1ra-1110/2015 — art.287 al.3 și 179 al.1 CP

1ra-1110/2015 — art.287 al.3 și 179 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-1110/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

01 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit, în componența:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir, Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

inculpatul Lungu Alexandr și de avocatul Chetraru Dragoș în numele

inculpatului Lungu Alexandr, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei

Anenii Noi din 18 septembrie 2012 și a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe:

Lungu Alexandr Pavel, născut la

26.01.1985 în s. Mijga, Udmurtia,

Federația Rusă, domiciliat în or.

Anenii Noi, str. Chișinăului, 54, ap. 1

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.07.2012-18.09.2012;

Instanța de apel: 21.10.2014-06.03.2015;

Instanța de recurs: 22.07.2015-01.12.2015.

A C O N S T A T A T :

Alexandr Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 179 alin.(1) Cod penal la 1 (un) an închisoare;

- în baza art. 287 alin.(3) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate a fost stabilită pedeapsa definitivă 3 (trei) ani, 6

(șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

1

aproximativ la orele 21.00, inculpatul Lungu Alexandr Pavel, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, fără permisiune, a pătruns în apartamentul de serviciu a

lui Ganu Andrei, amplasat în incinta Gării feroviare din s. Bulboaca, raionul

Anenii Noi, în care la acel moment se afla Reabinchii Ilarion.

Ulterior, tot el, Lungu Alexandr Pavel, la 19 mai 2012, aproximativ la

orele 21.05, după ce a pătruns în apartamentul de serviciu a lui Ganu Andrei,

avînd asupra sa o bîtă din lemn, din intenții huliganice, încălcînd în mod

grosolan ordinea publică, a început a-i aplica lovituri peste diferite părți ale

corpului lui Reabinchii Ilarion. Apoi a luat din cameră un topor și un ciocan cu

care i-a mai aplicat lui Reabinchii Ilarion cîteva lovituri, provocându-i

vătămare corporală ușoară.

inculpatul Lungu Alexandr la data de 03.10.2014 și avocatul Chetraru Dragoș

în numele inculpatului la data de 27.10.2014.

3.1. Inculpatul Lungu Alexandr, prin apelul declarat, a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat pe învinuirea adusă.

În motivarea apelului, inculpatul a invocat următoarele argumente:

- cauza a fost judecată în lipsa inculpatului, care nu a fost citat legal;

- prima instanță a examinat cauza superficial fără a elucida pe deplin

circumstanțele cauzei;

- avocatul care a participat la examinarea cauzei în prima instanță, nu a

fost împuternicit de către inculpat.

3.2. Avocatul Chetraru Dragoș, prin apelul declarat a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Lungu A. să fie achitat pe

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal,

iar pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(1) Cod

penal, procesul penal să fie încetat pe motivul împăcării părților.

În motivarea apelului, avocatul a invocat următoarele argumente:

- acțiunile inculpatului nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta a avut loc în

apartamentul în care se afla doar partea vătămată Reabinchii Ilarion, fapt

care, în viziunea apelantului exclude, din acțiunile inculpatului calificativul

„încalcă grosolan ordinea publică”;

- pe învinuirea adusă în baza art. 179 alin.(1) Cod penal, inculpatul a

recunoscut vinovăția și s-a împăcat cu partea vătămată;

2

- cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, care nu a fost citat legal,

fiind dispusă anunțarea în căutare a acestuia, totodată avocatul Moțîpan

Constantin, admis în proces de către prima instanță pentru a-i apăra

interesele inculpatului, nu a fost împuternicit în acest sens de către ultimul.

Astfel apelantul considera, că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la

apărare și dreptul la un proces echitabil.

2015 au fost respinse, ca nefondate, apelurile inculpatului Lungu Alexandr și a

avocatului Chetraru Dragoș în numele inculpatului, fiind menținută, fără

modificări, sentința primei instanțe.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt ale cauzei, ajungând la o concluzie

corectă, că în drept acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin.(1) Cod penal și art. 287 alin.(3) Cod

penal.

Instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului a fost dovedită pe

deplin prin următoarele probe cercetate în instanța de fond și verificate în

instanța de apel: declarațiile părților vătămate Reabinchii Ilarion și Ganu

Andrei; declarațiile martorului Dabija Veaceslav; proces verbal de cercetare la

fața locului, cu foto tabel, din 19.05.2012, efectuat în încăperea gării feroviare

din sat. Bulboaca, r-nul Anenii Noi (f. d. 19-23); proces verbal de cercetare la

fața locului, cu foto tabel, din 19.05.2012, efectuat la intersecția drumurilor

Bulboaca – Roșcana (f. d. 24-26); proces verbal de examinare a obiectelor din

04.06.2012 (f. d. 51-52).

