ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.10.2015

1ra-1106/15 — art. 151 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
28.10.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 151 alin.1 CP
Temei legal
art. 402 CPP
Citează această cauză
1ra-1106/15 — art. 151 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1106/2015

Curtea Supremă de Justiție

28 octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpat și de către avocatul acestuia, Irena Strișco, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 martie 2015, în cauza penală

în privința lui

Dobrea Andrei Serghei, născut la

23.11.1994, originar și domiciliat în s.

Agronomovca, r-nul Ungheni,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 03.04.2014- 07.07.2014;

instanța de apel: 31.07.2014- 18.03.2015;

instanța de recurs: 22.07.2015 -28.10.2015;

condamnat în baza art.151 alin.(1) Cod penal la pedeapsă sub formă de 5 (cinci) ani 2

(două) luni închisoare în penitenciar de tip închis, cu calcularea termenului din ziua

reținerii acestuia începînd cu data de 26.08.2014.

Măsura preventivă obligarea de a nu părăsi localitatea a fost menținută pînă la

intrarea în vigoare a sentinței.

06.03.2014, aproximativ la ora 22.30, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se împreună

cu tatăl său Dobrea Serghei în casa bunicului său Dobrea Tudor din s. Agronomovca,

r-nul Ungheni, în urma unui conflict iscat între el și tatăl său Dobrea Serghei, a luat un

cuțit de bucătărie de pe masă și cu acesta i-a aplicat o lovitură în partea dreaptă a

coșului pieptului și una în regiunea capului, cauzîndu-i drept rezultat lui Dobrea

Serghei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 51 din 10.03.2014,

vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață sub formă de plagă înțepată-tăiată

1

penetrantă a hemitoracelui drept, complicată cu hemopneumotorax pe dreapta, plagă

tăiata în regiunea parietală pe dreapta după care a fugit din casă.

- inculpatul Dobrea Andrei, care a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea

cauzei și emiterea unei noi hotărîri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă,

non-privativă de libertate motivînd că însăși partea vătămată nu este de acord cu

pedeapsa stabilită lui, însă aceasta nu a fost luat în considerație de către instanța de

judecată. Totodată inculpatul a solicitat repunerea apelului în termenul omis deoarece

el nu a cunoscut despre dreptul de a contesta sentința, consideră că urma a fi atacată

sentința de către avocatul Ion Podaru cu care a avut încheiat contract de asistență

juridică.

- avocatul Strișco Irena în interesele inculpatului, care a solicitat repunerea în

termen a apelului, admiterea lui cu casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea

unei noi hotărîri privind numirea în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de

închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În motivarea apelului a invocat că, cu sentința în cauză a luat cunoștință la data

de 17.09.2014, consideră că este ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării. Mai

menționează că în ședința de judecată, inculpatul Dobrea Andrei, a înaintat personal

un înscris autentic prin care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și

a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

care prevede că inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Mai mult ca atît, partea

vătămată Dobrea Serghei, tatăl lui Dobrea Andrei a solicitat în cadrul ședinței de

judecată o pedeapsă non privativă de libertate, deoarece 1-a iertat pe feciorul său și nu

dorește ca acesta să-și ispășească pedeapsa cu închisoare, însă instanța nu a luat în

considerare aceste momente.

Astfel, Dobrea Andrei vina și-a recunoscut-o integral, se căiește sincer de cele

întîmplate, deoarece locuia împreună cu tatăl său, erau în relații bune, nu au avut

careva neînțelegeri în familie. Acțiunile săvîrșite împotriva tatălui Dobrea Serghei s-

au soldat din cauza că tatăl i-a aplicat 2 palme peste față. Chiar din declarațiile părții

vătămate, reiese că tatăl Dobrea Serghei, a iscat motive de ceartă și nu invers. Astfel,

acțiunile lui Dobrea Andrei nu au fost săvîrșite cu intenție. De asemenea la locul de

trai se caracterizează satisfăcător. Mai mult ca atît instanța nu a luat în considerare

faptul că la judecarea cauzei penale, antecedentele penale erau deja stinse, cele 160

ore de muncă neremunerată în folosul comunității erau executate conform

certificatului eliberat de către Secția de Probațiune or. Ungheni, însă instanța de

judecată a considerat că aceasta reprezintă recidivă și a aplicat prevederile art.34 alin.

(l) Cod penal și art. 82 Cod penal. La materialele dosarului sînt anexate dovezi că

Dobrea Andrei a recuperat prejudiciul cauzat și a executat pedeapsa, astfel că

inculpatului i se poate aplica o pedeapsă conform art. 90 Cod penal.

