1ra-823/15 — art. 27, 145 alin. 2 lit. g, 187 alin. 2 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Fălești din 03 februarie 2015, Munteanu Radu a fost condamnat: - în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare, fără amendă; - în baza art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, la 15 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 20 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, fără amendă. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Golovatiuc Ala, a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Munteanu Radu în folosul lui Golovatiuc Ala suma de 10577 lei cu titlu de prejudiciu material și 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Grosu Iuliana a fost admisă, fiind dispusă încasarea de la Munteanu Radu în folosul lui Grosu Iuliana suma de 5100 lei cu titlu de prejudiciu material.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut în fapt că, Munteanu Radu, la 06 martie 2014, aproximativ la ora 16.00, fiind sub influența băuturilor alcoolice, aflîndu-se ca pasager pe bancheta din spate dreapta a automobilului model „Dacia Logan”, n/î FL AN 751, condus de taximetristul Susanu Alexandru, pe str. Ștefan cel Mare, or. Fălești, în imediata apropiere de BC „Banca de Economii” SA, intenționat, în mod deschis, a sustras de la Grosu Iuliana, care se afla alături de el pe bancheta din spate stînga, o geantă pentru dame de culoare neagră la prețul de 100 lei, în care se mai afla un portmoneu pentru dame la prețul de 30 lei, bani în sumă de 3000 lei și suma de 130 Euro, echivalentul a 2100 lei, cauzînd astfel, părții vătămate un prejudiciu material considerabil, în suma totală de 5230 lei, după care a părăsit locul infracțiunii. Tot Munteanu Radu, la 14 aprilie 2014, aproximativ la ora 20.00, fiind în stare 1 de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în curtea gospodăriei sale, amplasată în or. Fălești, str. C. Stere 24, avînd în mînă un cuțit de bucătărie, în urma unor relații ostile apărute spontan, intenționat, i-a aplicat lui Munteanu Emilia o lovitură cu cuțitul în regiunea abdomenului, pricinuindu-i leziuni corporale grave, periculoase pentru viață și lui Vorona Adela o lovitură cu cuțitul în regiunea cutiei toracice, pricinuindu-i leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul căreia aceasta, la scurt timp, a decedat în secția de reanimare a Spitalului raional Fălești, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 38 din 15.04.2014, iar viața lui Munteanu Emilia a fost salvată datorită intervenției personalului medical, motiv ce nu a permis realizarea intenției de omor a două persoane din cauze independente de voința lui Munteanu Radu.

Sentința a fost contestată cu apel de către inculpatul Munteanu Radu și Zaharciuc Maria, care au solicitat: - inculpatul Munteanu Radu, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că în acțiunile sale lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. În motivarea apelului a invocat că, prima instanță a examinat cauza în mod unilateral, fără a da apreciere obiectivă probelor și circumstanțelor stabilite. Consideră, că a fost încălcat dreptul său la apărare, toate întrebările care le-a acordat martorilor acuzării nu au fost luate în considerație, precum și nu i-a fost permis să-și expună părerea în cadrul judecării cauzei, sentința fiind adoptată cu încălcarea art. art. 8, 9, 10, 17, 19, 21, 101 Cod de procedură penală; - Zaharciuc Maria, casarea parțială a acesteia, cu stabilirea, în privința inculpatului a unei pedepse mai blînde, deoarece Munteanu Radu nu este vinovat, totodată, solicitînd recalificarea acțiunilor inculpatului din art. art. 27, 145 Cod penal în art. 149 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 aprilie 2015, apelul declarat de Zaharciuc Maria a fost respins ca inadmisibil, iar apelul declarat de inculpatul Munteanu Radu a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. 