1ra-1043/2015 — 287 al.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 287 al.1 CP
- Temei legal
- art. 427 al.1 p.6 CPP
1ra-1043/2015 — 287 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1043/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
22 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul lărgit, în următoarea componență:
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir, Moraru Petru
judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2015, în cauza
penală privindu-l pe:
Enachi Ion Gheorghe, născut la
01.01.1981, originar și domiciliat în satul
Drăgușenii Noi, raionul Hîncești.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 26.09.2014 – 02.03.2015;
Instanța de apel: 07.04.2015 – 14.05.2015;
Instanța de recurs: 14.07.2015 – 22.12.2015.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 02 martie 2015, Enachi Ion a fost
recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art. 152 alin.(1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis;
- în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la 1 (un) an închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă – 2 (doi) ani și 6 (șase) luni,
cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu
închisoarea pe un termen de probă de 3 (trei) ani, cu obligarea inculpatului ca în
termenul de probă stabilit, să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului
competent.
1
Pentru a pronunța sentința, în fapt, instanța de fond a stabilit, că la data de 27
iulie 2014, aproximativ la orele 03.00, în stradă, în preajma discotecii din centrul satului
Drăgușenii Noi, raionul Hîncești, Enachi Ion din intenții huliganice, încălcînd grosolan
ordinea publică, fără nici un motiv, în prezența mai multor persoane, printr-un cinism și
obrăznicie deosebită, l-a numit cu cuvinte necenzurate, l-a doborît la pămînt și i-a
aplicat intenționat lui Bărbieru Oleg Nicolae multiple lovituri cu picioarele peste corp și
cap, prin ce i-a cauzat dureri fizice.
Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale, la data de 27 iulie 2014,
aproximativ la orele 03.00, în stradă, în preajma discotecii din centrul satului
Drăgușenii Noi, raionul Hîncești, Enachi Ion i-a aplicat intenționat lui Bărbieru Oleg
Nicolae o lovitură cu piciorul în regiunea gambei piciorului stîng, cauzîndu-i conform
raportului de expertiză medico-legală nr. 270-D din 20.08.2014 fractură închisă a osului
tibian a gambei stîngi în 1/3 medie-distală, calificate ca vătămări corporale medii, care
au dus la dereglarea sănătății mai mult de 21 zile și de lungă durată.
Nefiind de acord cu sentința, împotriva acesteia a declarat apel avocatul Florea
Iuri în numele inculpatului Enachi Ion, solicitînd casarea acesteia în partea stabilirii
pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie stabilită
pedeapsa a cîte 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității în baza art. 152
alin.(1) Cod penal, cît și în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea definitivă a
pedepsei – 180 ore muncă neremunerată în folosul comunității în baza art. 84 alin.(1)
Cod penal.
În motivarea apelului au fost invocate argumentele:
- la stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de circumstanțele atenuante stabilite în
ședința de judecată, și anume: comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare
sau mai puțin grave, de către inculpat; judecarea sa pentru prima dată; recunoașterea
vinovăției; ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, care a provocat infracțiunea;
- pînă la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut integral vina
și a solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc în baza probelor administrate la faza de
urmărire penală, fiind întrunite condițiile stipulate în alin.(8) art. 364/1 Cod de
procedură penală;
- sunt întrunite caracteristici pozitive ale inculpatului, acesta nu se află la
evidența medicului narcolog și psihiatru, se caracterizează pozitiv la locul de trai,
anterior nu a fost judecat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2015,
pronunțată integral la 11 iunie 2015, a fost admis apelul, fiind casată sentința parțial și
pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Enachi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la
160 (una sută șaizeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a constatat, că instanța de fond, la
pronunțarea sentinței, a depășit limitele învinuirii înaintate, deoarece învinuirea
formulată în rechizitoriu a fost adusă doar în temeiul art. 287 alin.(1) Cod penal, în timp
2
ce prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pe inculpat în baza art. 287
alin.(1) și art. 152 alin.(1) Cod penal.
Instanța de apel a constatat, că prin ordonanța de punere sub învinuire din
24.09.2014 inculpatului i-a fost înaintată învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute
de art. 287 alin.(1) Cod penal, iar prin ordonanța privind modificarea învinuirii în
sensul agravării din 26.01.2014, lui Enachi I. i-a fost înaintată învinuirea în baza art. 287
alin.(1) și art. 152 alin.(1) Cod penal. Prin rechizitoriul din 24.09.2014 învinuirea a fost
înaintată doar în temeiul art. 287 alin.(1) Cod penal. Astfel, au fost încălcate prevederile
art. 325 alin.(1) Cod de procedură penală, potrivit căruia judecarea cauzei în prima
instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în
limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod
penal a fost recunoscută de către inculpatul Enachi I., care, prin înscris autentic, a
solicitat examinarea cauzei în ordinea art. 364/1 Cod de procedură penală.
