1ra-1001/15 — art. 187 alin. 2 lit. e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 187 alin. 2 lit. e CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1001/15 — art. 187 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1001/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 octombrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 mai
2015, declarate de avocații Ignat Dumitran și Roman Plămădeală în numele
inculpatului
Stînga Vladimir Vasile, născut la 30 aprilie
1982, originar și domiciliat s. Zîrnești,
r-nul Cahul.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 07.08.2014 - 05.03.2015;
Instanța de apel: 19.03.2015 - 05.05.2015;
Instanța de recurs: 08.07.2015 – 28.10.2015.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 05 martie 2015, Vladimir Stînga
a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără
amendă, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate, a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Vladimir Stînga,
la 02 iulie 2014, aproximativ la ora 10:00, deplasîndu-se pe trotuarul din fața
blocului amplasat în mun. Chișinău, str. N. Testimițeanu 26, urmărind scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, acționînd cu intenție directă, din motiv de
cupiditate, pe neașteptate a atacat-o din față pe Maria Petrachi, de la care, în mod
deschis a sustras de la gît, prin smulgere, lănțișorul din metal galben, pulverizat cu
aur, în valoare de 456 lei, în rezultatul căreia ultima a fost doborâtă la pămînt,
cauzîndu-i potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 3124 din 02.07.2014,
o vătămare neînsemnată, după care, cu bunul sustras, a părăsit locul săvîrșirii
infracțiunii, astfel, în rezultatul acțiunilor sale infracționale, i-a cauzat părții
vătămate Maria Petrachi un prejudiciu material în valoare de 456 lei.
Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitînd casarea acesteia în
latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Vladimir Stînga
să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu
1
executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea apelului, procurorul a invocat că, la stabilirea pedepsei prima
instanță nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care potrivit art. 16
alin. (4) Cod penal, se califică ca infracțiune gravă, de persoana inculpatului, care
anterior a mai fost tras la răspundere penală pentru infracțiune similară, de două ori
a beneficiat de prevederile art. 90 Cod penal, însă careva concluzii ca urmare a
condamnărilor anterioare nu a făcut, iar scopul pedepsei penale, în acest caz, va fi
atins doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2015, a
fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința în latura stabilirii pedepsei,
pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Vladimir Stînga a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5
ani închisoare, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță
incorect a stabilit inculpatului Vladimir Stînga pedeapsa 5 ani închisoare, fără
amendă, iar conform art. 90 Cod penal, a suspendat executarea pedepsei,
stabilindu-i un termen de probă de 5 ani, deoarece inculpatul Vladimir Stînga a
săvârșit o infracțiune gravă, iar pedeapsa aplicată nu va atinge scopul de corectare
și reeducare a persoanei și nu va fi restabilită echitatea socială.
Totodată, inculpatul în ședința primei instanțe nu a dorit să dea declarații, iar
recunoașterea vinei în cadrul urmăririi penale, instanța de apel a apreciat-o drept o
modalitate de a primi o pedeapsă mai blîndă, fiind reținut că astfel nu a perceput
pericolul social al acțiunilor sale și poate continua acțiunile infracționale.
Decizia este contestată cu recurs de către avocații Ignat Dumitran și
Roman Plămădeală, în numele inculpatului Vladimir Stînga, care au solicitat:
- avocatul Ignat Dumitran, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, casarea acesteia cu menținerea sentinței.
În motivare, a invocat că, instanța de apel, a aplicat lui Vladimir Stînga, o
pedeapsă prea aspră, cu toate că, partea vătămată nu are careva pretenții fața de
inculpat și nici nu a solicitat stabilirea unei pedepse aspre.
Părții vătămate i-a fost recuperat prejudiciul material și moral cauzat.
Antecedentele penale, la care a făcut referire instanța de apel, sunt stinse și
nu pot fi luate în calcul.
Subsidiar recurentul a menționat că, instanța de apel, a condamnat o altă
persoană, indicând Vadim Stînga, pe când inculpatul este Vladimir.
- avocatul Roman Plămădeală, în temeiul pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală, casarea parțială a acesteia, în latura stabilirii pedepsei, cu
menținerea sentinței.
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel în decizia sa nu a
constatat existența unor circumstanțe ce nu permiteau de a fi menținută sentința
Judecătoriei Grigoriopol, mun. Chișinău din 05.03.2015, totodată decizia fiind în
contradicție cu art. art. 16 alin. (4), 61 alin. (2) Cod penal și regula nr. 6 din
Recomandarea Nr. R (92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre
referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate, adoptată
de Comitetul de Miniștri la 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de a 482-a reuniune
a Delegațiilor de Miniștri, potrivit căreia „natura și durata sancțiunilor și măsurilor
aplicate în comunitate trebuie de asemenea să fie proporțională cu gravitatea
2
infracțiunii pentru care un delincvent a fost condamnat sau o persoană este
inculpată, cît și cu situația personală a acesteia ținând cont de circumstanțele
săvîrșirii infracțiunii”.
