la ora 21:30, aflându-se pe str. Burebista 66/2, etajul V, mun.

Chișinău, a inițiat un conflict cu sora sa Ibrian Maria Victor, după care, din intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, acționând printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără motive a

aruncat în cet. Dolgu Alexandru Anatolie cu toporul, nimerind în regiunea spatelui,

cauzându-i acestuia conform raportului de constatare medico-legală nr.5552 din

05.10.2013 leziuni corporale care se califică ca vătămare intenționată neînsemnată.

a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care acesta să fie achitat.

1

În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că învinuirea incriminată

inculpatului a fost modificată pe parcursul judecării cauzei în fond, contrar

prevederilor cu încălcări procesuale.

La fel, s-a indicat asupra faptului că, din conținutul probelor cercetate în

cadrul cercetărilor judecătorești nu s-a constatat comiterea faptei incriminate de

către inculpat, ci dimpotrivă, lipsa acesteia, precum s-a indicat și asupra omiterii

audierii unor martori, care puteau confirma nevinovăția inculpatului.

S-a mai indicat și asupra faptului lipsei în acțiunile inculpatului a

elementelor infracțiunii incriminate acestuia, deoarece conflictul a fost provocat de

către partea vătămată, iar inculpatul a acționat nu din intenții huliganice, dar din

motivul că a fost ofensat și lovit de către primul, acțiunile sale fiind îndreptate

anume asupra acestei persoane.

Totodată, s-a invocat că fapta a fost comisă de către inculpat în condiții de

discernămînt diminuat, s-a criticat veridicitatea concluziilor conținute în expertiza

medico-legală, precum și omisiunea de constatare a maltratării de către

colaboratorii de poliție.

2015, care a fost pronunțată integral la 22 aprilie 2015, apelul a fost respins ca

nefondat, fiind menținută sentința.

administrate în cadrul cercetărilor judecătorești erau pertinente, concludente și

veridice, iar în ansamblul lor coroborau între ele completîndu-se unele pe altele și

dovedeau cert că inculpatul a comis infracțiunea incriminată.

Instanța de apel a respins critica adusă de avocat referitor la faptul

modificării învinuirii inculpatului contrar procedurii prevăzute de legislație,

deoarece a constatat că, prin procesul-verbal de corectare a erorilor materiale din

25 august 2014 s-a dispus ca, în rechizitoriul întocmit în privința inculpatului, în

calificarea juridică, prin care se indică că acesta a săvârșit huliganismul agravat,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o

vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie, săvârșite cu

„aplicarea armei pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății” să

fie substituit cu „aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau a sănătății”.

La fel, instanța de apel a constatat că poziția apărării referitor la faptul că la

momentul conflictului au participat și alte persoane, care nu au fost audiate,

respectiv, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, nu putea fi reținută ca fiind

întemeiată, odată ce instanța de fond a luat toate măsurile necesare pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei.

Instanța de apel a mai indicat că instanța de fond corect a apreciat critic

declarațiile inculpatului, care nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate, deoarece acestea nu se confirmau prin nici o probă pertinentă și

concludentă, fiind apreciate drept o poziție de apărare, având scopul evitării

răspunderii penale.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului în comiterea

faptei incriminate s-a demonstrat prin probele administrate în cadrul cercetărilor

2

judecătorești și a respins argumentele apărării referitor la faptul că circumstanțele

maltratării inculpatului au fost verificate superficial, odată ce pe acest caz a fost

pronunțată o soluție de refuz în pornirea urmăririi penale.

avocat în numele inculpatului, care a fost depus la 18 mai 2015 și care,

întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale recurentul indică următoarele:

- învinuirea incriminată inculpatului a fost modificată pe parcursul judecării

cauzei în fond contrar prevederilor legale, fapt care nu a fost apreciat

corespunzător;

- instanța de apel nu a elucidat circumstanțele privind aplicarea relelor

tratamente inculpatului de către colaboratorii de poliție la faza urmăririi penale;

- instanța de apel a respins cererile apărării privind audierea unor martori,

care puteau confirma nevinovăția inculpatului, fiind încălcate astfel standardele

unui proces echitabil;

- din conținutul probelor administrate nu a fost clar stabilită vina

inculpatului.

6.1. Pe cauză este depusă referință de către procuror, care se pronunță pentru

inadmisibilitatea recursului declarat din motiv că în conținutul acestuia se critică

modalitatea de apreciere a probelor, fapt ce nu constituie temei de casare a

hotărîrilor atacate, prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală.

cauzei penale, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță, în alt complet de judecată, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și apel atunci cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) Cod de procedură penală, părțile în

procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine

stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de

judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului

cod, pentru administrarea probelor necesare. La fel, instanța de apel se pronunță,

prin încheiere, asupra cererii de administrare a unor noi probe sau de cercetare

suplimentară a probelor administrate de prima instanță, motivînd admiterea sau

respingerea cererii, în dependență de faptul dacă aceste probe sunt concludente sau

utile cauzei.

În acest context, Colegiul penal lărgit relevă faptul că în ședința instanței de

apel partea apărării a înaintat o cerere privind audierea martorilor Obuhov Nicolae

și Bălănescu Mihail. Aceștia, după părerea avocatului ar putea relata date relevante

3

despre circumstanțele faptei incriminate inculpatului și să confirme poziția

apărării. Totodată, instanța de apel a respins această cerere fără a motiva soluția sa

și fără a încerca să stabilească care date ar putea fi obținute în urma cercetării

acestor probe, privînd în așa mod partea apărării de posibilitatea de a-și susține

poziția.

Cele relatate necesită o apreciere minuțioasă prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității probelor invocate și care, în caz de

administrare, urmează a fi coroborate cu alte probe, din motiv că analiza lor ar

putea duce la niște concluzii certe cu privire la circumstanțele faptei.

Astfel, se constată că soluția de condamnare, menținută de instanța de apel

este una prematură, odată ce inculpatului nu i-a fost asigurat dreptul la un proces

echitabil, prin faptul refuzului nemotivat de a administra probele solicitate, fiind

astfel admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În așa mod se concluzionează că, la judecarea cauzei, instanța de apel nu a

respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a admis erori care au

afectat aspectul de drept al cauzei și asemenea erori pot fi corectate doar de către

instanța de apel.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că decizia instanței de apel în cauză urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării în instanța de apel, într-un nou complet de judecată.

La rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța urmează să ia în considerare

cele expuse în prezenta decizie, să judece apelul în strictă conformitate cu

prevederile legii, să verifice argumentele invocate anterior și în recurs și să adopte

o hotărîre legală și întemeiată, pe care părțile vor fi în drept să o atace în ordinea

stabilită de lege.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Ion Popescu în numele

inculpatului Gîrjău Vasilii, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 martie 2015, în cauza penală în privința lui Gîrjău Vasilii Victor

și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

4