1ra-1110/2015 — art.287 al.3 și 179 al.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 al.3 şi 179 al.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.4,5,6,8,10,16 CPP
1ra-1110/2015 — art.287 al.3 și 179 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr.1ra-1110/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E 01 decembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit, în componența: Președinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir, Moraru Petru judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de inculpatul Lungu Alexandr și de avocatul Chetraru Dragoș în numele inculpatului Lungu Alexandr, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 18 septembrie 2012 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe: Lungu Alexandr Pavel, născut la 26.01.1985 în s. Mijga, Udmurtia, Federația Rusă, domiciliat în or. Anenii Noi, str. Chișinăului, 54, ap. 1 Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 09.07.2012-18.09.2012; Instanța de apel: 21.10.2014-06.03.2015; Instanța de recurs: 22.07.2015-01.12.2015.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 18 septembrie 2012, Lungu Alexandr Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 179 alin.(1) Cod penal la 1 (un) an închisoare; - în baza art. 287 alin.(3) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate a fost stabilită pedeapsa definitivă 3 (trei) ani, 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 1
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că la 19 mai 2012, aproximativ la orele 21.00, inculpatul Lungu Alexandr Pavel, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără permisiune, a pătruns în apartamentul de serviciu a lui Ganu Andrei, amplasat în incinta Gării feroviare din s. Bulboaca, raionul Anenii Noi, în care la acel moment se afla Reabinchii Ilarion. Ulterior, tot el, Lungu Alexandr Pavel, la 19 mai 2012, aproximativ la orele 21.05, după ce a pătruns în apartamentul de serviciu a lui Ganu Andrei, avînd asupra sa o bîtă din lemn, din intenții huliganice, încălcînd în mod grosolan ordinea publică, a început a-i aplica lovituri peste diferite părți ale corpului lui Reabinchii Ilarion. Apoi a luat din cameră un topor și un ciocan cu care i-a mai aplicat lui Reabinchii Ilarion cîteva lovituri, provocându-i vătămare corporală ușoară.
Nefiind de acord cu sentința, împotriva acesteia a declarat apel inculpatul Lungu Alexandr la data de 03.10.2014 și avocatul Chetraru Dragoș în numele inculpatului la data de 27.10.2014. 3.1. Inculpatul Lungu Alexandr, prin apelul declarat, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat pe învinuirea adusă. În motivarea apelului, inculpatul a invocat următoarele argumente: - cauza a fost judecată în lipsa inculpatului, care nu a fost citat legal; - prima instanță a examinat cauza superficial fără a elucida pe deplin circumstanțele cauzei; - avocatul care a participat la examinarea cauzei în prima instanță, nu a fost împuternicit de către inculpat. 3.2. Avocatul Chetraru Dragoș, prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Lungu A. să fie achitat pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, iar pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(1) Cod penal, procesul penal să fie încetat pe motivul împăcării părților. În motivarea apelului, avocatul a invocat următoarele argumente: - acțiunile inculpatului nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta a avut loc în apartamentul în care se afla doar partea vătămată Reabinchii Ilarion, fapt care, în viziunea apelantului exclude, din acțiunile inculpatului calificativul „încalcă grosolan ordinea publică”; - pe învinuirea adusă în baza art. 179 alin.(1) Cod penal, inculpatul a recunoscut vinovăția și s-a împăcat cu partea vătămată; 2 - cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, care nu a fost citat legal, fiind dispusă anunțarea în căutare a acestuia, totodată avocatul Moțîpan Constantin, admis în proces de către prima instanță pentru a-i apăra interesele inculpatului, nu a fost împuternicit în acest sens de către ultimul. Astfel apelantul considera, că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2015 au fost respinse, ca nefondate, apelurile inculpatului Lungu Alexandr și a avocatului Chetraru Dragoș în numele inculpatului, fiind menținută, fără modificări, sentința primei instanțe.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt ale cauzei, ajungând la o concluzie corectă, că în drept acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin.(1) Cod penal și art. 287 alin.