Pe marginea recursurilor, a prezentat referință procurorul, care s-a expus
pentru inadmisibilitatea acestora, deoarece, instanța de apel a argumentat suficient
hotărîrea, ținînd cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a
pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, iar temeiurile invocate de recurenți nu
sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept.
Verificînd argumentele invocate în recursurile declarate în raport cu actele
cauzei, luînd în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul penal
concluzionează inadmisibilitatea acestora, reieșind din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată
că este vădit neîntemeiat.
Recurenții, în recursurile declarate invocînd prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, își exprimă dezacordul cu decizia instanței
de apel, în latura stabilirii pedepsei, care a exclus prevederile art. 90 Cod penal.
Colegiul penal lecturînd textul deciziei, constată că argumentele invocate de
recurenți nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.
În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, persoanei declarate
vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii
articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.
Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și
respectiv la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea
ultimului, cît și a altor persoane.
Totodată, art. 75 Cod penal, prevede că persoanei recunoscute vinovate de
săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont
de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,
de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
În acest context, Colegiul penal reține că la aplicarea pedepsei lui Vladimir
Stînga pentru infracțiunea săvîrșită, instanța de apel a acordat deplină eficiență
prevederilor art. art. 61, 75, 78 Cod penal și astfel, corect a ajuns la concluzia că
corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin aplicarea pedepsei
închisorii.
La stabilirea pedepsei închisorii instanța de apel just a ținut cont, de
persoana celui vinovat, care nu este la primul conflict cu legea penală, fiind
anterior condamnat, antecedentele penale fiind stinse, ca circumstanță atenuantă a
fost reținută recunoașterea vinei, iar ca circumstanță agravantă - săvîrșirea
infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni
similare.
3
Colegiul penal menționează că, pedeapsa 5 ani închisoare, stabilită de
instanța de apel, este în corespundere cu argumentele menționate de recurenți, și
anume că inculpatul a recuperat prejudiciul material și moral cauzat, iar partea
vătămată nu are careva pretenții față de acesta și nu a solicitat stabilirea unei
pedepse aspre, antecedentele penale sunt stinse, deoarece sancțiunea prevăzută de
art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, a fost redusă pînă la limita minimă, iar pedeapsa
complementară a fost înlăturată.
Totodată, se reține că pedeapsa stabilită inculpatului Vladimir Stînga este în
corespundere și cu regula nr. 6 din Recomandarea Nr. R (92) 16 a Comitetului de
miniștri către statele membre referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor
aplicate în comunitate, adoptată de Comitetul de Miniștri la 19 octombrie 1992, cu
ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri, potrivit căreia „natura
și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie de asemenea să fie
proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a fost condamnat
sau o persoană este inculpată, cît și cu situația personală a acesteia ținând cont de
circumstanțele săvîrșirii infracțiunii”.
Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei închisorii pe
un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7
ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont
de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu
este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în
hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și
termenul de probă.
Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării
pedepsei numită de către instanța de judecată prin hotărîrea de condamnare de a se
suspenda pe o anumită perioadă de timp executarea pedepsei aplicate, dacă sunt
îndeplinite anumite condiții.
Deci, la caz, se reține că, instanța de apel corect a constatat că condițiile
necesare pentru a fi invocată instituția suspendării condiționate a executării
pedepsei nu sunt întrunite, iar prima instanță incorect a aplicat prevederile art. 90
Cod penal.
Potrivit art. 72 alin. (3) Cod penal, în penitenciare de tip semiînchis execută
pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin
grave și grave, săvîrșite cu intenție.
Referitor la argumentul invocat de avocatul Ignat Dumitran, privind faptul
că instanța de apel, a condamnat o altă persoană, indicând Vadim Stînga, pe când
inculpatul este Vladimir, Colegiul penal menționează că, ,,numele” constituie o
eroare materială, iar potrivit art. 249 Cod de procedură penală, aceasta urmează a
fi corectată de către instanța de judecată care a adoptat hotătîrea.
În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432
alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea
cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante,
prescrise de art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată
inculpatului este individualizată corect, este echitabilă și este în concordanță cu
scopul pedepsei penale - de a preveni săvîrșirea de noi infracțiuni de către inculpat
și alte persoane, iar recursurile declarate, sunt vădit neîntemeiate și se apreciază ca
4
inadmisibile.
În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Ignat Dumitran
și Roman Plămădeală în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2015, în cauza penală privindu-l pe Stînga
Vladimir Vasile, fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 noiembrie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Ghenadie Nicolaev
5