1ra-952/2015 — art.186 alin.2 lit.c,d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.2 lit.c,d CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-952/2015 — art.186 alin.2 lit.c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-952/15
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
21 octombrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
inculpatul Armanu Nicolae Ivan, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Cahul din 29 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului mixt al Curții de
Apel Cahul din 03 aprilie 2015, în cauza penală în privința lui
Armanu Nicolae Ivan, născut la
18.02.1993, originar și domiciliat în raionul
Cahul, s. Vadul lui Isac.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 27.01.2014 – 29.12.2014;
Instanța de apel: 27.01.2015 – 03.04.2015;
Instanța de recurs: 01.07.2015 – 21.10.2015.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul din 29 decembrie 2014, pronunțată pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1
Cod de procedură penală, Armanu Nicolae Ivan a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, prin aplicarea art. 34 Cod
penal la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe și prin cumul parțial al
pedepselor aplicate prin sentința enunțată și sentința Judecătoriei Cantemir din
24 mai 2013, i s-a stabilit lui Armanu Nicolae Ivan pedeapsa definitivă de 5 (cinci)
ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar pedeapsa
cu amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale se va executa de
sine stătător.
Potrivit sentinței s-a stabilit, că la 04 ianuarie 2014, Armanu Nicolae
Ivan, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul cet.
Iorga Ana, amplasat în s. Vadul lui Isac, raionul Cahul, de unde tainic a sustras
1
bunuri, ce aparțineau lui Iorga Vasile Constantin, cauzîndu-i proprietarului un
prejudiciu material în mărime de 2900 lei.
Acțiunile lui Armanu Nicolae Ivan au fost încadrate în baza art. 186 alin.(2)
lit. c), d) Cod penal, cu semnele calificative: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a
bunurilor altei persoane, săvîrșit prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru
depozitare sau în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Armanu Nicolae, care a
solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei pentru rejudecare în prima instanță,
invocînd că pînă la ședința de judecată în prima instanță, a restituit prejudiciul
cauzat părții vătămate, care la acel moment nu a scris cerere de încetare a
procesului, însă ulterior, pînă la declararea apelului partea vătămată a depus
cerere de împăcare, solicitînd încetarea cauzei penale.
Prin decizia Colegiului mixt penal, civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Cahul din 03 aprilie 2015, a fost respins apelul
declarat de inculpatul Armanu Nicolae Ivan și menținută hotărîrea atacată.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că instanța de
fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept în speță, analizînd obiectiv
cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect
concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Armanu Nicolae de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit.c), d) Cod penal cu semnele
calificative: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit
prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, cu
cauzarea de daune în proporții considerabile”.
Vinovăția acestuia, fiind dovedită prin declarațiile inculpatului, precum și
prin cumulul de probe administrate la urmărirea penală, examinate în cadrul
cercetării judecătorești în ședința instanței de fond și verificate în ședința
instanței de apel, cum ar fi:
procesul-verbal de autosesizare din 04 ianuarie 2014 (f.d.3);
procesul-verbal de consemnare a plîngerii din 04 ianuarie 2014, potrivit
căreia Iorga Vasile solicita să fie atrase la răspundere penală persoanele, care în
noaptea de 05 ianuarie 2014 i-au sustras bunurile în sumă de 2900 lei (f.d.4);
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04 ianuarie 2014, potrivit
căruia a fost cercetat domiciliul lui Iorga Ana, domiciliată în s. Vadul lui Isac,
raionul Cahul (f.d.6-7);
depozițiile părții vătămate Iorga Vasile Constantin (f.d.9-10);
depozițiile martorilor Iorga A. (f.d.11); Brăileanu V. (f.d.12); Vlad O.
(f.d.13-14); Saghin V. (f.d.15-16); Șeremet V. (f.d.17);
procesul-verbal de ridicare din 04.01.2014, potrivit căruia de la domiciliul
lui Brăileanu Viorel, situat pe str. Prospectul Republicii, 23/2, or. Cahul, au fost
ridicate bunurile sustrase de la Iorga Vasile (f.d.19);
procesul-verbal de examinare a obiectului din 04.01.2014, potrivit căruia
au fost examinate bunurile sustrase de la Iorga Vasile (f.d.20);
2
revendicare pe numele lui Armanu Nicolae (f.d.31);
caracteristica eliberată de Primăria s. Vadul lui Isac din 09.01.2014 pe
numele lui Armanu Nicolae (f.d.33);
sentința Judecătoriei Cantemir din 24.05.2013 (f.d.59-60).
În ce privește cererile de împăcare depuse de inculpatul Armanu Nicolae și
partea vătămată Iorga Vasile (f.d.128;129), instanța de apel le-a respins, motivînd
că acestea au fost depuse contrar prevederilor art.109 alin.(2) Cod penal, în
cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel, deci, după retragerea
completului de judecată pentru deliberare în prima instanță.