La 16.09.2014 și respectiv 20.01.2015 sentința instanței de fond a fost contestată

cu apel și de către inculpat, care a solicitat admiterea apelului cu repunerea în termen

2

a acestuia, casarea sentinței din 07.07.2014 și pronunțarea unei noi hotărîri prin care

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, non privativă de libertate. În motivarea

apelului a invocat că, avocatul Ion Podaru care i-a apărat interesele în instanța de

fond, urma să conteste sentința, dar ultimul nu și-a onorat obligațiunile. Susține că nu

este de acord cu pedeapsa aplicată în privința sa, cu atît mai mult că și partea vătămată

a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate.

La 04.03.2015 avocatul Irena Strișco în interesele inculpatului, a înaintat apel

suplimentar, solicitînd aplicarea în privința ultimului a prevederilor art. 79 Cod penal,

deoarece ultimul a recunoscut vina, a conlucrat cu organul de urmărire penală, se

căiește sincer de cele comise. Partea vătămată în instanța de fond a indicat că nu are

pretenții față de inculpat, s-au împăcat și nu dorește să fie privat de libertate. A mai

solicitat avocatul repunerea în termen a apelurilor declarate, deoarece în instanța de

fond a participat alt avocat și nu cunoaște din ce considerente acesta nu a atacat

sentința instanței de fond. Cu copia sentinței din 07.07.2014 a făcut cunoștință la data

cînd a încheiat contract cu inculpatul. Susține că inculpatul nu a știut despre dreptul

de a contesta sentința, despre faptul dat a aflat cînd era deja în penitenciar și atunci a

și declarat apel. Inculpatul considera că avocatul care i-a apărat interesele în instanța

de fond a contestat sentința primei instanțe, de aceea nu a declarat apel în termen.

fost respins ca tardiv apelul declarat de inculpat și ca inadmisibil apelul declarat de

avocatul Strișco Irena în interesele inculpatului, fiind menținută sentința fără

modificări.

4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel audiind părțile, verificînd

probele administrate la urmărirea penală și cercetate în instanța de fond, a menționat

că, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată a instanței de fond din

07.07.2014, sentința a fost pronunțată în prezența inculpatului și apărătorului acestuia

Ion Podaru (f.d.109), ca urmare copia sentinței le-a fost înmînată la 07.07.2014

(f.d.114).

Instanța de apel făcînd trimitere la Recomandarea nr.37 a Curții Supreme de

Justiție „Cu privire la pronunțarea hotărîrilor judecătorești în procesul penal” care

stipulează că termenul de exercitare a căii de atac începe a curge de la data

pronunțării hotărîrii, precum și la prevederile pct. 6 al HP CSJ nr.10 din 24.12.2010

pentru modificarea și completarea Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22

din 12.12.2005 „Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel",

potrivit căreia în cazul în care termenul de declarare a apelului prevăzut la art. 402

Cod de procedură penală, este depășit, adică apelul este declarat după expirarea

termenului prevăzut de lege, instanța de apel este obligată să soluționeze chestiunea

privind repunerea în termen a apelului. Dacă întîrzierea a fost determinată de motive

neîntemeiate, apelul urmează a fi respins ca tardiv, fără judecarea fondului, a

menționat că nu i-au fost prezentate careva motive întemeiate privind omiterea

termenului de apel, iar cele invocate de inculpat precum că nu a știut despre dreptul de

3

a ataca sentința instanței de fond și că avocatul Ion Podaru urma să conteste sentința

din 07.07.2014, nu pot servi ca temei de repunere în termen a apelului.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Strișco Irena în interesele inculpatului,

Colegiul penal a reținut prevederile art. 415 alin.(l) pct.1) lit. b) Cod de procedură

penală care stipulează că: instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, adoptă

una din următoarele decizii:

1) respinge apelul, menținînd hotărîrea atacată, dacă:

b) apelul este inadmisibil.

și prevederile art. 401 Cod de procedură penală, care stipulează că:

(1) Pot declara apel:

1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă;

2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă.

Sentințele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce

privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal;

3) partea vătămată, în ce privește latura penală;

4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă;

5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește

cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

6) orice persoana ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o

măsură sau printr-un act al instanței.

(2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin.(l)

pct.2)-4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal.

Totodată la caz instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art. 402

alin.(5) Cod de procedură penală, dacă inculpatul declară apel în termen și își

înlocuiește apărătorul, noul apărător, în termen de 15 zile de la data primirii de către

parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în

care poate invoca motive adăugătoare de apel.