Astfel, din conținutul declarațiilor părților vătămate Reabinchii I. și Ganu

A., precum și a martorului Dabija V., instanța de apel a reținut că prin acțiunile

sale inculpatul a încălcat grosolan ordinea publică, aplicînd violența față de

partea vătămată cu utilizarea în acest sens a mai multor obiecte și anume: băț,

topor și ciocan.

Cu referire la argumentele apelanților privind examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, fără citarea legală a acestuia, instanța de apel le-a considerat ca

fiind neîntemeiate, deoarece procedura de citare legală a inculpatului a fost

respectată de către prima instanță. Inculpatul nu s-a prezentat la ședința de

judecată, iar fiind dispusă aducerea silită a inculpatului la proces, s-a constatat

că acesta nu se află la domiciliu. Acest fapt a servit drept temei de dispunere

de către instanța de judecată a anunțării în căutare a inculpatului prin

încheierea din 09.08.2012, iar ulterior, reieșind din existența informației de

3

intentare a dosarului de căutare în privința inculpatului, instanța a dispus

examinarea cauzei în lipsa acestuia.

declarat recursuri ordinare, la data de 03 aprilie 2015 avocatul Chetraru

Dragoș în numele inculpatului și la data de 06 august 2015 inculpatul Lungu

Alexandr.

6.1. Avocatul Chetraru Dragoș prin recursul declarat, invocînd temeiurile

de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 5), 6), 16) Cod procedură penală a

solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Lungu Alexandr să fie achitat pe

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal,

iar pe învinuirea adusă în baza art. 179 alin.(1) Cod penal să-i fie stabilită

pedeapsa în limitele executate la momentul pronunțării deciziei.

În motivarea recursului, avocatul a invocat următoarele argumente:

- prima instanță a examinat cauza în lipsa inculpatului, care nu a fost citat

legal. În acest sens recurentul menționează, că inculpatul nu a recepționat

nicio citație în adresa sa.

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, și anume asupra faptului că avocatul care a participat la examinarea

cauzei în fond n-a fost împuternicit în acest sens de către inculpat, prin ce a

fost încălcat dreptul inculpatului la apărare. Recurentul consideră, că avocatul

care a apărat interesele inculpatului în prima instanță, nu a contribuit la

apărarea efectivă a inculpatului, fapt ce a dus la condamnarea acestuia și un

impact grav asupra apărării intereselor inculpatului în instanța de apel.

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului, că conform

ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuit, inculpatului i-au fost

incriminate acțiuni care au avut loc exclusiv în apartament, însă instanța i-a

incriminat inculpatului alte fapte prin ce i-a înrăutățit situația, și anume a

statuat din declarațiile părților vătămate și ale martorului că acțiunile

inculpatului au început în apartament, apoi au continuat în interiorul gării

ulterior și în stradă;

- norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Totodată, deși avocatul nu indică direct în textul recursului, acesta invocă

și temeiul de drept prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, solicitînd în baza acestuia achitarea inculpatului Lungu Alexandr pe

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal,

indicînd asupra faptului că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele

4

componente ale infracțiunii, și anume: acțiunile nu au avut loc în public, iar

motivul acestora fiind răzbunarea pentru conflictul anterior, fapt care indică

că inculpatul nu a avut intenția de a săvîrși un act de huliganism.

6.2. Inculpatul Lungu Alexandr, prin recursul declarat, invocînd

temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod procedură penală, a

solicitat casarea deciziei instanței de apel, indicând în acest sens următoarele

argumente:

- inculpatul fiind reținut în luna septembrie 2012 și în luna septembrie

2014 de către organul de urmărire penală, a fost supus presiunilor, totodată

fiindu-i încălcat dreptul la apărare și dreptul la interpret, deoarece este

vorbitor de limba rusă.

Consideră că prima instanță și instanța de apel n-au ținut cont de toate

circumstanțele cauzei, examinînd cauza unilateral doar în baza probelor

prezentate de procuror.