La fel, faptul comiterii infracțiunii a fost dovedită și prin mijloacele de probă
administrate la faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, și anume:
- procesul-verbal de audiere a părții vătămate Bărbieru Oleg (f.d.19);
- procesul-verbal de audiere a martorilor Gînu Ion și Plămădeală Diana (f.d.25-
26);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.07.2014 (f.d.19);
- Raportul de expertiză medico-legală nr. 270 D din 19.08.2014 (f.d.44);
La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod
de procedură penală, faptul examinării cauzei în procedura simplificată prevăzută de
art. 364/1 Cod de procedură penală, tipurile și limitele de pedeapsă stabilite la art. 287
alin.(1) Cod penal, precum și: personalitatea inculpatului, faptul, că infracțiunea
săvîrșită este una mai puțin gravă, că anterior inculpatul nu a fost judecat, nu se află la
evidența medicului narcolog și psihiatru, se caracterizează pozitiv la locul de trai.
Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat, că în privința
inculpatului urmează a fi stabilită o pedeapsă mai blîndă, sub formă de 160 ore muncă
neremunerată în folosul comunității.
La data de 26 iunie 2015, în termen, procurorul în Procuratura de nivelul Curții
de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, depune recurs ordinar, prin care solicită casarea
integrală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14.05.2015 și
menținerea, fără modificări, a sentinței primei instanțe.
În motivarea recursului invocă argumentele:
- instanța de apel neîntemeiat a exclus din învinuire infracțiunea prevăzută de
art. 152 alin.(1) Cod penal, deoarece potrivit ordonanței de punere sub învinuire din
24.09.2014 și a rechizitoriului din 24.09.2014 învinuirea a fost înaintată în baza art. 287
alin.(1) Cod penal, iar prin ordonanța privind modificarea învinuirii în sensul agravării
din 26.01.2014, învinuirea a fost înaintată în baza art. 287 alin.(1) și 152 alin.(1) Cod
penal;
3
- concluzia instanței de apel nu rezultă din prevederile art. 274 Cod de procedură
penală și nu corespunde practicii de punere în aplicare a Codului de procedură penală,
în sensul, că la stabilirea comiterii mai multor infracțiuni de către persoana bănuită sau
învinuită, cercetarea se efectuează în cadrul aceluiași dosar;
- a fost încălcată procedura judecării apelului, pe motivul, că instanța de apel s-a
pronunțat asupra unor circumstanțe și acte procesuale de învinuire, care nu au fost
examinate în ședință la cererea părților sau din oficiu;
- a fost afectat dreptul procurorului la un proces echitabil, deoarece acesta nu a
dispus de posibilitatea expunerii asupra legalității ordonanței de punere sub învinuire
din 24.09.2014 și a ordonanței privind modificarea învinuirii în sensul agravării din
26.01.2014, fiind comisă o eroare de drept, deoarece motivele pe care instanța de apel
și-a întemeiat soluția nu rezultă din materialele cauzei;
- instanța de apel nu a luat în considerație faptul examinării cauzei în procedura
simplificată prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală.
Judecînd recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
ajunge la concluzia, că acesta urmează a fi admis, cu dispunerea casării deciziei instanței
de apel și menținerea sentinței primei instanțe, din următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd recursul,
instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărîrii atacate și să
mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.
Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și
să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la
adoptarea unei hotărîri ilegale.
Potrivit practicii judiciare constante instanța de recurs, examinînd recursul,
verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă
aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau
material. Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept,
deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvîrșite, astfel ea cade sub controlul
instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci cînd se
constată ilegalități.
Potrivit art. 384 alin.(3), art. 410 alin.(1), art. 414 alin.(1), art. 417 alin.(1) pct.8),
art. 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea
și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din dosar, iar rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară
potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță. Decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la
admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției respective.
4
Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură
penală.
Din conținutul recursului ordinar rezultă, că procurorul invocă drept temei al
recursului pct. 6) din alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau
acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței.
Instanța de recurs menționează, că aceste prevederi legale și-au găsit reflectare în
cauza dată.
Colegiul lărgit, verificînd materialele cauzei în raport cu argumentele recursului,
constată, că instanța de apel a dat apreciere greșită actelor cauzei, ajungînd la o
concluzie neîntemeiată privind recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatului
doar în baza art. 287 alin.(1) Cod penal.