4.1. La pronunțarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la examinarea cauzei prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art. art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, a cercetat cauza multiaspectual, a dat apreciere probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor și just a reținut starea de fapt și de drept pe cauză, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului Munteanu Radu în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g), 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. Instanța de apel a reținut că, pe marginea învinuirii în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, inculpatul a recunoscut vinovăția sa în instanța de apel și a explicat că fratele său a recuperat părții vătămate prejudiciul cauzat. Totodată, instanța de apel a respins solicitarea avocatului inculpatului, privind încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, deoarece împăcarea părților la etapa examinării cauzei în ordine de apel nu este posibilă, părțile urmau să se împace doar prin depunerea unei cereri în acest sens în prima instanță pînă la retragerea completului de judecată pentru deliberare. La fel, instanța de apel a menționat că, potrivit art. 109 alin. (1) Cod penal, împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și pentru o infracțiune gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II—VI din Partea specială și luînd în considerație că acțiunile inculpatului just au fost încadrate în prevederile art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, 2 partea vătămată atît la faza urmăririi penale, cît și în instanța de judecată a declarat că prejudiciul ce i-a fost cauzat este considerabil, prin urmare prevederile art. 109 alin. (1) Cod penal, nu sunt aplicabile cazului dat, motiv pentru care a fost respinsă solicitarea avocatului de încetare a procesului în legătură cu împăcarea părților. 4.2. Referitor la învinuirea adusă în baza art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, instanța de apel a reținut că, chiar dacă inculpatul nu a recunoscut vina sa, vinovăția acestuia a fost confirmată prin: declarațiile părții vătămate Munteanu Emilia (f.d.232-234, vol.II); succesorului părții vătămate Vorona Adela, Golovatiuc Ala (f.d.219-220, vol.II); martorilor Marchitan Elena (f.d.221-222, vol.II) Marchitan Dmitri (f.d.231, vol.II); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2014, cu planșă fotografică, potrivit căruia a fost supusă examinării gospodăria lui Munteanu Radu, unde au fost depistate mai multe obiecte, dintre care pe pragul de pe trotuarul casei, la colț, a fost depistat și ridicat un cuțit de bucătărie pe lama căruia se observau pete brune roșietice asemănătoare cu sîngele (f.d.78-89, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2014, cu planșa fotografică, potrivit căruia a fost supusă cercetării o parte din str. N. Testimițanu, or. Fălești, și anume drumul dintre gospodăriile familiilor Munteanu și Marchitan, unde au fost depistate mai multe pete brune roșietice asemănătoare cu sîngele (f.d.92-95, vol.I); procesul-verbal de ridicare a hainelor cadavrului Vorona Adela din 15.04.2014 (f.d.97, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 15.04.2014, cu planșă fotografică, prin care au fost examinate hainele cadavrului Vorona Adela, pe care s-au stabilit pete brune roșietice asemănătoare cu sîngele, scurta, puloverul și maioul, în partea din spate, mai jos de mijloc, spre stînga, au o gaură de aproximativ 3-4 cm (f.d.98-104, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 15.04.2014, prin care s-au ridicat hainele părții vătămate Munteanu Emilia (f.d.107, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 15.04.2014, cu planșă fotografică, prin care au fost examinate hainele părții vătămate Munteanu Emilia (f.d.108-116, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 15.04.2014, cu planșă fotografică, prin care a fost examinat un cuțit de bucătărie ridicat din gospodăria lui Munteanu Radu, precum și alte obiecte: fire de păr, o cheie, un telefon mobil model ,,Samsung”, două umbrele (f.d.121-129, vol.I); procesul-verbal de testare alcoolscopică din 14.04.2014, în privința lui Munteanu Radu, prin care s-a stabilit că concentrația de alcool în vaporii aerului expirat era de 0,42 mg/l (f.d.180, vol.I); procesul-verbal de examinare corporală din 15.04.2014 (f.d.172-175, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 38 din 15.04.2014, prin care s-a concluzionat faptul că, decesul lui Vorona Adela, a survenit în urma plăgii tăiate-înțepate a hemitoracelui drept cu lezarea transfixiantă a parenhimei lobului inferior a pulmonului drept asociată cu hemotorax masiv, anemie pronunțată a organelor interne cu