ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.02.2016

1ra-266/2016 — art. 287 alin. 3 CP

HOTĂRÂRE
18.02.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 3 CP
Temei legal
nu a indicat niciun temei de la art. 427 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-266/2016 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-266/2016

20 ianuarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de inculpatul

Sarev Ion, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Sarev Ion Vasile, născut la 28 iulie 1973,

originar și domiciliat în s. Puhăceni, r-nul Anenii Noi.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.04.2014 – 17.02.2015;

Instanța de apel: 03.03.2015 – 03.04.2015;

Instanța de recurs: 16.12.2015 – 20.01.2016.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, prin concurs de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, la pedeapsa stabilită inculpatului Sarev I. a adăuga partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11 iulie 2013, stabilindu-i pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și o lună, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

la 01 decembrie 2013, aproximativ la orele 20:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflîndu-se pe teritoriul satului Puhăceni din r-nul Anenii Noi, fără careva motive, încălcînd

grosolan ordinea publică și manifestînd o vadită lipsă de respect față de societate, din

intenții huliganice, cu un ferestrău mecanic a tăiat ușa de la intrare a domiciliului său, după

care a ieșit în stradă, unde cu ferestrăul mecanic care funcționa amenința trecătorii cu

cauzarea leziunilor corporale. Ulterior, apropiindu-se de Raru G., care mergea pe stradă,

fără careva motive , cu ferestrăul mecanic care funcționa i-a cauzat leziuni corporale sub

formă de plagă ferestruită și două excoriații în regiune antebrațului drept, care conform

1

raportului de expertiză medico-legală nr. 494 din 18.12.2013 se califică ca vătămare

corporală ușoară.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor

sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită,

dacă au fost săvîrșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

atacat-o cu apel.

3.1. Avocatul Buga V. a atacat sentința primei instanțe cu apel, în numele inculpatului,

prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei nou hotărîri

potrivit căreia inculpatul să fie achitat, deoarece în acțiunile acestuia nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii.

În argumentarea cererii de apel declarate, apelantul a indicat că inculpatul nu a săvîrșit

infracțiunea cu intenție, fapt care rezultă din declarațiile părții vătămate Raru G..

De asemenea, a invocat că probele puse la baza sentinței de condamnare nu dovedesc

vinovăția inculpatului Sarev I. în săvîșirea infracțiunii incriminate. Mai mult de atît, prima

instanță a dat o apreciere greșită a probelor, din care motiv greșit a ajuns la concluzia de a-l

condamna pe inculpat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, fapt pentru care apelantul solicită

reaprecierea probelor și achitarea acestuia.

3.2. Inculpatul Sarev I. în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă

mai blîndă sau cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În susținerea apelului, inculpatul a invocat că prima instanță la stabilirea pedepsei nu a

ținut cont de prevederile art. 7 și 90 Cod penal, precum și de următoarele circumstanțe: este

invalid de gradul II, are la întreținere 4 copii minori, ultimul avînd vîrsta de o lună și a

reparat prejudiciul cauzat părții vătămate.

La fel, inculpatul a mai invocat că nu a avut intenția de a provoca careva leziuni

corporale părții vătămate, iar acțiunile sale nu erau conștiente, din cauza bolii de care suferă

– epilepsia.

Prin urmare, a solicitat instanței de apel stabilirea unei pedepse mai blînde, luînd în

considerație situația dificilă a familiei sale.

apelurile declarate de către inculpat și avocatul acestuia au fost respinse, iar sentința

contestată a fost menținută fără modificări.

inculpatului Sarev I. corect a fost încadrată juridic în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, de

către prima instanță.

2

Aceste împrejurări au fost stabilite corect reieșind din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, fiind corect apreciate, respectîndu-se prevederile art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Așadar, instanța de apel a indicat că, prin cumulul de probe acumulate se confirmă

vinovăția inculpatului Sarev I. în comiterea infracțiunii imputate, în speță întrunindu-se

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate – evaluate prin prisma prevederilor art.

