1ra-1465/15 — art. 186 alin. 2 lit. d, 188 alin. 2 lit. e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 10 iulie 2012, Nicolai Lupașcu, a fost condamnat în baza: - art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, a fost adăugată parțial partea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 iulie 2011, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 103 Cod penal, i-a fost numit inculpatului tratament medical forțat. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Nicolai Lupașcu în beneficiul părții vătămate, Valentin Rumeanțev, suma de 555 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt, că Nicolai Lupașcu, la 07 februarie 2012, aproximativ la orele 1300-1330, avînd intenția de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane, aflîndu-se în ospeție la Valentin Rumeanțev, domiciliat pe adresa str. Lipcani 9, s. Varnița, r-nul Anenii Noi, folosindu-se de absența ultimului și de faptul că a rămas singur în casă, fără 1 supraveghere, din camera adiacentă bucătăriei, de pe masă a sustras 100 bancnote cu nominalul 5 ruble a regiunii transnistrene a R. Moldova, echivalentul a 555 lei, de care s-a folosit după propriile interese, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil. Tot el, la 07 februarie 2012, aproximativ la ora 1830, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în locuința lui Valentin Rumeanțev, amplasată pe adresa str. Lipcani 9, s. Varnița, r-nul Anenii Noi, avînd scopul sustragerii bunurilor, a săvîrșit un atac asupra acestuia cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, care s-a manifestat prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, prin ce i-a cauzat ultimului leziuni corporale medii, după care, continuîndu-și intențiile sale criminale, a sustras deschis motocicleta model „Minsk” fără numere de înmatriculare, cauzînd părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 500 lei.

Inculpatul, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 11 decembrie 2012, a fost respins apelul inculpatului, ca fiind depus peste termen, cu menținerea sentinței. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că, conform dispozițiilor art. 402 Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale sau, în cazul înaintării cererii în condițiile art. 399 alin. (2), de la data înmînării copiei de pe sentința redactată, dacă legea nu dispune altfel. Astfel, instanța de apel a constatat, că inculpatul a depus cererea de apel la 20 septembrie 2012 și nu a solicitat repunerea în termenul de atac, nu a invocat careva motive întemeiate de omitere a termenului, cu toate că copia sentinței motivate i-a fost înmînată la 10 iulie 2012, fapt confirmat prin recipisa semnată de inculpat anexată la materialele dosarului penal (f.d.42, vol.II).

Inculpatul, la 15 octombrie 2013, a contestat cu recurs ordinar hotărîrile menționate, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2014, s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat, ca fiind depus peste termen. Instanța de recurs a conchis, că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală, nu a fost respectat, deoarece recursul în cauză a fost declarat de recurent la 15 octombrie 2013 (f.d.74, vol.II), conform plicului anexat la cererea de recurs, acesta a fost expediat din Penitenciarul nr. 11, or. Bălți, la 11 octombrie 2013, fiind înregistrat în instanța de recurs la 15 octombrie 2013, fără a se invoca motivele omiterii termenului de recurs.

Inculpatul, repetat a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015, apelul inculpatului a fost respins ca inadmisibil. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut, că inculpatul Nicolai Lupașcu, anterior, la 20 septembrie 2012 (f.d.51, vol.II), a contestat sentința Judecătoriei Anenii Noi din 10 iulie 2012, cu apel, care prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 11 decembrie 2012 a fost respins ca tardiv, iar prin 2 decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2014 s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat împotriva deciziei instanței de apel, ca fiind declarat peste termen.

Inculpatul, la 29 septembrie 2015, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă.

Asupra recursului depus de inculpat, a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece circumstanțele stabilite denotă faptul că, hotărîrea adoptată pe marginea examinării cauzei penale, este legală și întemeiată.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 415 alin. (1) lit. b) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în care acesta este inadmisibil. Instanța de recurs relevă că, instanța de apel întemeiat și-a motivat soluția adoptată privind respingerea apelului inculpatului, ca fiind inadmisibil, prin faptul că Nicolai Lupașcu anterior a depus apel împotriva sentinței, care prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 11 decembrie 2012, a fost respins ca fiind depus peste termen, cu menținerea sentinței, iar prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2014 s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat împotriva deciziei instanței de apel, ca fiind declarat peste termen și dînsul deja execută pedeapsa cu închisoare, avînd statut de condamnat. Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a respins ca inadmisibil apelul, fiindcă anterior a fost judecat apelul declarat de Nicolai Lupașcu, care a fost respins și respectiv persoana nu este în drept să declare apel repetat. Din aceste motive, Colegiul penal consideră că recursul este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Lupașcu Nicolai Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 februarie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 3