dezvoltarea șocului posthemoragic și insuficiență cardio-vasculară, la ce indică datele necropsiei cadavrului și datele documentelor medicale prezentate (f.d.199-200, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 83D din 15.04.2014, potrivit căruia, pe corpul părții vătămate Munteanu Emilia au fost depistate leziuni corporale grave, periculoase pentru viață sub formă de plagă tăiată-înțepată penetrantă a abdomenului, cu lezarea ficatului, care au putut fi pricinuite prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător (f.d.209, vol.I); raportul de expertiză medico-legală biologică nr. 341 din 14.05.2014, potrivit căruia, pe hainele cadavrului Vorona Adela au fost depistate urme de sînge ce aparțin acesteia (f.d.9-11, vol.II); raportul de expertiză medico-legală biologică nr. 340 din 14.05.2014, potrivit căruia, pe hainele părții vătămate Munteanu Emilia au fost depistate urme de sînge ce aparțin acesteia (f.d.21-22, vol.II); raportul de expertiză psihiatrico-legală staționară 3 nr. 47s-2014 din 10.07.2014, potrivit căruia, Munteanu Radu a fost recunoscut responsabil în săvîrșirea infracțiunilor imputate, tulburări psihice de intensitate psihotică la momentul săvîrșirii infracțiunii nu a manifestat, se afla în stare de beție voluntară, fără simptomatică psihotică și a acționat cu discernămînt (f.d.44-46, vol.II). Instanța de apel a reținut ca neîntemeiată cerința invocată de inculpat privind achitarea din motivul lipsei elementelor infracțiunii, fiindcă concluzia primei instanțe, că probele administrate pe cauză fac dovadă a vinovăției lui Munteanu Radu în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, este corectă, aceasta întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului precum că, el s-a apărat și întîmplător a înfipt-o pe mama sa cu cuțitul, apoi pe Vorona Adela, deoarece declarațiile sale sunt în contradicție cu declarațiile părții vătămate Munteanu Emilia, martorilor Zaharciuc Maria, Oboroc Mariana, Marchitan Elena, Marchitan Dmitri, precum și cu celelalte probe scrise. Instanța de apel a indicat că, partea vătămată Munteanu Emilia, care este mama inculpatului, a menționat, că a văzut cum fiul său, Munteanu Radu, după ce s-a trezit din somn, în timp ce ea se bătea cu concubina și cumnata acesteia, pe pragul de la ușa de la intrare, a fugit repede în bucătărie și imediat a revenit. Nu a reușit să-i spună că este bătută și în timp ce încerca să se ridice de jos, a simțit cum a fost înfiptă, de fiul său, cu cuțitul, în abdomen. Tot atunci, a strigat lui Vorona Adela să plece, ca să nu fie și ea rănită. Instanța de apel a specificat că, deși inculpatul a recunoscut că a aplicat lovituri cu cuțitul în ambele victime, atît în Munteanu Emilia, cît și în Vorona Adela, el însă, a denaturat evenimentele în așa fel încît să-și diminueze vinovăția, afirmînd că, nu a avut intenție să omoare pe cineva, nu a luat cuțit de la bucătărie, numai a apucat mîna lui Vorona Adela, pe care la acel moment nu a recunoscut-o, în care aceasta avea un cuțit și a tras în direcție opusă încît a înfipt-o întîmplător pe mama sa, Munteanu Emilia, apoi i-a răsucit Adelei Vorona mîna, în așa mod încît ea s-a întors cu spatele spre el și, întîmplător, în acel moment, poticnindu-se, s-a lăsat cu putere peste aceasta, în așa mod cuțitul s-a înfipt în spatele victimei, el împingînd-o de la sine. Atît martorul Zaharciuc Maria, cît și Oboroc Mariana, au declarat că, în timp ce se băteau pe prag cu Munteanu Emilia și Vorona Adela în mijlocul lor a apărut Munteanu Radu, care a fost trezit din somn de sora lui Zaharciuc Maria, Alexandra. Acesta a făcut brusc două mișcări, una în jos spre Munteanu Emilia și alta în direcție opusă de sus în jos. Îndată după aceste mișcări au auzit-o, întîi pe Munteanu Emilia cum a strigat că a fost tăiată, apoi au auzit-o pe Vorona Adela, spunînd același lucru. În acest context, instanța de apel a menționat că, probele acuzării combat argumentul părții apărării, precum că inculpatul ar fi aplicat loviturile cu cuțitul din imprudență și acțiunile lui sunt cuprinse în prevederile art. 149 Cod penal. Faptul că inculpatul a aplicat două lovituri, asupra a două persoane, exclude cu certitudine elementul imprudenței din acțiunile acestuia, iar modul în care a acționat indică la intenția directă a acestuia, de omor, iar ca argument instanța