1ra-790/2015 — Art. 46, 248 al.5 lit.b,c,d, 217-1 al.4 lit.b,d CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 03 iulie 2014, Mazlov Denis a fost condamnat în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 5 ani închisoare și în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 9 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 11 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd din 22 august 2013. Mașnic Ruslan a fost condamnat în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 8 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd din 22 august 2013. Ciobanu Gheorghii a fost condamnat în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare și în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 7 ani și 6 luni închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd din 22 august 2013.

Instanța de fond a constatat că Mazlov Denis, împreună cu Ciobanu Gheorghii, Mașnic Ruslan și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, acționînd prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activînd în calitate de coautor, pentru procurarea, păstrarea expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța psihotropă - buprenorfin (SUBUTEX), pe care în circumstanțe nestabilite, a transportat-o prin contrabandă din Italia și au păstrat-o la sine pînă la 11.07.2013, cînd, o parte din cantitatea de substanță psihotropă obținută i-a înstrăinat-o lui Panpuh I., investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigații - achiziția de control, la prețul de 700 lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză nr. 1224 din 18.07.2013, reprezintă pastilă de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 0,3505 grame. Tot ei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, acționînd prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activînd în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vînzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța psihotropă - buprenorfin (SUBUTEX), pe care în circumstanțe nestabilite a transportat-o prin contrabandă din Italia și au păstrat-o la sine pînă la 17.07.2013, cînd, o parte din cantitatea de substanță psihotropă obținută, i-a înstrăinat-o lui Panpuh I., investigator sub acoperire la efectuarea măsurii speciale de investigații - achiziția de control, la prețul de 2700 lei, substanță care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care, conform raportului de expertiză nr. 1246 din 22.07.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - 2 substanță psihotropă, cu masa totală de 1,9032 grame. Tot ei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, acționînd prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activînd în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vînzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, a obținut substanța psihotropă - buprenorfin (SUBUTEX), pe care în circumstanțe nestabilite a transportat-o prin contrabandă din Italia și au păstrat-o la sine pînă la 22.08.2013, cînd, în cadrul percheziției corporale și în automobilul care î-i aparține, de model Opel Corsa, n.î. NS AM 938, pe str. Calea Ieșilor a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă, în care se conțineau 33 pastile cu inscripția SUBUTEX, care, conform raportului de expertiză nr. 1531 din 03.09.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 12,936 grame. Tot ei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, acționînd prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activînd în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vînzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală au obținut substanța psihotropă - buprenorfin (SUBUTEX), pe care în circumstanțe nestabilite a transportat-o prin contrabandă din Italia și au păstrat-o la sine pînă la 22.08.2013, cînd, în cadrul percheziției în domiciliul situat în s. Marinici, r-nul Nisporeni, au fost depistate și ridicate mijloace financiare rezultate din înstrăinarea substanțelor psihotrope, mai multe blistere goale asemănătoare, cu inscripția SUBUTEX, din care au fost extrase pastilele, mai multe seringi de unică folosință utilizate, precum și un blister, în care se conțineau 5 pastile cu inscripția SUBUTEX, care, conform raportului de expertiză nr. 1516 din 02.09.2013 reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 1,552 grame. Tot ei, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope în scop de înstrăinare, acționînd prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activînd în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vînzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală au, obținut substanța psihotropă buprenorfin (SUBUTEX), pe care în circumstanțe nestabilite au transportat-o prin contrabandă din Italia și au păstrat-o la sine pînă la 23.08.2013, cînd, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe bd. Cuza Vodă 42, ap, 69, mun. Chișinău au fost depistate și ridicate mai-multe blistere goale asemănătoare, cu inscripția SUBUTEX, din care au fost extrase pastilele, precum și un blister, în care se conținea o pastilă cu inscripția SUBUTEX, care, conform raportului de expertiză nr. 1530 din 02.09.