1ra-1321/2015 — 166 al. 1, 201 prim al. 1, 201 prim al. 1 lit. c CP

Dosarul nr.1ra-1321/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 noiembrie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Ghendie Nicolaev, Petru Moraru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Munteanu Angela în numele inculpatului Tcacenco Gheorghii, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 27 martie 2015 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2015, în cauza penală în privința lui

Tcacenco Gheorghii Vladimir, născut la 05

aprilie 1965, originar și domiciliat în sat.

Merenii Noi, r-nul Anenii Noi.

Termenul de examinare al cauzei:

C O N S T A T Ă :

Gheorghii Vladimir a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi)

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; în baza art. 166 alin. (1)

Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și în

baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip închis.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13

(treisprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

aproximativ la orele 21:30, aflîndu-se la domiciliul său din s. Mereni, r-nul Anenii Noi,

în urma unui conflict și pentru demonstrarea supremației sale fizice i-a aplicat mai

multe lovituri cu pumnul în regiunea corpului concubinei sale Valentina Buga, în

rezultatul căruia i-a cauzat ultimei dureri fizice și suferințe psihice.

Tot el, la 13.07.2014, aproximativ la orele 21:30, în timp ce se afla la domiciliul

său din s. Mereni, r-nul Anenii Noi, în urma unui conflict cu concubina sa Valentina

Buga, a imobilizat-o pe ultima și i-a legat mîinile și picioarele cu lipici în vederea

privării ei de libertate.

Tot el, la 02.10.2014, aproximativ la orele 19:45 fiind în stare de ebrietate, în

timp ce se afla în s. Mereni, r-nul Anenii Noi, în stradă în urma relațiilor reciproc ostile

apărute între el și victima Valentina Buga, avînd asupra sa un cuțit, i-a aplicat ultimei 8

lovituri în regiunea spatelui și abdomenului, în rezultatul căruia victima Valentina

1

Buga a decedat.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blîndă.

În motivarea cerințelor sale apelantul a invocat următoarele:

- instanța de fond nu a luat în considerație faptul recunoașterii parțiale a vinei de

către inculpat, a vîrstei sale, stării sănătății, precum și faptul că inculpatul are la

întreținere un copil minor, considerînd în așa fel posibilă stabilirea unei pedepse mai

blînde în baza art. 79 Cod penal;

care a fost pronunțată integral la 06 iulie 2015, a fost respins ca nefondat apelul

declarat, fiind menținută sentința.

inculpatului, care a constituit obiectul apelului, a fost stabilită just și întemeiat de către

instanța de fond, fiind acordată deplină eficiență prevederilor art. art. 61 și 75 Cod

penal, ținîndu-se cont de gravitatea faptelor penale și prejudiciul cauzat prin

consecințele survenite.

Instanța de apel a indicat că, criticele formulate de inculpat prin care se susținea

că instanța de fond la stabilirea pedepsei a ignorat prevederile art. art. 61, 75 Cod

penal, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră, erau neîntemeiate deoarece, instanța de fond

le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă și sentința întru

totul corespundea prevederilor art. 394 alin. (2) Cod de procedură penală, soluție, pe

care instanța de apel și-a însușit-o pe deplin.

La fel, s-a indicat că elementele legate de fapta comisă și de persoana

inculpatului au fost pe deplin valorificate în procesul de individualizare a pedepsei

stabilite, luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunilor comise, una din

ele fiind deosebit de gravă comisă cu intenție, de persoana inculpatului, care anterior

nu a fost condamnat, la locul de trai se caracterizează negativ, la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, de circumstanțele agravante, precum săvîrșirea

infracțiunii de către o persoană aflată în stare de ebrietate alcoolică și provocarea prin

infracțiune a unor urmări grave, de lipsa circumstanțelor atenuante, astfel fiind

respectate în integritate dispozițiile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Circumstanțele expuse supra, conform opiniei instanței de apel, justificau

aplicarea pedepsei privative de libertate în cuantumul stabilit de instanța de fond și

contrar solicitării inculpatului, instanța de apel a apreciat că nu se impunea

reconsiderarea pedepsei stabilite sub aspectul micșorării cuantumului, de vreme ce

pedeapsa penală așa cum a fost cuantificată de către instanța de fond era aptă de a

îndeplini funcțiile și de a realiza scopul pedepsei penale, în contextul gradului de

pericol social al faptelor comise, pe care instanța l-a apreciat ca fiind ridicat, raportat la

faptul că la comiterea infracțiunii inculpatul a folosit ca obiect vulnerant cuțitul, actele

de violență au fost îndreptate în regiunea spatelui și abdomenului (8 lovituri),

provocîndu-i victimei vătămare corporală gravă care a dus la decesul acesteia.

avocat în numele inculpatului, care a fost depus la 05 august 2015 și care, invocînd

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acestora cu rejudecarea cauzei și stabilirea unei pedepse inculpatului sub limita

minimă prevăzută de lege, în temeiul prevederilor art. 79 Cod penal.