de apel a reținut procesul-verbal de examinare corporală din 15.04.2014, potrivit căruia la Munteanu Radu, pe palma mîinii stîngi, a fost depistată o plagă tăiată alungită cu dimensiunea de aproximativ 3 cm (f.d.172-175, vol.I), fapt ce confirmă că între inculpat și părțile vătămate a avut loc o luptă, ce exclude cu desăvîrșire că acțiunile inculpatului au fost săvîrșite din imprudență. Instanța de apel a reținut că, în ședința de judecată a primei instanțe a fost confirmat faptul că, cuțitul ridicat de la fața locului este unul din setul de cuțite care se 4 afla în bucătăria casei unde locuia Munteanu Radu, avea inscripția „Bohmann Stainless Steel” și s-a potrivit în suportul cuțitelor din gospodăria acestuia, din dulapul de la bucătărie. Suportul setului de cuțite a fost prezentat împreună cu încă un cuțit mai mic după dimensiuni, avînd același mîner din plastic de culoare neagră și aceeași inscripție pe lamă „Bohmann Stainless Steel”. 4.3. Referitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a menționat că, prima instanță a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care este una deosebit de gravă, de circumstanțele cauzei, de consecințele survenite în urma săvîrșirii infracțiunii, care s-a soldat cu decesul unei persoane, și ținînd cont de sancțiunea normei penale, de influența pedepsei asupra corectării vinovatului, de comportamentul inculpatului în cadrul examinării cauzei și de atitudinea lui față de cele săvîrșite, precum și de personalitatea acestuia, care are antecedente penale, corect a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă numai prin izolarea acestuia de societate, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare, care va contribui la corectarea vinovatului și va asigura scopurile pedepsei penale. 4.4. Referitor la apelul declarat de concubina inculpatului, Zaharciuc Maria, instanța de apel l-a respins ca inadmisibil, fiindcă ultima nu este titular al dreptului de apel. Instanța de apel a menționat că, Zaharciuc Maria nu face parte din categoria persoanelor care sunt indicate în art. 401 Cod de procedură penală și care pot declara apel, totodată acesteia nu i-au fost prejudiciate drepturile sau interesele legitime în cadrul cauzei penale date, dînsa avînd calitate de martor.

Inculpatul Munteanu Radu, fără a invoca careva temei din cele 16 prevăzute în alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitînd casarea parțială a acesteia, cu stabilirea unei pedepsei mai blînde. În motivarea recursului a invocat că, nu a avut intenția de a omorî pe cineva, iar pe învinuirea înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, a restituit prejudiciul cauzat și s-a împăcat cu partea vătămată Grosu Iuliana, este grav bolnav, are 3 copii minori la întreținere. Subsidiar a menționat că, i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece a fost reprezentat de un avocat care acordă asistență juridică de stat, care nu a observat că în cadrul judecării cauzei penale, au fost admise încălcări. 5.1. Zaharciuc Maria, la 26 mai 2015, a depus 5 recursuri ordinare, prin care a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată, invocînd că Munteanu Radu nu este vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, deoarece se afla în stare de legitimă apărare, apărînd-o pe ea de Munteanu Emila și Vorona Adela, care foarte des iscau certuri. Totodată a menționat că, în cursul examinării cauzei în prima instanță, a fost reținut de către Centrul Național Anticorupție, avocatul care acordat asistență juridică inculpatului, din care motiv, prima instanță i-a stabilit lui Munteanu Radu cea mai aspră pedeapsă, care a fost menținută și de instanța de apel, deoarece din completul instanței de apel făcea parte și judecătorul care era soția avocatului reținut de Centrul Național Anticorupție, iar pentru apărarea intereselor inculpatului, au solicitat un avocat ce acorda asistență juridică garantată de stat, care nu a observat încălcările admise față de inculpat. La examinarea cauzei în instanța de apel, au solicitat audierea martorilor, însă instanța de apel nu s-a expus asupra acestui demers. 5

Pe marginea recursului depus de inculpat a prezentat referință procurorul, care a solicitat respingerea acestuia deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute de art. art. 429, 430 Cod de procedură penală.