(3) Cod penal. Instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin prin următoarele probe cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel: declarațiile părților vătămate Reabinchii Ilarion și Ganu Andrei; declarațiile martorului Dabija Veaceslav; proces verbal de cercetare la fața locului, cu foto tabel, din 19.05.2012, efectuat în încăperea gării feroviare din sat. Bulboaca, r-nul Anenii Noi (f. d. 19-23); proces verbal de cercetare la fața locului, cu foto tabel, din 19.05.2012, efectuat la intersecția drumurilor Bulboaca – Roșcana (f. d. 24-26); proces verbal de examinare a obiectelor din 04.06.2012 (f. d. 51-52). Astfel, din conținutul declarațiilor părților vătămate Reabinchii I. și Ganu A., precum și a martorului Dabija V., instanța de apel a reținut că prin acțiunile sale inculpatul a încălcat grosolan ordinea publică, aplicînd violența față de partea vătămată cu utilizarea în acest sens a mai multor obiecte și anume: băț, topor și ciocan. Cu referire la argumentele apelanților privind examinarea cauzei în lipsa inculpatului, fără citarea legală a acestuia, instanța de apel le-a considerat ca fiind neîntemeiate, deoarece procedura de citare legală a inculpatului a fost respectată de către prima instanță. Inculpatul nu s-a prezentat la ședința de judecată, iar fiind dispusă aducerea silită a inculpatului la proces, s-a constatat că acesta nu se află la domiciliu. Acest fapt a servit drept temei de dispunere de către instanța de judecată a anunțării în căutare a inculpatului prin încheierea din 09.08.2012, iar ulterior, reieșind din existența informației de 3 intentare a dosarului de căutare în privința inculpatului, instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.
Nefiind de acord cu hotărîrile pronunțate, împotriva acestora, au declarat recursuri ordinare, la data de 03 aprilie 2015 avocatul Chetraru Dragoș în numele inculpatului și la data de 06 august 2015 inculpatul Lungu Alexandr. 6.1. Avocatul Chetraru Dragoș prin recursul declarat, invocînd temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 5), 6), 16) Cod procedură penală a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Lungu Alexandr să fie achitat pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, iar pe învinuirea adusă în baza art. 179 alin.(1) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa în limitele executate la momentul pronunțării deciziei. În motivarea recursului, avocatul a invocat următoarele argumente: - prima instanță a examinat cauza în lipsa inculpatului, care nu a fost citat legal. În acest sens recurentul menționează, că inculpatul nu a recepționat nicio citație în adresa sa. - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și anume asupra faptului că avocatul care a participat la examinarea cauzei în fond n-a fost împuternicit în acest sens de către inculpat, prin ce a fost încălcat dreptul inculpatului la apărare. Recurentul consideră, că avocatul care a apărat interesele inculpatului în prima instanță, nu a contribuit la apărarea efectivă a inculpatului, fapt ce a dus la condamnarea acestuia și un impact grav asupra apărării intereselor inculpatului în instanța de apel. - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului, că conform ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuit, inculpatului i-au fost incriminate acțiuni care au avut loc exclusiv în apartament, însă instanța i-a incriminat inculpatului alte fapte prin ce i-a înrăutățit situația, și anume a statuat din declarațiile părților vătămate și ale martorului că acțiunile inculpatului au început în apartament, apoi au continuat în interiorul gării ulterior și în stradă; - norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Totodată, deși avocatul nu indică direct în textul recursului, acesta invocă și temeiul de drept prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicitînd în baza acestuia achitarea inculpatului Lungu Alexandr pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, indicînd asupra faptului că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele 4 componente ale infracțiunii, și anume: acțiunile nu au avut loc în public, iar motivul acestora fiind răzbunarea pentru conflictul anterior, fapt care indică că inculpatul nu a avut intenția de a săvîrși un act de huliganism. 6.2. Inculpatul Lungu Alexandr, prin recursul declarat, invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, indicând în acest sens următoarele argumente: - inculpatul fiind reținut în luna septembrie 2012 și în luna septembrie 2014 de către organul de urmărire penală, a fost supus presiunilor, totodată fiindu-i încălcat dreptul la apărare și dreptul la interpret, deoarece este vorbitor de limba rusă. Consideră că prima instanță și instanța de apel n-au ținut cont de toate circumstanțele cauzei, examinînd cauza unilateral doar în baza probelor prezentate de procuror. Totodată, deși inculpatul nu indică direct în textul recursului, acesta invocă și temeiul de drept prevăzut de pct. 4) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, menționînd că la urmărirea penală nu a fost asigurat cu interpret, el fiind vorbitor de limbă rusă.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11) Cod procedură penală, procurorul prin referința depusă a solicitat respingerea recursurilor ordinare declarate, pe motivul, că la pronunțarea hotărîrilor, instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori de drept invocate de recurenți, iar decizia instanței de apel conține motivele pe care se întemeiază soluția.
Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. 8.1. Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele recurentului cu privire la faptul că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că judecata a avut loc fără participarea apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii, temei de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. 5 Cu referire la argumentul invocat în recursul avocatului, potrivit căruia avocatul, care a participat la proces în instanța de fond în numele inculpatului nu a fost împuternicit de ultimul în acest sens, Colegiul lărgit constată că, la materialele cauzei penale, este anexat mandatul avocatului Moțîpan C (f. d. 63) din care reiese că în baza contractului de asistență juridică nr. 45 din 05.06.2012, avocatul menționat a fost împuternicit de către inculpat să-i acorde asistență juridică în prezenta cauză penală, prin urmare, avocatul împuternicit a participat la urmărirea penală și la examinarea cauzei în prima instanță. Totodată Colegiul constată că la materialele cauzei penale, nu este anexat niciun înscris din care ar fi reieșit că inculpatul a refuzat de asistența juridică oferită de către avocatul Moțîpan C., acest fapt nefiind constatat nici de instanțele judecătorești ierarhic inferioare, or, în instanța de apel, partea apărării, deși a invocat că avocatul Moțîpan C. nu a fost împuternicit de inculpat pentru a-i acorda asistență juridică la examinarea prezentei cauze, însă n-a probat în niciun fel acest fapt, și nu a făcut uz de dreptul de a înainta cereri sau demersuri în acest sens. Argumentele din recursul avocatului, potrivit căror inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece avocatul care i-a reprezentat interesele în prima instanță a acordat ineficient asistență juridică, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece recurenții nu și-au motivat aceste solicitări. Instanța de recurs cu referire la argumentele inculpatului menționează, că în cadrul urmăririi penale Lungu Alexandr a fost asigurat cu interpret în limba rusă pe care inculpatul a declarat că o cunoaște, acțiunile de urmărire penală cu participarea inculpatului au fost înfăptuite cu participarea interpretului și avocatului ales de către inculpat, iar documentele procedurale au fost traduse în scris în limba rusă. De asemenea, după terminarea urmăririi penale inculpatului Lungu A. i-au fost prezentate materialele dosarului tot în prezența interpretului și avocatului ales, inculpatul neavînd careva cereri și demersuri. Instanța de recurs mai atestă, că la examinarea cauzei în instanța de apel, unde inculpatul a participat, acesta de asemenea a fost asigurat cu interpret, iar decizia instanței i-a fost tradusă în limba rusă. 8.2. Avocatul invocă în recursul declarat temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 5) Cod de procedură penală, care prevede, că cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. 6 Din conținutul materialelor dosarului, Colegiul constată, că inculpatul Lungu Alexandr a cunoscut despre intentarea prezentei cauze penale, a participat la acțiunile procesual penale în cadrul urmăririi penale, ulterior i-a fost înmînată copia rechizitoriului la cauza penală, potrivit recipisei din 28.06.2012 (f. d. 103) și a fost înștiințat despre expedierea dosarului în instanța de judecată (f. d. 108). Potrivit încheierii Judecătoriei Anenii Noi din 31.07.2012 s-a dispus aducerea silită în ședința de judecată a inculpatului Lungu A., ca rezultat al neprezentării sale în ședința de judecată (f. d. 111). În urma executării încheierii nominalizate s-a stabilit, că inculpatul Lungu Alexandr a părăsit teritoriul Republicii Moldova (f. d. 114-115), acest fapt fiind confirmat de însăși inculpatul, care în apelul declarat a indicat că a părăsit țara pînă la examinarea cauzei în prima instanță (f. d. 142). Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 09.08.2012 s-a dispus anunțarea în căutare a inculpatului Lungu A., din motiv că inculpatul nu s-a prezentat în ședințele de judecată fixate la data de 31.07.2012 și 09.08.2012. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 23.08.2014, prima instanță a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Lungu Alexandr, deoarece acesta a fost anunțat în căutare(f. d. 122-126), iar pe numele lui a fost intentat dosarul de căutare nr. 2012250115( f. d. 121). Conform prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, alin.