1ra-1115/2014 — art. 186 al.2 lit.c, art. 187 al.2 lit.f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al.2 lit.c, art. 187 al.2 lit.f CP
- Temei legal
- fără a invoca vreun temei concret din cele prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală
1ra-1115/2014 — art. 186 al.2 lit.c, art. 187 al.2 lit.f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1115/2014
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
25 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Ursache Petru,
judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul
Chelmenciuc Roman, împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 27
decembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 12
februarie 2014, în cauza penală în privința lui
Chelmenciuc Roman Igor, născut la 05 octombrie 1996,
originar și locuitor al r-lui Anenii Noi, satul Telița.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
02.05. 2013 – 27.12.2013 (prima instanță).
21.01.2014 – 12.02.2014 (instanța de apel).
27.05.2014 – 25.06.2014 (instanța de recurs
ordinar).
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 27 decembrie 2013,
Chelmenciuc Roman a fost condamnat:
- în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 3 ani închisoare, fără amendă;
- în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 1 an închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor numite, lui Chelmenciuc Roman i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă de 3 ani și 2 luni închisoare, fără amendă, în penitenciar pentru minori.
Măsura preventivă în privința lui Chelmenciuc Roman a fost schimbată din
obligația nepărăsirii localității în arest, arestîndu-l imediat din sala de judecată.
Potrivit sentinței s-a stabilit, că Chelmenciuc Roman la 02 decembrie
2012, aproximativ la ora 16:00, aflîndu-se în satul Speia, r-nul Anenii Noi, a
sustras în mod deschis de la minorul Sebastian Coteț un telefon mobil de model
„Samsung” în valoare de 1900 lei, pricinuindu-i astfel părții vătămate un prejudiciu
material în proporții considerabile.
Tot el, Chelmenciuc Roman, în seara zilei de 08 martie 2013, a pătruns în
domiciliul Inei Vasilieva, din satul Telița, r-nul Anenii Noi, de unde a sustras pe
1
ascuns bani în numerar în sumă de 1600 lei, pricinuindu-i astfel părții vătămate un
prejudiciu material considerabil, în valoare totală de 1600 lei.
Tot el, Chelmenciuc Roman, în perioada lunii martie 2013, a pătruns în
domiciliul Ninei Sîrbu, din satul Telița, r-nul Anenii Noi, de unde a sustras pe
ascuns o pereche de cercei din aur în valoare de 2700 lei și un telefon mobil al
operatorului de telefonie „Unite” în valoare de 800 lei, pricinuindu-i astfel părții
vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în valoare totală de
3500 lei.
Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către:
- avocatul Veaceslav Avramov în numele inculpatului Chelmenciuc Roman
care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care cauza
penală în privința inculpatului să fie încetată în legătură cu împăcarea părților
conform prevederilor art. 109 Cod penal;
- inculpatul Chelmenciuc Roman, fără a contesta vinovăția sa, a solicitat
aplicarea unei pedepse mai blînde, invocînd că și-a recunoscut vina, nu este
încadrat în cîmpul muncii însă mama acestuia are nevoie de îngrijire din partea lui.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 12 februarie
2014 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței
atacate invocîndu-se, că argumentul apărătorului, precum că în temeiul art. 109
Cod penal este posibilă împăcarea părților și încetarea cauzei penale în privința
inculpatului Chelmenciuc Roman în instanța de apel este nefondat, deoarece,
conform art. 109 Cod penal și art. 230 Cod de procedură penală, momentul pînă
cînd poate avea loc împăcarea părților, este atunci cînd cauza se judecă de către
instanța de fond, cînd completul s-a retras pentru deliberare cu adoptarea sentinței
respective. Acest înțeles al legii rezultă din construcția și plasamentul procedurilor
ce le parcurge cauza penală pusă pe rol.
Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate a invocat, că instanța de fond
la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Chelmenciuc Roman
corect a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale cauzei și anume: la
locul de trai se caracterizează negativ, în timpul examinării cauzei vina a
recunoscut-o integral, se căiește de cele întîmplate, inculpatul anterior a mai fost
condamnat, fiindu-i aplicată o pedeapsă în formă de închisoare cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, însă pentru sine nu a conștientizat aceasta.