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 0,389 grame. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, adică circulația ilegală a substanțelor narcotice sau psihotrope în scop de înstrăinare, prin procurarea, păstrarea expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, săvîrșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice sau psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvîrșită de un grup criminal organizat. Tot ei, acționînd prin participație, sub forma grupului criminal organizat, 3 distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activînd în calitate de coautori, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor psihotrope, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, pe teritoriul Italiei au obținut substanța psihotropă - buprenorfin (SUBUTEX), pe care în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă, din Italia, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, ca contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor psihotrope, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvîrșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Instanța a concluzionat că semnul calificativ de la lit. c) a art. 248 alin. (5) Cod penal - de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu, nu este justificat și probat, urmînd a fi exclus din învinuirea formulată inculpaților. La fel, instanța a reținut că inculpatul Mazlov Denis nu a recunoscut vina și a comunicat că pastilele i-au fost prescrise prin recetă de medicul de la o clinică din Italia. El se lecuia, urma un tratament deoarece era dependent de heroină. Pastilele ridicate din mașină erau ale sale, le-a luat de la clinica din Italia, norma fiind de 4 pastile pe zi. Nu a transmis nimănui pastilele, avea actele în regulă. Nu cunoaște cum au apărut pastilele la agentul sub acoperire. Actul prezentat este pentru ultimul lot cu care a venit în RM, primind cîte 4 pastile pe zi, lotul fiind aproximativ pentru o lună. Cînd trecea hotarul nu a știut că trebuie să declare pastilele și nu a făcut declarație vamală. A mai fost o dată în RM pentru 10 zile, atunci primea cîte 3 pastile pe zi și avea pastile pentru 10 zile la el, nici acele pastile nu le-a declarat, dar avea document pe ele. Inculpatul Mașnic Ruslan nu a recunoscut vina și a declarat că pe Mazlov îl cunoaște din Italia, pe Ciobanu l-a cunoscut cînd a fost la Mazlov la un frigărui. În privința aducerii pe teritoriul RM a substanțelor psihotrope nu are nici o atribuție. În perioada aceea era dependent de opium, iar pastilele subutex conțin buprenorfin. El le-a procurat de la o persoana care locuiește în sect. Rîșcani pe nume Alexandru. De la Mazlov nu a procurat niciodată pastile. L-a telefonat „Panpuh” și i-a spus că vrea să procure pastile. El nu putea sa-i facă rost de pastile, dar a hotarît să se întîlnească cu ,,Panpuh” deoarece avea nevoie de bani. Cînd s-a întîlnit cu el a fost reținut, în momentul reținerii el nu avea nimic la el. A fost băgat în mașina, i s-a pus o pastilă în buzunar apoi a fost dus și s-a efectuat percheziția fără martori, unde s-a depistat 2 blistere de la pastile, de care el nici nu știa. Cînd a fost o data la Nisporeni, de la Mazlov a sustras niște pastile subutex, a văzut unde erau și le-a furat. „Panpuh” i-a dat bani în schimbul pastilelor. Nu a cunoscut că Ciobanu și Mazlov vin la Chișinau cu o partidă de substanță subutex. Nu cunoștea cum puteau să ajungă mijloacele financiare transmise de Panpuh la Ciobanu. Cînd era cu Panpuh s-a întîlnit cu Ciobanu și a făcut o înscenare că- i transmite banii lui Ciobanu, de fapt nu i-a transmis banii lui Ciobanu, nu cunoaște de unde au ajuns la acesta banii transmiși de Panpuh lui. Inculpatul Ciobanu Gheorghii nu a recunoscut vina și a relatat că pe Mazlov și Mașnic îi cunoaște. La percheziție i-au găsit niște bani în hainele care erau puse la spălat, nu cunoaște de unde s-au luat banii dați, deoarece el bani nu avea, lui nu-i 4 aparțineau banii ridicați. Mazlov Denis l-a rugat să meargă cu el la Chișinău, nu știe ce treabă avea acesta în oraș. O dată a văzut pastile la Mazlov Denis acasă. Totodată, vina inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate este dovedită prin probele administrate. Astfel, martorul Cîșlari Timur a declarat că activează în calitate de ofițer principal de investigație al secției nr. 3 al Direcției nr. 4 (Antidrog) și în atribuțiile sale de serviciu, primordial intră descoperirea infracțiunilor legate de trafic ilicit de stupefiante. Înfăptuind măsuri speciale de investigație, a stabilit că pe teritoriul mun. Chișinău este implicat în desfacerea și consumul substanțelor ,,subutex” un grup de persoane. În scopul acumulării informației despre fenomenul dat, identificarea persoanelor implicate în afaceri tenebre, identificarea canalelor de pătrundere și