La caz, considerentul pentru care instanța de apel a admis apelul declarat s-a
rezumat la faptul, că „instanța de fond a depășit limitele învinuirii înaintate, deoarece în
rechizitoriu se indică învinuirea numai în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, iar prima
instanță l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin.(1)
și art. 152 alin.(1) Cod penal, adică a depășit limita învinuirii formulate în rechizitoriu
care este numai pe art. 287 alin.(1) Cod penal”.
Colegiul lărgit constată din materialele dosarului, că prin ordonanța de punere sub
învinuire din 24 septembrie 2014, Enachi Ion a fost pus sub învinuire în baza art. 287
alin.(1) Cod penal.
Prin rechizitoriul întocmit la 24 septembrie 2014, a fost menținută învinuirea
înaintată inculpatului în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, iar dosarul remis pentru
examinare în instanța de judecată.
În cadrul examinării cauzei de către instanța de judecată procurorul, în temeiul
prevederilor art. 326 al. (2) Cod de procedură penală (f. d. 107, 114 ) a solicitat
amînarea examinării cauzei, restituirea cauzei procurorului pentru efectuarea urmăririi
penale în vederea formulării unei învinuiri noi și înaintarea acesteia inculpatului.
Potrivit materialelor dosarului, prin ordonanța procurorului privind modificarea
învinuirii în sensul agravării ei datată cu 26 ianuarie 2014 (cu o eroare materială
evidentă în ce privește anul 2014 în loc de 2015), adusă la cunoștința inculpatului și
avocatului la 26 ianuarie 2015, pentru faptele săvîrșite la 27 iulie 2014, inculpatului
Enachi Ion i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287
alin.(1) și art. 152 alin.(1) Cod penal.
Colegiul lărgit atestă că la ședința de judecată a primei instanțe la data de
04.02.2015 (f. d. 114 verso) inculpatul și apărarea au confirmat faptul primirii
5
ordonanței de modificare a învinuirii, iar ulterior au solicitat prin înscris autentic
examinarea cauzei în baza probelor administrate la urmărirea penală în conformitate cu
prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală.
Astfel, din materialele dosarului Colegiul lărgit constată, că inculpatul a
recunoscut integral vinovăția, inclusiv și cea în baza prevederilor art. 152 al. (1) Cod
penal, acest fapt fiind confirmat și prin declarațiile ultimului în fața primei instanțe (f. d.
116).
Colegiul lărgit menționează că art. 326 Cod de procedură penală stabilește
modalitățile de modificare a acuzării în ședința de judecată în sensul agravării ei.
Potrivit prevederilor al. (1) art. 326 Cod de procedură penală procurorul care
participă la judecarea cauzei penale în primă instanță și în instanța de apel este în drept
să modifice, prin ordonanță, învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmăririi penale în
sensul agravării ei dacă probele cercetate în ședința de judecată dovedesc incontestabil
că inculpatul a săvîrșit o infracțiune mai gravă decît cea incriminată anterior, aducînd la
cunoștință inculpatului, apărătorului lui și, după caz, reprezentantului legal al
inculpatului noua învinuire. În asemenea situație, instanța, la cererea inculpatului și a
apărătorului lui, acordă termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire,
după ce judecarea cauzei continuă. În instanța de apel, procurorul poate modifica
acuzarea în sensul agravării doar în cazul în care a declarat apel.
Al. (2) art. 326 Cod de procedură penală stabilește că dacă, în cadrul judecării
cauzei, se constată că inculpatul a săvîrșit o altă infracțiune sau că au apărut
circumstanțe noi care vor influența la încadrarea juridică a învinuirii aduse lui, sau că
infracțiunea incriminată a fost comisă în coparticipare cu altă persoană care a fost
scoasă neîntemeiat sau ilegal de sub urmărire penală, instanța, la cererea procurorului,
amînă examinarea cauzei pe un termen de pînă la o lună și o restituie procurorului
pentru efectuarea urmăririi penale privind această infracțiune sau pentru reluarea
urmăririi penale, în modul stabilit la art. 287, pentru formularea unei învinuiri noi și
înaintarea acesteia inculpatului, cu participarea apărătorului. În primul caz, instanța
restituie dosarul penal fără rechizitoriu și fără procesul-verbal al ședinței de judecată și
anexele la el, iar în situația cînd cauza se restituie procurorului în vederea reluării
urmăririi penale în privința persoanei scoase anterior de sub urmărire penală pentru
aceeași faptă, instanța restituie dosarul penal cu rechizitoriu. După aceasta, materialele
noi, dobîndite în cadrul urmăririi penale, se aduc la cunoștință inculpatului,
apărătorului acestuia și celorlalți participanți interesați, în condițiile prevederilor art.