Instanța de apel a concluzionat, că la stabilirea categoriei și a măsurii de
pedeapsă inculpatului Chelmenciuc Roman, instanța de fond corect a ținut cont de
toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, apli-
cîndu-i inculpatului Chelmenciuc Roman o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de inculpatul
Chelmenciuc Roman, prin care, fără a invoca un temei prevăzut de art. 427 Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, din
motiv că a recunoscut vina integral, se căiește de cele comise, a restituit bunurile
sustrase părților vătămate, el fiind unicul întreținător al mamei sale.
2
La data de 24 iunie 2014 în incinta Curții Supreme de Justiție au parvenit
cererile părților vătămate Vasilieva Ina și Sîrbu Nina prin care solicită aplicarea
prevederilor art. 109 Cod penal în privința inculpatului Chelmenciuc Roman,
deoarece dauna materială și morală le-a fost restituită, careva pretenții față de
inculpat nu au și este o persoană buna, are la îngrijirea sa pe mama Chelmenciuc
Liudmila, fiind mama singură.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de
către inculpatul Chelmenciuc Roman, solicitînd respingerea acestuia ca
inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele prevăzute de art.427 Cod de
procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează, că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în
termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul ordinar la 26 februarie 2014, împotriva deciziei instanței de apel
din 12 februarie 2014, pronunțată în ședința publică pe 12 martie 2014, în termen.
Conform art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată, că este vădit neîntemeiat.
Potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate
și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală invocate în recurs și explicarea problemei de drept de importanță
generală adoptată în cauza dată.
Se constată că, autorul recursului nu a respectat aceste cerințe.
Articolul 427 Cod de procedură penală prevede expres și limitativ toate
temeiurile în baza cărora pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de apel. În
recursul ordinar declarat sunt criticate hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare,
exprimîndu-se dezacordul cu pedeapsa stabilită, pe care recurentul o consideră prea
aspră. Colegiul penal verificînd hotărîrile atacate, prin prizma temeiului pentru
recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 ) Cod de procedură penală, consideră
că acest temei, nu poate fi reținut de instanța de recurs din motiv, că instanța de
fond și de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului, corect au ținut cont de
prevederile art. 75-77 Cod penal adică, de criteriile generale de individualizare a
pedepsei și luînd în considerație gravitatea infracțiunii săvîrșite, persoana
inculpatului, circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului și faptul, că
el anterior a mai săvîrșit infracțiuni legate de sustrageri, deaceea pedeapsa reală cu
închisoare stabilită acestuia este una echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și
3
cu scopurile pedepsei penale - de prevenire de a comite noi infracțiuni de către
inculpat și de alte persoane.
Astfel, Colegiul penal reține că, instanțele ierarhic inferioare în baza probelor
administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de
judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, au
dat o apreciere justă probelor în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce,
stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la
concluzia corectă cu privire la condamnarea inculpatului Chelmenciuc Roman în
baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) și 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa definitivă echitabilă de 3 ani și 2 luni închisoare, cu executarea în
penitenciar pentru minori, fără aplicarea amenzii.
Referitor la argumentele părților vătămate indicate în cerințele sale, instanța
de apel corect s-a expus în decizia atacată, și anume: conform art. 109 Cod penal și
art. 230 Cod de procedură penală, momentul pînă cînd poate avea loc împăcarea
părților, este atunci cînd cauza se judecă de către instanța de fond, cînd completul
s-a retras pentru deliberare pentru adoptarea sentinței respective.
Astfel, hotărîrea atacată nu este afectată de erori de drept și lipsesc careva
motive ce ar servi drept temei pentru rejudecarea cauzei în ordine de recurs.
Prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de
inculpatul Chelmenciuc Roman, fiind vădit neîntemeiat.
Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct.
4) Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Chelmenciuc
Roman, împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 27 decembrie 2013 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 12 februarie 2014, în cauza
penală în privința lui Chelmenciuc Roman Igor, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16.07.2014.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Nicolaev Ghenadie
4