depozitare a substanțelor controlate de stat, a fost nevoie de întreprins un complex de măsuri speciale de investigație prevăzute de Codul de procedură penală și de Legea RM nr. 59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații. Astfel, prin metode speciale a fost infiltrat un investigator sub acoperire, căruia i-au fost atribuite date cifrate Panpuh I. La 11.07.2013, Mașnic i-a comunicat că prețul unei pastile variază de la 500 la 600 lei în dependență de cantitatea solicitată și decizia realizatorului. Panpuh I. i-a transmis bani pentru procurarea unei pastile „subutex”. Ultimul a transmis investigatorului o pastilă în blister, pe care scria „subutex”. La 17.07.2013, investigatorul sub acoperire Panpuh I., fiind înzestrat cu 3500 lei, s-a întîlnit cu Mașnic Ruslan în sec. Botanica, mun. Chișinău și s-au deplasat în s. Marinici, r-nul Nisporeni, acțiunile fiind monitorizate prin urmărire vizuală. În s. Marinici, Mașnic Ruslan a transmis banii primiți de la investigator sub acoperire lui Ciobanu Gheorghe, iar ultimul i-a transmis lui Mașnic Ruslan pastilele de „subutex”, care la rîndul său le-a transmis investigatorul sub acoperire. La 18.07.2013, fiind prezentată spre recunoaștere de către procuror a fotografiilor, investigatorul sub acoperire l-a recunoscut pe Ciobanu Gheorghe, care i-a transmis lui Mașnic Ruslan pastilele de subutex. Materialele acumulate în cadrul înfăptuirii măsurilor speciale de investigații au fost documentate prin procese verbale de consemnare, atașate probele dobîndite și raportate procurorului. Procurorul a recunoscut ca pertinente și concludente materialele acumulate, iar judecătorul de instrucție a confirmat legalitate înfăptuirii acestora. În urma efectuării interceptărilor convorbirilor telefonice și analizei acestora, s-a stabilit că organizatorul afacerii tenebre este Mazlov Denis, posesor al automobilului de model Opel Corsa, număr de înmatriculare NS AM 983. Documentarea grupării în cauză a continuat. Interceptările convorbirilor telefonice au demonstrat legăturile între Mazlov Denis, utilizator al numărului 060930972, Ciobanu Gheorghe, utilizator al numărului 068779473, Mașnic Ruslan utilizator al numărului 078471550 și alte persoane implicate în desfacerea pastilelor de „subutex”, despre ce au fost întocmite stenografieri atașate la cauza penală, care au fost recunoscute ca legale, pertinente și concludente de către procuror și judecătorul de instrucție. Mașnic Ruslan a comunicat investigatorului sub acoperire, că în vara anului 2013, realizatorul principal a fost plecat în Italia, pentru a aduce o nouă partidă de pastile „subutex”. Faptul dat era confirmat prin analiza traversărilor hotarelor de către Mazlov Denis. Astfel, la 22.08.2013 au fost primite date că Mazlov Denis cu Ciobanu Gheorghe intuiesc să vină în mun. Chișinău, pentru realizarea unei cantități impunătoare de pastile „subutex”, fapt ce a impus în mod de urgență organizarea reținerii acestora. Ultimii au fost reținuți, fiind stopat automobilul lui Mazlov D. - aflat la volan și 5 Ciobanu G. în calitate de pasager. În urma efectuării percheziției, în automobilul de model Opel Corsa, număr de înmatriculare NS AM 983, au fost depistate și ridicate blistere cu inscripții „Subutex”, „RB Pharmaceuticals Limited 8mg Lot: 212204 SCAD.:03-2015, 0381219” cu 33 pastile. Au fost efectuate percheziții corporale la Mazlov D. și Ciobanu G. de la care au fost ridicate telefoanele mobile. Apoi, în s. Marinici, r-nul Nisporeni, s-a efectuat percheziția la domiciliul lui Mazlov D., în cadrul cărei au fost depistate și ridicate un blister cu inscripții „Subutex”, „RB Pharmaceuticals Limited 8mg Lot: 212204 SCAD.:03-2015, 0381219” cu 4 pastile, o geantă în care erau o cartelă SIM „Orange” cu nr. 1302104250735, șapte seringi de unică folosință, în interior cu urme vizibile de depuneri de o etimologie necunoscută, trei fiole transparente deschise, în interior pe pereți cu depuneri de o etimologie necunoscută, multiple blistere de la pastile cu inscripția „subutex” fără pastile, o folie din aluminiu, cu depuneri de culoare închisă în interior. La fel a fost depistat și ridicat un certificat în limbă străină că Mazlov Denis a primit 226 de pastile „subutex”, bani presupuși a fi obținuți pe cale criminale, printre care au fost identificate și bancnote utilizate la efectuarea achizițiilor de control. La domiciliul lui Ciobanu Gheorghe s-au depistat o bancnotă de 100 lei, obținută în urma înfăptuirii achiziției de control și o bucată de blister de la pastila „subutex”. La 23.08.2013, la domiciliu a fost reținut Mașnic Ruslan, la care în urma percheziției a fost depistată o pastilă de „subutex”, două blistere fără pastile de la „subutex”. Toate acțiunile au fost coordonate cu procurorul, iar rezultatele raportate în termen. Conform ordonanței, a fost inclus în grup ca ofițer de urmărire penală atribuindu-i-se și statut de ofițer de urmărire penală. Mașnic este un intermediar în repartizarea drogurilor, Mazlov introducea