1ra-1557/2014 — art. 287 alin. 3 CP

Dosarul nr.1ra-1557/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte – Ghenadie Nicolaev,

judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 06 martie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2014 de inculpatul

Pascaru-Goreanu Veaceslav Sava, născut la 13

octombrie 1967, originar din s. Pogănești, r-nul

Hîncești și domiciliat în mun. Chișinău str. Dimineții,

nr. 3, ap. 33;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

ordinar)

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Pascaru-Goreanu Veaceslav Sava a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată pe un

termen de probă de 5 (cinci) ani.

Goreanu Veaceslav, la data de 04.08.2013, aproximativ la ora 0200, aflîndu-se în

incinta barului „Veselie”, amplasat pe str. Muncești, nr. 170, mun. Chișinău – loc

public , unde fiind în stare de ebrietate alcoolică și acționînd din intenții huliganice,

încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de

societate, cu o deosibită obrăznicie față de mai multe persoane aflate în local, l-a

numit cu cuvinte necenzurate pe cet. Știrbu Dumitru, după care i-a aplicat acestuia

1

mai multe lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, provocîndu-i dureri

fizice, apoi părăsind locul comiterii faptei.

Tot el, continuînd acțiunile sale criminale, la 04.08.2013, aproximativ la ora

0600, întorcîndu-se în incinta barului „Veselie”, din nou a inițiat un conflict cu Știrbu

Dumitru, aplicîndu-i o lovitură în regiunea feței, după care, ieșind în stradă, prin

intermediul unui cuțit de buzunar, l-a amenințat pe ultimul cu aplicarea violenței, iar

Știrbu Dumitru, în scopul de a înlătura pericolul apărut, cu ajutorul mîinilor și

picioarelor, l-a lovit pe Pascaru-Goreanu Veaceslav, cauzîndu-i excoriații pe membre.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 3903 din 05.08.2013 la cet.

Știrbu Dumitru s-a depistat edem pe țesuturile moi ale capului, echimoză pe brațul

stîng, excoriații pe gît, care se califică ca vătămare neînsemnată.

inculpatul, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, să fie dispusă

achitarea sa, pe motiv că în acțiunile sale nu sunt prezente elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal.

În motivarea cerințelor formulate în apel, inculpatul a menționat că,

infracțiunea în baza căreia i-a fost înaintată învinuirea se comite doar cu intenție

directă, iar deoarece la urmărirea penală și în cadrul judecării cauzei nu au fost

identificați careva martori oculari, care să dea declarații în privința faptului cine a fost

inițiatorul conflictului, starea de fapt constatată de către instanța de fond nu și-a găsit

pe deplin confirmare în cadrul cercetării judecătorești, din lipsă de probe suficiente

care să dovedească vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

De asemenea, inculpatul a indicat că a folosit cuțitul doar în scop de

autoapărare și nu pentru cauzarea vătămărilor corporale părții vătămate, cu atît mai

mult nu avea intenția de a încălca ordinea publică, astfel, la cauza dată lipsește cu

desăvîrșire latura subiectivă a componenței infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3)

Cod penal.

fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța asupra soluției adoptate, instanța de apel a reținut că,

obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism incriminate inculpatului are un

caracter complex, iar pe lîngă faptul că acesta a atentat la relațiile sociale cu privire la

ordinea publică, tulburînd liniștea publică și siguranța părții vătămate, acțiunile sale

au fost însoțite și de aplicarea violenței și de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

acesteia, adică, inculpatul a atentat și la integritatea fizică și sănătatea persoanei,

circumstanțe ce rezultă expres din declarațiile martorilor Secrieru Elena, Lungu Ina,

Chirova Tatiana și Muhudinova Ina.

La fel, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului și intenția directă

prin care acesta a acționat față de partea vătămată, întrucît din declarațiile martorilor

Secrieru Elena, Lungu Ina, Chirova Tatiana și Muhudinova Ina, partea vătămată a fost

atacată de către inculpat de la spate, adică, inculpatul a fost cel care a inițiat cearta.