Totodată, deși inculpatul nu indică direct în textul recursului, acesta

invocă și temeiul de drept prevăzut de pct. 4) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, menționînd că la urmărirea penală nu a fost asigurat cu

interpret, el fiind vorbitor de limbă rusă.

penală, procurorul prin referința depusă a solicitat respingerea recursurilor

ordinare declarate, pe motivul, că la pronunțarea hotărîrilor, instanțele

ierarhic inferioare nu au comis erori de drept invocate de recurenți, iar

decizia instanței de apel conține motivele pe care se întemeiază soluția.

lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu

menținerea hotărîrii atacate.

8.1. Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele recurentului cu

privire la faptul că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil

prin faptul că judecata a avut loc fără participarea apărătorului, interpretului

și traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii, temei de

casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

5

Cu referire la argumentul invocat în recursul avocatului, potrivit căruia

avocatul, care a participat la proces în instanța de fond în numele inculpatului

nu a fost împuternicit de ultimul în acest sens, Colegiul lărgit constată că, la

materialele cauzei penale, este anexat mandatul avocatului Moțîpan C (f. d. 63)

din care reiese că în baza contractului de asistență juridică nr. 45 din

05.06.2012, avocatul menționat a fost împuternicit de către inculpat să-i

acorde asistență juridică în prezenta cauză penală, prin urmare, avocatul

împuternicit a participat la urmărirea penală și la examinarea cauzei în prima

instanță.

Totodată Colegiul constată că la materialele cauzei penale, nu este anexat

niciun înscris din care ar fi reieșit că inculpatul a refuzat de asistența juridică

oferită de către avocatul Moțîpan C., acest fapt nefiind constatat nici de

instanțele judecătorești ierarhic inferioare, or, în instanța de apel, partea

apărării, deși a invocat că avocatul Moțîpan C. nu a fost împuternicit de

inculpat pentru a-i acorda asistență juridică la examinarea prezentei cauze,

însă n-a probat în niciun fel acest fapt, și nu a făcut uz de dreptul de a înainta

cereri sau demersuri în acest sens.

Argumentele din recursul avocatului, potrivit căror inculpatului i-a fost

încălcat dreptul la apărare, deoarece avocatul care i-a reprezentat interesele

în prima instanță a acordat ineficient asistență juridică, Colegiul penal le

consideră neîntemeiate, deoarece recurenții nu și-au motivat aceste solicitări.

Instanța de recurs cu referire la argumentele inculpatului menționează,

că în cadrul urmăririi penale Lungu Alexandr a fost asigurat cu interpret în

limba rusă pe care inculpatul a declarat că o cunoaște, acțiunile de urmărire

penală cu participarea inculpatului au fost înfăptuite cu participarea

interpretului și avocatului ales de către inculpat, iar documentele procedurale

au fost traduse în scris în limba rusă. De asemenea, după terminarea urmăririi

penale inculpatului Lungu A. i-au fost prezentate materialele dosarului tot în

prezența interpretului și avocatului ales, inculpatul neavînd careva cereri și

demersuri.

Instanța de recurs mai atestă, că la examinarea cauzei în instanța de apel,

unde inculpatul a participat, acesta de asemenea a fost asigurat cu interpret,

iar decizia instanței i-a fost tradusă în limba rusă.

8.2. Avocatul invocă în recursul declarat temeiul prevăzut de art. 427

alin.(1) pct. 5) Cod de procedură penală, care prevede, că cauza a fost judecată

în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal

citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre

această imposibilitate.

6

Din conținutul materialelor dosarului, Colegiul constată, că inculpatul

Lungu Alexandr a cunoscut despre intentarea prezentei cauze penale, a

participat la acțiunile procesual penale în cadrul urmăririi penale, ulterior i-a

fost înmînată copia rechizitoriului la cauza penală, potrivit recipisei din

28.06.2012 (f. d. 103) și a fost înștiințat despre expedierea dosarului în

instanța de judecată (f. d. 108).

Potrivit încheierii Judecătoriei Anenii Noi din 31.07.2012 s-a dispus

aducerea silită în ședința de judecată a inculpatului Lungu A., ca rezultat al

neprezentării sale în ședința de judecată (f. d. 111). În urma executării

încheierii nominalizate s-a stabilit, că inculpatul Lungu Alexandr a părăsit

teritoriul Republicii Moldova (f. d. 114-115), acest fapt fiind confirmat de

însăși inculpatul, care în apelul declarat a indicat că a părăsit țara pînă la

examinarea cauzei în prima instanță (f. d. 142).