2

În motivarea cerințelor sale avocatul invocă următoarele:

- instanța de apel neîntemeiat nu a reținut în acțiunile inculpatului prezența

circumstanțelor atenuante precum, recunoașterea parțială a vinei, colaborarea cu

organele de drept în vederea descoperirii infracțiunii și căința sinceră;

- la stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont doar de gravitatea faptelor

comise, fără a aprecia circumstanțele care micșorează esențial gravitatea faptei

precum, lipsa unor condamnări anterioare, angajarea în cîmpul muncii, neaflarea la

evidența medicului narcolog și psihiatru, prezența la întreținere a unui copil minor,

căința sinceră, vîrsta înaintată și starea sănătății precară;

- nu a fost apreciat comportamentul provocator al victimei, care era o persoană

care abuza de băuturi alcoolice, neavînd un loc permanent de muncă și nici acte de

identitate.

6.1. Pe cauză este depusă referință de către procuror, care se pronunță pentru

inadmisibilitatea recursului declarat deoarece motivele invocate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept prevăzute la art. 427 Cod de

procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit argumentelor expuse în recurs rezultă că recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, însă critică hotărîrile instanțelor de fond și apel cu privire la

soluția de individualizare a pedepsei, considerînd posibilă aplicarea prevederilor art. 79

Cod penal.

Din lucrările cauzei, Colegiul penal constată că pedeapsa i-a fost stabilită

inculpatului în limitele prevăzute de sancțiunile infracțiunilor incriminate, care prevăd

- muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare de

pînă la 2 ani, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 166 alin. (1) Cod penal; muncă

neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore, sau închisoare de pînă la 2

ani, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal; și închisoare de la 5

la 15 ani, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal.

În așa mod, rezultă că soluția de individualizare a pedepsei a fost stabilită cu

respectarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, luîndu-se în considerație

toate circumstanțele concrete ale cauzei, caracterul și gravitatea infracțiunilor comise,

una dintre care este deosebit de gravă, motivul și scopul celor comise, personalitatea

vinovatului, care, cu toate că anterior nu a fost condamnat, a comis abateri de la legea

penală, fiind liberat de răspundere penală și tras la răspundere contravențională, se

caracterizează negativ la locul de trai, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate

asupra corectării vinovatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea inculpatului, cît și din partea altor persoane, precum și de faptul că executarea

pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea

persoanei.

Astfel, Colegiul penal apreciază netemeinicia argumentelor invocate de recurent,

odată ce inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa închisorii pentru concurs de infracțiuni

prin cumul parțial, în cuantum mediu, față de limitele stabilite în sancțiunile acestora.

3

Cu referire la argumentul recurentului privind oportunitatea aplicării

prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul penal reține că în conformitate cu această

normă, stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a unei pedepse mai blînde, care nu

este prevăzută în sancțiunea articolului corespunzător din Codul penal, în baza căruia

este încadrată infracțiunea, se admite luînd numai în considerare personalitatea

vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate de scopul,

motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în

timpul și după săvîrșirea infracțiunii.

În spiritul acestei norme penale, se înțelege că trebuie să existe ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea

infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care

constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului.

Împrejurările obișnuite sînt cele care predomină și caracterizează majoritatea

cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale. Ca excepționale, instanța urmează să

stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de

invaliditate – I, II (persoana cu dizabilități severe și accentuate), merite deosebite față

de societate, alte circumstanțe de importanță majoră).

Astfel, circumstanțele expuse de recurent, despre lipsa unor condamnări

anterioare a inculpatului, angajarea în cîmpul muncii, neaflarea la evidența medicului

narcolog și psihiatru, prezența la întreținere a unui copil minor, căința sinceră, vîrsta

înaintată și starea sănătății precară (care nu este concretizată și nici probată în cauză),

predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate

excepționale.

În consecința celor expuse supra, Colegiul penal conchide că hotărîrile

contestate nu sunt afectate de erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind individualizată corect pedeapsa, motiv pentru care se constată

că recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Munteanu Angela în

numele inculpatului Tcacenco Gheorghii împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 08 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Tcacenco

Gheorghii Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 noiembrie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

4