De asemenea, acțiunea inculpatului de a încerca să aplice arma sau să amenințe

aplicarea armei pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății – la fel se va

califica în baza 287 alin. (3) Cod penal, deoarece este absorbită de latura obiectivă a

componenței în cauză.

A mai menționat instanța de apel, că cerința inculpatului de a fi achitat, pe

motiv că fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.

2

287 alin. (3) Cod penal, nu poate fi reținută ca întemeiată, întrucît aceasta este în

contradicție cu declarațiile sale date în cadrul judecării cauzei atît în instanța de fond,

cît și în instanța de apel, potrivit cărora, vina și-o recunoaște parțial, era relativ în stare

de ebrietate și după incident nu mai bea.

Pascaru-Goreanu Veaceslav, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor judecătorești,

rejudecarea cauzei cu dispunerea încetării procesului penal în privința sa, pe motiv că

în acțiunile sale nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la

art. 287 alin. (3) Cod penal, fapta sa constituind contravenția prevăzută la art. 78 alin.

(1) Cod contravențional.

În susținerea recursului, inculpatul a indicat că nici în cadrul urmăririi penale,

nici în cadrul cercetării judecătorești nu au fost identificați martori oculari și respectiv,

nu este posibil de a stabili cine a fost inițiatorul încălcării ordinii publice.

La fel, menționează recurentul că în speță lipsește atît obiectul juridic special al

infracțiunii de huliganism care îl constituie „ordinea publică”, cît și latura subiectivă,

care se caracterizează prin intenție directă, adică persoana trebuie să conștientizeze că

încalcă grosolan ordinea publică și dorește acest fapt.

În viziunea recurentului, în cauza dată, lipsește și acțiunea adiacentă a

componenței de huliganism agravat, întrucît scopul demonstrării cuțitului nu a fost de

a aplica violența asupra unei persoane sau de a amenința cu aplicarea unei asemenea

violențe, ci de a se apăra de vreun potențial atac real ce ar putea surveni din partea

părții vătămate.

5.1. Pe marginea recursului a prezentat referință procurorul în Procuratura de

nivelul Curții Supreme de Justiție, Sergiu Crijanovschi, care a solicitat respingerea

recursului și menținerea deciziei.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În corespundere cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal reține că, temeiul invocat de recurent include cazurile cînd nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori

cînd n u au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Pascaru-Goreanu Veaceslav a

fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanțele judecătorești

inferioare în baza art. 287 alin. (3) Cod penal în prezența calificativelor „huliganism

3

agravat, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

cu aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni, care prin conținutul lor,

se deosebesc printr-un cinism sau deosebită obrăznicie, săvîrșite cu aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății”.

Instanța de recurs reține că instanțele de fond corect au stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, veridicității,

concludenții și coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția

inculpatului Pascaru-Goreanu Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287

alin. (3) Cod penal.

Lecturînd decizia atacată, Colegiul penal ajunge la concluzia că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură

penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat, inclusiv și asupra acelor motive care au fost invocate repetat și în

recursul ordinar.

În aceste condiții, instanța de recurs constată că, temeiul invocat de recurent a

constituit obiectul examinării cauzei în ordine de apel, deoarece sunt formulate identic

atît în cererea de apel, cît și în cererea de recurs, iar dezacordul unei părți față de

soluția pronunțată de către instanța de apel, nu poate constitui temei de drept în

vederea casării deciziei recurate.

În urma celor expuse, Colegiul penal conchide că instanța de apel a adoptat o

decizie legală și întemeiată, a cărei argumentare corespunde cu soluția adoptată, iar

temeiul invocat de către inculpatul Pascaru-Goreanu Veaceslav nu și-a găsit

confirmare, ceea ce impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Pascaru-Goreanu

Veaceslav Sava împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

iunie 2014 în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 noiembrie 2014.

Președinte Judecător Judecător

Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma

4