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 09.08.2012 s-a dispus

anunțarea în căutare a inculpatului Lungu A., din motiv că inculpatul nu s-a

prezentat în ședințele de judecată fixate la data de 31.07.2012 și 09.08.2012.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 23.08.2014, prima

instanță a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Lungu Alexandr,

deoarece acesta a fost anunțat în căutare(f. d. 122-126), iar pe numele lui a

fost intentat dosarul de căutare nr. 2012250115( f. d. 121).

Conform prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, alin.(1)

judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea

inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol; alin.(2)

judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul: 1) cînd inculpatul

se ascunde de la prezentarea în instanță.

Totodată potrivit prevederilor alin. (5) al articolului sus menționat,

instanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei,

este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură

preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui

în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în

căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de

către organele afacerilor interne.

Astfel, avînd în vedere că, inculpatul se ascundea de la prezentarea în

instanță, Colegiul constată că este întemeiată soluția primei instanțe privind

judecarea cauzei în lipsa inculpatului Lungu A.

Astfel, Colegiul lărgit conchide, că temeiul invocat de către recurent,

prevăzut în pct. 5) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că prima

7

instanță a respectat procedura legală de citare a inculpatului pentru a se

prezenta la examinarea cauzei.

8.3. Recurenții invocă în recursurile declarate temeiul prevăzut de art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

Analizând decizia atacată, Colegiul constată că temeiul invocat de către

recurenți, prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța

de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzînd

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel n-a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția acesteia.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor

art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Potrivit art. 414 alin.(4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Referitor la argumentul invocat în recursul avocatului potrivit căruia

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului, că conform ordonanței de

recunoaștere în calitate de învinuit, inculpatului i-au fost incriminate acțiuni

care au avut loc exclusiv în apartament însă instanța i-a incriminat

inculpatului alte fapte prin ce i-a înrăutățit situația, și anume a statuat din

declarațiile părților vătămate și ale martorului că acțiunile inculpatului au

început în apartament, apoi au continuat în interiorul gării ulterior și în

stradă, Colegiul penal menționează că, prima instanță și instanța de apel au

constat că Lungu Alexandr Pavel, la 19 mai 2012, aproximativ la orele 21.05,

8

după ce a pătruns în apartamentul de serviciu a lui Ganu Andrei, avînd asupra

sa o bîtă din lemn, din intenții huliganice, încălcînd în mod grosolan ordinea

publică, a început a-i aplica lovituri pe diferite părți ale corpului lui Reabinchii

Ilarion. Apoi a luat din cameră un topor și un ciocan cu care i-a mai aplicat lui

Reabinchii Ilarion cîteva lovituri, provocându-i vătămare corporală ușoară.

Astfel, Colegiul penal statuează că, inculpatului nu i-a fost agravată

situația, deoarece în privința acestuia nu s-a reținut săvârșirea infracțiunii în

alt loc decît cel indicat în actul de învinuire, iar descrierea de către instanța de

apel a acțiunilor inculpatului potrivit căreia incidentul a avut loc în

apartamentul de serviciu, apoi a continuat în interiorul gării și ulterior în

stradă, nu constituie în sine o agravare a situației inculpatului, dar reflectă

descrierea declarațiilor părților vătămate și a martorului, audiați în cauza

dată.

Colegiul lărgit de asemenea constată, că atît prima instanță, pronunțînd

sentința de condamnare a inculpatului Lungu A., cît și instanța de apel,

menținînd hotărîrea atacată, au dat o apreciere probelor cercetate și

verificate, potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând

la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Lungu A., deoarece în

acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin.

(1) și 287 alin. (3) Cod Penal.

Reieșind din argumentele sus menționate, Colegiul lărgit conchide că în

speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală.

8.4. Cu referire la motivul invocat în recurs, prevăzut de art. 427 al. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt

întrunite elementele infracțiunii deoarece: 1) acțiunile inculpatului nu s-au

desfășurat într-un loc public și 2) lipsa intenției de a săvîrși un act de

huliganism deoarece acesta a acționat din motiv de a se răzbuna pentru

conflictul anterior, Colegiul penal menționează următoarele.

Conform art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute

de norma penală.