Verificînd argumentele recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestora, reieșind din următoarele considerente. Cu referire la recursul declarat de inculpatul Munteanu Radu Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Inculpatul, în recursul declarat invocă dezacordul cu pedeapsa stabilită de prima instanță și menținută de instanța de apel, ca fiind prea aspră, menționînd că nu a avut intenția de a omorî pe cineva, iar pe învinuirea înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, a restituit prejudiciul cauzat și s-a împăcat cu partea vătămată. În acest context, Colegiul ține să menționeze că, la examinarea cauzei, instanțele de fond au constatat starea de fapt, fiind reținută de către acestea lipsa elementului imprudenței în acțiunile lui Munteanu Radu pe învinuirea adusă în baza art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, ori, inculpatul a aplicat două lovituri cu cuțitul, asupra a două persoane, iar modul în care a acționat indică la intenția directă de omor. Potrivit procesului-verbal de examinare corporală din 15.04.2014, la Munteanu Radu, pe palma mîinii stîngi, a fost depistată o plagă tăiată alungită cu dimensiunea de aproximativ 3 cm (f.d.172-175, vol.I), fapt ce confirmă că între inculpat și părțile vătămate a avut loc o luptă, ce exclude cu desăvîrșire că acțiunile inculpatului au fost săvîrșite din imprudență. Referitor la argumentul inculpatului că, pe capătul de învinuire înaintată în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, a restituit prejudiciul cauzat și s-a împăcat cu partea vătămată, instanța de recurs menționează că, instanțele de fond au stabilit pedeapsa în limitele prevăzute de articolul incriminat, ținînd cont de prevederile art. 109 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de personalitatea inculpatului care se caracterizează negativ, de circumstanțele atenuante: are la întreținere 3 copii minori și a recunoscut vina, precum și de circumstanțele agravante: săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate. În continuare, Colegiul penal reține faptul că, față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, pedeapsa definitivă de 20 ani închisoare, astfel cum a fost individualizată de către prima instanță și menținută de instanța de apel, în raport cu dispozițiile art. 75 Cod penal, este necesară realizării funcțiilor sale de constrîngere, de reeducare, precum și scopului prevăzut în art. 61 Cod penal. De altfel, în ansamblul criteriilor indicate de art. 75 Cod penal, persoana inculpatului reprezintă doar un reper care nu poate prevala față de criteriul gradului de pericol social sporit pe care îl reprezintă fapta acestuia, astfel, în opinia instanței de recurs nu este justificat argumentul inculpatului privind aplicarea unei pedepse mai blînde. Rezumînd cele menționate, instanța de recurs constată că, instanța de apel întemeiat a menținut pedeapsa stabilită de prima instanță, care a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75, 84 Cod penal, astfel, pedeapsa penală este aplicată în limitele prevăzute de lege, conform sancțiunii prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g), 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. 6 În urma celor indicate supra, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii judecătorești adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursurile declarate de Zaharciuc Maria În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursurilor înaintate în cazul în care se constată că recursurile nu îndeplinesc cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. art. 429, 430. Potrivit art. 401 raportat la art. 421 Cod de procedură penală, pot declara recurs ordinar procurorul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă și partea civilmente responsabilă, martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței, iar în numele inculpatului, părții vătămate, părții civile și părții civilmente responsabile – și de către apărător sau reprezentantul lor legal. Potrivit actelor din dosar, se constată că Zaharciuc Maria, în cadrul urmăririi penale, cît și al examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, a avut calitatea procesuală de martor. Totodată se menționează că, prin hotărîrile adoptate de instanțele de fond nu au fost prejudiciate interesele legitime ale lui Zaharciuc Maria, nu a suferit în urma măsurii sau actului instanței de judecată o lezare a interesului personal, din care motiv se reține că ultima nu poate fi titular al dreptului de recurs ordinar. În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, recursurile ordinare declarate de Zaharciuc Maria, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe Munteanu Radu Constantin, după cum urmează: - recursul declarat de inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat, - recursurile declarate de Zaharciuc Maria, din motiv că nu îndeplinesc cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 noiembrie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 7