(1) judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol; alin.(2) judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul: 1) cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță. Totodată potrivit prevederilor alin. (5) al articolului sus menționat, instanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne. Astfel, avînd în vedere că, inculpatul se ascundea de la prezentarea în instanță, Colegiul constată că este întemeiată soluția primei instanțe privind judecarea cauzei în lipsa inculpatului Lungu A. Astfel, Colegiul lărgit conchide, că temeiul invocat de către recurent, prevăzut în pct. 5) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că prima 7 instanță a respectat procedura legală de citare a inculpatului pentru a se prezenta la examinarea cauzei. 8.3. Recurenții invocă în recursurile declarate temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Analizând decizia atacată, Colegiul constată că temeiul invocat de către recurenți, prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția acesteia. În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art. 414 alin.(4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Referitor la argumentul invocat în recursul avocatului potrivit căruia instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului, că conform ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuit, inculpatului i-au fost incriminate acțiuni care au avut loc exclusiv în apartament însă instanța i-a incriminat inculpatului alte fapte prin ce i-a înrăutățit situația, și anume a statuat din declarațiile părților vătămate și ale martorului că acțiunile inculpatului au început în apartament, apoi au continuat în interiorul gării ulterior și în stradă, Colegiul penal menționează că, prima instanță și instanța de apel au constat că Lungu Alexandr Pavel, la 19 mai 2012, aproximativ la orele 21.05, 8 după ce a pătruns în apartamentul de serviciu a lui Ganu Andrei, avînd asupra sa o bîtă din lemn, din intenții huliganice, încălcînd în mod grosolan ordinea publică, a început a-i aplica lovituri pe diferite părți ale corpului lui Reabinchii Ilarion. Apoi a luat din cameră un topor și un ciocan cu care i-a mai aplicat lui Reabinchii Ilarion cîteva lovituri, provocându-i vătămare corporală ușoară. Astfel, Colegiul penal statuează că, inculpatului nu i-a fost agravată situația, deoarece în privința acestuia nu s-a reținut săvârșirea infracțiunii în alt loc decît cel indicat în actul de învinuire, iar descrierea de către instanța de apel a acțiunilor inculpatului potrivit căreia incidentul a avut loc în apartamentul de serviciu, apoi a continuat în interiorul gării și ulterior în stradă, nu constituie în sine o agravare a situației inculpatului, dar reflectă descrierea declarațiilor părților vătămate și a martorului, audiați în cauza dată. Colegiul lărgit de asemenea constată, că atît prima instanță, pronunțînd sentința de condamnare a inculpatului Lungu A., cît și instanța de apel, menținînd hotărîrea atacată, au dat o apreciere probelor cercetate și verificate, potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Lungu A., deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (1) și 287 alin. (3) Cod Penal. Reieșind din argumentele sus menționate, Colegiul lărgit conchide că în speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. 8.4. Cu referire la motivul invocat în recurs, prevăzut de art. 427 al. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii deoarece: 1) acțiunile inculpatului nu s-au desfășurat într-un loc public și 2) lipsa intenției de a săvîrși un act de huliganism deoarece acesta a acționat din motiv de a se răzbuna pentru conflictul anterior, Colegiul penal menționează următoarele. Conform art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal conchide că argumentul recurentului, prin care se invocă că în acțiunile inculpatului lipsește intenția de a săvîrși un act de huliganism deoarece acesta a acționat din motiv de a se răzbuna pentru conflictul 9 anterior, este neîntemeiat deoarece potrivit practicii judiciare constante se atestă că în speța dată, inculpatul avînd posibilitate reală de a soluționa necesitățile pe cale legală, însă a ales o cale antisocială pentru a-și atinge scopul. Prin urmare argumentul menționat nu exclude faptul că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism. Astfel