În acest sens, Colegiul judiciar a menționat, că chestiunea privind împăcarea
părților nu a fost pusă de către părți în cadrul urmăririi penale și la judecarea
cauzei în instanța de fond, fapt ce contravine prevederilor art. 109 Cod penal.
Verificînd legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat că
instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, și
respectînd prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a stabilit o
pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită, ținînd cont de gravitatea
acesteia, care conform art.16 Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai
puțin grave, de persoana vinovatului, care potrivit caracteristicii eliberată de
Primăria s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul, la locul de trai se caracterizează negativ, de
circumstanțele atenuante, cum ar fi recunoașterea vinovăției și căința sinceră.
De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a
reținut în acțiunile inculpatului starea de recidivă potrivit art. 34 alin.(1) Cod
penal, deoarece ultimul a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Cantemir din
24 mai 2013 în baza art.187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal la 4 ani închisoare cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 600
unități convenționale.
La fel, instanța de apel a reținut și faptul că potrivit informației eliberată de
executorul judecătoresc Constantiniuc V., Armanu Nicolae se eschivează cu rea
voință să achite amenda în mărime de 600 unități convenționale.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
inculpatul Armanu Nicolae, care solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul din
29 decembrie 2014 și a deciziei Curții de Apel Cahul din 03 aprilie 2015,
rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie încetat procesul
penal în privința sa pe motivul împăcării părților.
Ulterior, inculpatul mai depune suplimente la recursul indicat mai sus, prin
care solicită, de asemenea, casarea hotărîrilor în privința sa menționate mai sus,
cu restituirea cauzei în instanța de fond pentru a permite împăcarea cu partea
vătămată și încetarea procesului penal.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat
de inculpat, solicitînd inadmisibilitatea acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate
ca fiind legală și întemeiată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din
3
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia
în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Reieșind din conținutul recursului declarat de către inculpat și suplimentele
la acesta, Colegiul penal constată că argumentele expuse în ele coincid cu cele
indicate în cererea de apel (f.d.127), și acestea au constituit obiect de discuție la
examinarea cauzei în ordine de apel.
Instanța de recurs consideră, că instanța de apel, verificînd legalitatea
hotărîrii primei instanțe în raport cu solicitările inculpatului, a ajuns corect la
concluzia de a menține hotărîrea atacată, motivîndu-și soluția în acest sens așa
cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii.
Din materialele cauzei, Colegiul penal constată că cauza penală de învinuirea
lui Armanu Nicolae a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art.
364/1 Cod de procedură penală, potrivit căreia judecarea are loc în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, inculpatul recunoscînd încadrarea
juridică a faptei, așa cum a fost reținută în rechizitoriu, și depunînd în acest sens o
cerere, prin care a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în
faza de urmărire penală (f. d. 87).
Ulterior, inculpatul a depus apel, la care a anexat cererea sa și a părții
vătămate Iorga V., prin care ambii solicită încetarea procesului penal pe motiv de
împăcare a părților, potrivit prevederilor art. 109 Cod penal (f. d. 128; 129).
Analizînd decizia atacată, Colegiul penal conchide că instanța de apel s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivîndu-și soluția în baza
prevederilor art. 109 Cod penal și practica judiciară constantă în acest sens.
Instanța de recurs reiterează că potrivit reglementărilor art.109 Cod penal,
momentul pînă cînd poate avea loc împăcarea părților, se consideră acela, cînd
completul care judecă cauza în instanța de fond s-a retras pentru deliberare cu
adoptarea sentinței respective.
Prin urmare, numai pînă la acest moment părțile se pot împăca în cazul
infracțiunilor indicate în alin. (1) art.109 Cod penal, cu excepția celora prevăzute
de alin. (1) art. 276 Cod de procedură penală. Imposibilitatea de-a admite
împăcarea părților la următoarele căi ale procesului penal, cai ordinare de atac–
apelul și recursul, rezultă din prevederile alin.(2) al art.230 Cod de procedură
penală, care stipulează că cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual
este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea
dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
Colegiul menționează că potrivit legii materiale și procesual penale fazele
următoare ale judecării cauzei sînt căi de verificare a temeiniciei și legalității
hotărîrii judecătorești, inclusiv și în partea aplicării procedurii împăcării părților.
În speța dată, Colegiul constată că la urmărirea penală și la judecarea cauzei
de către instanța de fond, chestiunea împăcării nu a fost invocată de careva dintre
4
părți, astfel, fiind evidentă nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului
de soluționare a cauzei penale potrivit prevederilor art.109 Cod penal.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.
414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de
inculpatul Armanu Nicolae se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Armanu Nicolae
Ivan împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 29 decembrie 2014 și a deciziei
Colegiului mixt al Curții de Apel Cahul din 03 aprilie 2015, în propria cauză
penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 20 noiembrie 2015.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Nicolaev Ghenadie
5