126 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat critic susținerile inculpatului precum că nu este vinovat,

menționînd că din punct de vedere penal aceasta nu se echivalează cu achitarea lui de

comiterea infracțiunii imputate. Mai mult ca atît probele prezentate în sprijinul învinuirii, au

fost apreciate corect și obiectiv de către prima instanță.

Referitor la pedeapsa stabilită instanța de apel a menționat că prima instanță motivat a

stabilit categoria și măsura de pedeapsă, raportîndu-le la circumstanțele cauzei, persoana

inculpatului, gravitatea infracțiunii săvîrșite, și prin urmare a concluzionat că atingerea

scopului pedepsei se va asigura doar prin aplicarea pedepsei privative de libertate.

Mai mult de atît, inculpatul a mai comis infracțiuni și nu a tras concluziile necesare.

ordinare, prin care a solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță în alt complet de judecată.

În motivarea recursurilor, inculpatul indică aceleași motive, criticînd hotărîrile

instanțelor de fond pe aceleași circumstanțe.

Astfel, menționează că vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate nu o recunoaște

și el nu a avut intenția de a săvîrși infracțiunea dată.

În pofida acestui fapt, instanțele de fond l-au condamnat dînd o apreciere greșită a

tutoror probele administate și cercetate în cadrul examinării cauzei penale.

Respectiv, consideră că instanțele inferioare au încălcat prevederile art. 101 Cod de

procedură penală prin modalitatea de apreciere a probelor.

depus referințe.

7.1. Procurorul a solicitat declararea recursurilor, ca fiind inadmisibile, cu menținerea

deciziei contestate.

7.2. Partea vătămată a solicitat admiterea recursului declarat de către inculpat.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, din următoarele

considerente:

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs

este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

3

Conform materialelor dosarului, decizia integrală a instanței de apel a fost pronunțată

la 04 mai 2015 în prezența inculpatului, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de

judecată (f.d. 138) și tot în aceeași zi inculpatul a primit copia deciziei contra semnătură

(f.d. 144), ceea ce a constituit o posibilitate reală a inculpatului de a declara recurs ordinar,

în termenul stabilit de lege.

În atare împrejurări, instanța de recurs constată că, termenul de declarare a recursului

împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 04 mai 2015, expiră la 04 iunie

2015, iar aceasta fiind considerată ultima zi de declararea a recursului.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, termenul de 30 zile de contestare cu

recurs a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost

respectat de către inculpatul Sarev I., deoarece a declarat recursuri ordinare la 05 octombrie

2015 (f.d. 158), la 25 noiembrie 2015 (f.d. 162), la 26 noiembrie 2015 (f.d. 172), adică toate

3 recursuri au fost declarate cu mult timp peste termenul de 30 de zile de declarare a

recursului ordinar.

În contextul dat, instanța de recurs consideră necesar de reținut că, termenul de recurs

este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul

de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca

tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 422, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de

procedură penală, rezultă că recursurile declarate de către inculpatul Sarev I. sunt

inadmisibile, deoarece sunt declarate peste termen.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Sarev Ion Vasile,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2015, în

propria cauza penală, deoarece sunt declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 18 februarie 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-05-25
0,95
1ra-777/2017 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP
Dosarul 1ra-777/2017 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 26 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petr
CSJ 2016-03-04
0,95
1ra-325/2016 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-325/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache judecători – Ghenadie Nicolaev ş
CSJ 2016-01-27
0,95
1ra-1465/15 — art. 186 alin. 2 lit. d, 188 alin. 2 lit. e, f CP
Dosarul nr.1ra-100/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Petru Moraru şi Ghenadie Nicolaev, examinînd admisibilitatea
CSJ 2020-06-03
0,95
1ra-765/20 — art. 287 al. 2 lit. b, 208 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-765/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recursului ordinar declar
CSJ 2016-10-20
0,95
1ra-1300/2016 — art. 287 alin. 3 și 290 alin. 1 CP
Dosarul 1ra-1300/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 20 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie
Sursă