Raportînd norma vizată la speța dată, Colegiul penal a constatat că apelul

declarat de avocatul Strișco Irena în interesele inculpatului a fost depus la data de

24.09.2014, adică peste două luni după pronunțarea sentinței, solicitînd admiterea lui

cu repunerea în termen, motivînd prin faptul că cu sentința redactată a luat cunoștință

la data de 17.09.2014, iar inculpatul nu a știut despre dreptul de a ataca sentința

primei instanțe, ultimul aflînd despre aceasta cînd deja se afla în penitenciar, din care

motiv apelul a fost declarat abia la data de 24.09.2014. Reieșind din cele menționate,

instanța de apel a reținut că, Dobrea Andrei a fost prezent la pronunțarea sentinței din

07.07.2014, inclusiv și apărătorul acestuia, care au primit copia sentinței în ziua

pronunțării, însă nici unul din ei nu a declarat apel în termen.

Astfel, declararea apelului de către avocatul Strișco Irena în interesul

inculpatului la data de 24.09.2014, nu cade sub incidența prevederilor art. 401 Cod de

procedură penală, respectiv așa cum este declarat de către persoana care nu este titular

al dreptului de apel, acesta putea declara apel numai în cazul în care inculpatul ataca

sentința în termen.

4

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal a concluzionat că apelul declarat de

Strișco Irena în interesul inculpatului urmează a fi respins ca inadmisibil.

- inculpatul, fără a invoca un temei prevăzut de art. 427 Cod penal solicită

casarea ei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului, inculpatul a indicat că fostul apărător cu care a încheiat

contract de asistență juridică pentru a-i apăra interesele în instanța de judecată, nu i-a

explicat că a primit 5 ani 2 luni închisoare, mai mult ca atît, chiar dacă la pronunțarea

sentinței au fost prezenți atît el cît și avocatul său, nu i s-a explicat de către ultimul că

urma să atace sentința în termen de 15 zile în instanța de apel. Consideră că anume

apărătorul care i-a apărat interesele în instanța de fond, urma să atace sentința, dar din

motive necunoscute, ultimul a omis să-și facă datoria. După pronunțarea sentinței, el a

fost eliberat și dacă cunoștea despre dreptul său de a contesta sentința, se folosea de el

fără a omite termenul de 15 zile prevăzut de lege. Peste un timp, a fost reținut de

colaboratorii de poliție și trimis în penitenciar, iar acest fapt l-a șocat și traumat

psihic. Aflîndu-se în penitenciar colegii de cameră i-au explicat că trebuie să scrie

apel, din această cauză, depunerea apelului s-a primit tardivă. Toate aceste momente

le-a expus și în instanța de apel, însă nu s-a ținut cont de ele.

- avocatul Strișco Irena, în interesele inculpatului, de asemenea, fără a invoca un

temei prevăzut de art. 427 Cod penal, solicită casarea deciziei instanței de apel și

dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, avocatul a menționat că instanței de apel i-au fost

aduse la cunoștință toate momentele legate de declararea apelului de către inculpat,

fiind expuse și în recursul ultimului, însă Colegiul penal la emiterea deciziei nu a ținut

cont de ele.

Referitor la apelul declarat de ea, a menționat că cu inculpatul a încheiat

contract de asistență juridică la 17.09.2014, tot în aceiași zi a făcut cunoștință cu

sentința din 07.07.2014 iar la 24.09.2014 a declarat apel asupra ei, știind că a înaintat

și inculpatul apel în luna septembrie 2014, prin care a solicitat repunerea lui în termen

și admiterea conform cerințelor înaintate. Astfel, în cazul dat, apărătorul a declarat

apel după ce inculpatul a scris apel, iar avocatul a declarat și apel suplimentar în care

a invocat motive noi de apel. Consideră că instanței de apel i-au fost argumentate

temeiurile omisiunii de declarare în termen a apelului.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente:

Cu referire la recursul declarat de inculpat, Colegiul menționează că conform

prevederilor art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în care acesta a fost depus

peste termen.

5

Conform art. 402 Cod de procedură penală și pct. 6.1. al Hotărîrii Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judiciară

despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel”, termenul de apel este de 15 zile

de la data pronunțării sentinței integrale sau de la data înmînării copiei de pe sentința

redactată, dacă legea nu dispune altfel.

Instanța de recurs consideră, că corect instanța de apel și-a motivat soluția

adoptată privind respingerea apelului inculpatului, ca depus peste termen, prin faptul

că atît inculpatul cît și avocatul său prezenți la examinarea cauzei în instanța de fond,

au primit copia sentinței motivate la 07 iulie 2014 (f.d. 113-114).