293 și 294, apoi cauza se prezintă în instanța respectivă pentru continuarea judecării.
La demersul procurorului, termenul stabilit în prezentul alineat poate fi prelungit de
instanță pînă la 2 luni, la expirarea căruia cauza, în mod obligatoriu, se trimite instanței
pentru continuarea judecării.
Colegiul lărgit reține, că deși potrivit prevederilor art. 325 alin.(1) Cod de
procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința
persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, art.
6
326 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede posibilitatea modificării limitelor
învinuirii formulate în rechizitoriu, prin ordonanța procurorului.
Potrivit practicii judiciare constante (pct. 7 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme
de Justiție nr. 12 din 24 decembrie 2012 Cu privire la unele chestiuni ce vizează
participarea procurorului la judecarea cauzei penale), în conformitate cu art. 326 Cod
de procedură penală, în cadrul judecării cauzei în primă instanță, acuzatorul de stat este
în drept să modifice, prin ordonanță, învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmăririi
penale în sensul agravării ei dacă probele cercetate în ședința de judecată, în opinia lui,
dovedesc incontestabil că inculpatul a săvîrșit o infracțiune mai gravă decît cea
incriminată anterior. La fel, procurorul poate proceda și în cazul cînd se constată că
inculpatul a săvîrșit o altă infracțiune care va influiența încadrarea juridică a învinuirii
aduse acestuia.
Dacă, după restituirea cauzei penale procurorului pentru efectuarea urmăriri
penale, acesta nu a prezentat instanței de judecată ordonanța privind o nouă învinuire
ori de modificare a învinuirii, aceasta urmează să continuie judecarea cauzei și să se
pronunțe asupra învinuirii formulate inițial în rechizitoriu.
Astfel, Colegiul lărgit atestă că, în speță, de către procuror au fost respectate
rigorile legii, stabilite în art. 326 Cod de procedură penală, precum și drepturile
inculpatului și ale părții vătămate au fost respectate. Mai mult decît atît, după
modificarea învinuirii în sensul agravării ei, inculpatul a recunoscut integral învinuirea
modificată și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul
urmăririi penale potrivit prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală.
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit nu atestă existența motivului de
casare invocat de către instanța de apel pentru admiterea apelului, și anume că instanța
de fond a depășit limitele învinuirii înaintate, deoarece învinuirea adusă inițial
inculpatului Enachi Ion prin ordonanța de punere sub învinuire și prin rechizitoriu a
fost modificată ulterior în condițiile art. 326 Cod penal prin ordonanța procurorului
privind modificarea învinuirii în sensul agravării ei, inculpatul Enachi Ion fiind pus legal
sub învinuire pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal și
de art. 152 alin.(1) Cod penal.
Astfel, Colegiu lărgit constată că sentința Judecătoriei Hîncești din 02 martie
2015, prin care Enachi Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152
alin.(1) și art. 287 alin.(1) Cod penal este legală și întemeiată și a fost pronunțată în
limitele învinuirii formulate de acuzatorul de stat.
Totodată, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel la judecarea cauzei,
contrar prevederilor art. 325, 326 Cod de procedură penală, nu a dat o apreciere legală
corespunzătoare ordonanței procurorului privind modificarea învinuirii în sensul
agravării ei, în consecință neîntemeiat concluzionînd asupra depășirii de către instanța
de fond a limitelor învinuirii înaintate.
7
Astfel, Colegiul lărgit conchide, că recursul ordinar declarat de către procuror
este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea
sentinței primei instanțe, pe motivul, că apelul declarat a fost greșit admis.
În temeiul art. 434, art. 435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală,
Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții
de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 14 mai 2015, cu menținerea sentinței Judecătoriei Hîncești din 02
martie 2015, prin care:
Enachi Ion Gheorghe se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute
de art. 152 alin.(1) Cod penal și art. 287 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i:
- în baza art. 152 alin.(1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare pe termen de 2
(doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;
- în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare pe termen de 1
(un) an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru concurs de infracțiuni, în baza art. 84 alin.(1) Cod penal, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, se stabilește lui Enachi Ion Gheorghe pedeapsa definitivă
cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
Conform art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei cu
închisoare aplicată lui Enachi Ion Gheorghe pe un termen de probă de 3 (trei) ani, cu
obligarea acestuia ca în termenul de probă stabilit, să nu-și schimbe domiciliul fără
consimțămîntul organului competent.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2016.
Președinte URSACHE Petru
Judecător TOMA Nadejda
Judecător NICOLAEV Ghenadie
Judecător TIMOFTI Vladimir
Judecător MORARU Petru
8