referitor la argumentul invocat în recurs potrivit căruia acțiunile inculpatului nu s-au desfășurat într-un loc public deoarece au avut loc în apartament, Colegiul penal menționează că potrivit pct.9 al hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, hotărîre citată și în recursul avocatului, care stipulează că ,,Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvîrșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților și provocate de relațiile personale ostile etc., vor fi calificate în baza articolelor Codului penal ce prevede răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei”, la caz Colegiul penal consideră necesar a reitera că în continuare hotărirea plenului CSJ, sus menționată la pct.9 indică: „Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism”. Mai mult ca atît, potrivit prevederilor art.131 Cod penal, prin faptă săvîrșită în public se înțelege fapta comisă: a) într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului; b) în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvîrșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane; c) într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate cu caracter familial, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante; e) prin orice mijloace recurgînd la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Astfel Colegiul penal, consideră neîntemeiate argumentele recurentului potrivit căror fapta săvîrșită de inculpat în apartament nu poate fi calificată drept loc public și că inculpatul a săvîrșit fapta din motive de răzbunare deoarece la examinarea cauzei cu certitudine s-a stabilit că prin acțiunile 10 inculpatului încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, acesta în mod grosolan a încălcat ordinea publică și a aplicat violența, semne care poartă un caracter complex și în cauza dată cu certitudine indică asupra faptului că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii de huliganism și exclud faptul prezenței în speță a unei alte infracțiuni. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. 8.5. Cu referire la temeiul invocat în recursul inculpatului în baza pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci cînd: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal constată că recurenții în apelurile declarate, n-au contestat hotărârile judecătorești pronunțate în cauză în partea ce ține de stabilirea pedepsei inculpatului. Astfel reieșind din prevederile art. 427 alin.(2) Cod de procedură penală, care indică că, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, Colegiul lărgit nu se va pronunța asupra erorii de drept invocată de recurent, prevăzută pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, mai mult ca atît recursul declarat de inculpat nu conține o motivare în acest sens, cu indicarea încălcărilor comise de către instanțele ierarhic inferioare la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului. 8.6. Cu referire la temeiul invocat în recursul inculpatului în baza pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci cînd: norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, Colegiul concluzionează că argumentul indicat este de asemenea neîntemeiat, deoarece recurentul n-a supus unei analize comparate hotărîrile în speța examinată în ordine de recurs în privința sa prin prisma jurisprudenței invocate pentru a confirma incidența acesteia la caz. Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că, temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată. Prin urmare, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414- 11 419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de inculpatul Lungu Alexandr și de avocatul Chetraru Dragoș în numele inculpatului, urmează a fi respinse, ca inadmisibile.
În temeiul art. 434, art. 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de inculpatul Lungu Alexandr și de avocatul Chetraru Dragoș în numele inculpatului Lungu Alexandr, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2015, în cauza penală în privința lui Lungu Alexandr. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 decembrie 2015. Președinte (semnătura) URSACHE Petru Judecător (semnătura) TOMA Nadejda Judecător (semnătura) NICOLAEV Ghenadie Judecător (semnătura) TIMOFTI Vladimir Judecător (semnătura) MORARU Petru 12
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.