În acest aspect se rețin prevederile p. 6 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 9 din 30.10.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza

penală”, potrivit căruia, un apel declarat peste termen nu poate fi considerat un apel

nedeclarat, astfel încît părții care nu a utilizat apelul în termenul prevăzut de art.402

Cod de procedură penală, nu i se poate îngrădi dreptul de a declara recurs împotriva

deciziei instanței de apel cu privire la soluția de respingere a apelului ca fiind

declarat peste termen. În cazul dat instanța de recurs este obligată să verifice dacă

instanța de apel a constatat că întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate.

Dacă însă, se critică sentința care a rămas definitivă la expirarea termenului

de apel, recursul este inadmisibil.

Colegiul penal consideră că concluzia adoptată de instanța de apel este legală și

întemeiată, deoarece apelul s-a depus peste termen, or instanța corect a concluzionat

că, nu i-au fost prezentate careva motive întemeiate privind omiterea termenului de

apel, iar cele invocate de inculpat precum că nu a știut despre dreptul de a ataca

sentința și că avocatul Ion Podaru urma să o conteste, nu pot servi ca temei de

repunere în termen a apelului.

Totodată aceleași motive sunt cuprinse și în textul recursului inculpatului pe

care Colegiul penal le consideră declarative, or atît în cadrul urmăririi penale, în

prezența avocatului (f.d. 69), cît și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond,

ședința din 30.06.2014 (f.d.102), inculpatului i-au fost explicate drepturile și

obligațiile prevăzute de art. 66 Cod de procedură penală, dreptul de a ataca, în modul

stabilit de lege, sentința instanței pe cale ordinară de atac fiind prevăzut de art. 66

alin.(2) pct. 27) Cod de procedură penală, la ce ultimul a răspuns instanței de judecată

că drepturile și obligațiile îi sunt clare. Mai mult ca atît, în ședința instanței de fond

din 07.07.2014, odată cu pronunțarea dispozitivului sentinței și înmînarea copiei

sentinței, participanților la proces, de către președintele ședinței de judecată, le-a fost

explicat modul și termenul de atac al sentinței.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Irena Strișco în interesele

inculpatului, Colegiul penal menționează că potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod

de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea

temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și în

ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

6

Instanța de recurs indică, că potrivit art. 401 Cod de procedură penală în

coroborare cu art. 421 Cod de procedură penală, recurs ordinar poate declara și

avocatul, în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 70 alin.(1) Cod

de procedură penală.

În speță, Colegiul reiterează, că instanța de apel corect a respins ca inadmisibil

apelul avocatului Irina Strișco în interesele inculpatului, or declararea apelului de

către avocat la 24.09.2014 în situația în care inculpatul a declarat apel la 17.09.2014,

cu încălcarea termenului legal prevăzut de lege, nu cade sub incidența prevederilor

art. 401 CPP RM, astfel fiind declarat de către persoana care nu este titular al

dreptului de apel, avocatul putînd declara apel numai în cazul în care inculpatul

declara apel în termen.

Este de menționat că, verificarea corectitudinii sesizării instanței de apel

presupune că instanța urmează să verifice dacă sentința atacată este supusă apelului

potrivit legii, dacă cererea de apel aparține unei persoane care este titular legal al

dreptului de apel, dacă cererea de apel a fost declarată în termenul legal. În cazul în

care apelul este inadmisibil sau tardiv, judecata nu mai are loc, întrucît instanța de

apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația.

Prin urmare, în cazul în care apelul, cît și recursul este declarat de persoana

căreia nu-i aparține acest drept, ținînd cont de prevederile art.70 alin.(1) pct.1) Cod

de procedură penală, atît apelul, cît și recursul declarat se consideră inadmisibil, din

motiv că cererea a fost depusă de către o persoană care nu poate fi considerată ca

titular legal al dreptului respectiv, astfel încît se impune soluția respingerii pe acest

temei a recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel drept legală și întemeiată.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel, hotărîrea atacată fiind legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpat și de către avocatul

acestuia, Irena Strișco, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

18 martie 2015, în cauza penală în privința lui Dobrea Andrei, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 11 noiembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-12-09
0,93
1ra-1522/2015 — art. 186 alin.2 lit. c,d CP
Dosarul nr. 1ra-1522/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu
CSJ 2015-06-10
0,93
1ra-707/2015 — art. 27, 145 CP
Dosarul nr. 1ra-707/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan și Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a
CSJ 2015-10-28
0,93
1ra-1137/2015 — art. 188 al.2 lit.f CP
Dosarul nr. 1ra-1137/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat
CSJ 2015-12-16
0,93
1ra-1403/2015 — art. 317 al.1, 85 CP
Dosarul nr. 1ra-1403/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat
CSJ 2016-09-07
0,93
1ra-1459/2016 — art.151 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1459/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 07 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir examinînd admisibilitatea în prin
Sursă