Colegiul penal conchide că argumentul recurentului, prin care se invocă

că în acțiunile inculpatului lipsește intenția de a săvîrși un act de huliganism

deoarece acesta a acționat din motiv de a se răzbuna pentru conflictul

9

anterior, este neîntemeiat deoarece potrivit practicii judiciare constante se

atestă că în speța dată, inculpatul avînd posibilitate reală de a soluționa

necesitățile pe cale legală, însă a ales o cale antisocială pentru a-și atinge

scopul. Prin urmare argumentul menționat nu exclude faptul că în acțiunile

inculpatului nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de

huliganism.

Astfel referitor la argumentul invocat în recurs potrivit căruia acțiunile

inculpatului nu s-au desfășurat într-un loc public deoarece au avut loc în

apartament, Colegiul penal menționează că potrivit pct.9 al hotărîrii Plenului

Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară

în cauzele penale despre huliganism, hotărîre citată și în recursul avocatului,

care stipulează că ,,Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare,

medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvîrșite în familie, apartament, în

privința rudelor, cunoscuților și provocate de relațiile personale ostile etc., vor fi

calificate în baza articolelor Codului penal ce prevede răspunderea pentru

infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei”, la caz Colegiul penal

consideră necesar a reitera că în continuare hotărirea plenului CSJ, sus

menționată la pct.9 indică: „Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost

însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și

au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni urmează a

fi calificate drept huliganism”.

Mai mult ca atît, potrivit prevederilor art.131 Cod penal, prin faptă

săvîrșită în public se înțelege fapta comisă: a) într-un loc care, prin natura sau

destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul

săvîrșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își

dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului; b) în orice alt

loc accesibil publicului dacă în momentul săvîrșirii faptei erau de față două

sau mai multe persoane; c) într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă

ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai

multe persoane; d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu

excepția reuniunilor care pot fi considerate cu caracter familial, datorită

naturii relațiilor dintre persoanele participante; e) prin orice mijloace

recurgînd la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la

cunoștința publicului.

Astfel Colegiul penal, consideră neîntemeiate argumentele recurentului

potrivit căror fapta săvîrșită de inculpat în apartament nu poate fi calificată

drept loc public și că inculpatul a săvîrșit fapta din motive de răzbunare

deoarece la examinarea cauzei cu certitudine s-a stabilit că prin acțiunile

10

inculpatului încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, acesta în mod

grosolan a încălcat ordinea publică și a aplicat violența, semne care poartă un

caracter complex și în cauza dată cu certitudine indică asupra faptului că în

acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii de huliganism și

exclud faptul prezenței în speță a unei alte infracțiuni.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului.

8.5. Cu referire la temeiul invocat în recursul inculpatului în baza pct.

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept,

comisă de aceasta, atunci cînd: s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul penal constată că recurenții în apelurile declarate,

n-au contestat hotărârile judecătorești pronunțate în cauză în partea ce ține

de stabilirea pedepsei inculpatului.

Astfel reieșind din prevederile art. 427 alin.(2) Cod de procedură penală,

care indică că, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar

în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de

apel, Colegiul lărgit nu se va pronunța asupra erorii de drept invocată de

recurent, prevăzută pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, mai

mult ca atît recursul declarat de inculpat nu conține o motivare în acest sens,

cu indicarea încălcărilor comise de către instanțele ierarhic inferioare la

individualizarea pedepsei stabilite inculpatului.

8.6. Cu referire la temeiul invocat în recursul inculpatului în baza pct.

16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept,

comisă de aceasta, atunci cînd: norma de drept aplicată în hotărîrea atacată

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție, Colegiul concluzionează că argumentul indicat este

de asemenea neîntemeiat, deoarece recurentul n-a supus unei analize

comparate hotărîrile în speța examinată în ordine de recurs în privința sa prin

prisma jurisprudenței invocate pentru a confirma incidența acesteia la caz.

Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia

că, temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

Prin urmare, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

11

419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de

inculpatul Lungu Alexandr și de avocatul Chetraru Dragoș în numele

inculpatului, urmează a fi respinse, ca inadmisibile.

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de inculpatul

Lungu Alexandr și de avocatul Chetraru Dragoș în numele inculpatului Lungu

Alexandr, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 06 februarie 2015, în cauza penală în privința lui Lungu Alexandr.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 decembrie 2015.

Președinte (semnătura) URSACHE Petru

Judecător (semnătura) TOMA Nadejda

Judecător (semnătura) NICOLAEV Ghenadie

Judecător (semnătura) TIMOFTI Vladimir

Judecător (semnătura) MORARU Petru

12