substanțele în țară, la indicația ultimului Ciobanu transmitea substanțele diferitor persoane. Inculpații se contactau prin telefon cînd făceau comanda de substanțe, se întîlneau la locurile stabilite, Mazlov era peste hotare, care dădea indicații lui Ciobanu de unde să ia substanțele, în ce cantitate și cui să le transmită, Mașnic contacta cu Mazlov, care îi spunea că este peste hotare și că toate tranzacțiile le poate face prin intermediul lui Ciobanu, el a relatat ca poate să aducă personal substanțele de peste hotare dar atunci era Mazlov peste hotare. Organizatorul grupului criminal organizat este Mazlov. Martorul Rudenco Sergiu a dat declarații analogice cu cele ale martorului Cîșlari Timur. Vinovăția inculpaților este dovedită și prin: procesele verbale de percheziție corporală, în automobil și în domiciliu (inclusiv la domiciliul lui Iolchin Alexandru) efectuate în privința învinuiților Mazlov Denis, Ciobanu Gheorghii și Mașnic Ruslan; procesele-verbale de ridicare a substanțelor narcotice în cadrul măsurilor speciale de investigație - achiziția de control și acțiunilor de urmărire penală - perchezițiilor corporale, în automobil și la domiciliu efectuate în privința învinuiților Mazlov Denis, Ciobanu Gheorghii și Mașnic Ruslan; procesele verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații - achiziția de control, controlul transmiterii banilor și investigația sub acoperire, înfăptuite cu ajutorul agentului sub acoperire Panpuh I. și controlul transmiterii banilor, interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre agentul sub acoperire și membrii grupării criminale menționate Mazlov Denis, Ciobanu Gheorghii și Mașnic Ruslan Victor; procesele verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație - 6 înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii grupării criminale, conform cărora se constată înțelegerea acestora privind înstrăinarea substanțelor narcotice, precum și legătura dintre aceștia, cu stenografiile anexate. Prin interceptarea convorbirilor telefonice și îmbinînd alte măsuri speciale de investigație nominalizate au fost identificate următoarele fapte, care au dat o bănuială rezonabilă de implicare a învinuiților în trafic ilicit de droguri, confirmate prin rețineri și efectuarea acțiunilor de urmărire penală (percheziții, ridicări, cercetări la fața locului etc.). Legăturile, clarificarea modalități de desfacere, locurile de întîlnire, prețurile și masa dozelor solicitate între figuranți se dețineau prin intermediul telefoanelor mobile. Descrierea convorbirilor telefonice integral în stenograme la consemnarea măsurilor speciale de investigație a fost una complicată din cauza volumului excesiv, iar aprecierea importanței acestora ar fi binevenit de efectuat prin reproducerea acestora la necesitate, rezultatele efectuării cărora au fost consemnate în procese verbale, la care au fost anexate stenograme și discuri CD-R, în care conțin înregistrări ale convorbirilor. În privința învinuiților au mai fost înfăptuite măsuri speciale de investigație: urmărirea vizuală, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) și prin alte mijloace tehnice, colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice, rezultatele efectuării cărora au fost consemnate în procese verbale, la care au fost anexate stenogramele și discurile DVD în care conțin înregistrări de imagini și convorbiri, care prezintă interes pe această cauză penală și în cumul cu celelalte probe pertinente și concludente, administrate legal dovedesc vinovăția membrilor grupării criminale indicate la săvîrșirea infracțiunilor incriminate (discuri audiate și vizualizate în ședința de judecată); rapoartele de expertiză chimică a substanțelor ridicate în cadrul măsurilor speciale de investigație, precum și perchezițiilor corporale, în automobil și la domiciliul inculpaților; procesele verbale de examinare și atașare a corpurilor delicte - substanțele ridicate în cadrul măsurilor speciale de investigație, precum și cele depistate în cadrul perchezițiilor corporale, în automobil și la domiciliu inculpaților și expertizate, mijloacele bănești transmise sub controlul organului de urmărire penală de către agentul sub acoperire inculpaților, precum și alte bunuri care prezintă interes pentru aflarea adevărului pe cauza penală dată. Examinînd materialele achizițiilor de control, efectuate de către ofițerii de investigație cu ajutorul agentului sub acoperire, s-a stabilit că o bancnotă cu nominalul de 200 lei, cu seria: G.0031 cu nr. 699194, o bancnotă cu nominalul de 200 lei, cu seria: G.0057 cu nr. 656069, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0081 cu nr. 020405, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0095 cu nr. 291391, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0086 cu nr. 132056, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0087 cu nr. 392766, o bancnotă cu nominalul de 100 lei RM, cu seria: F.0028 cu nr. 722440, sunt dintre bancnotele examinate prin procesele verbale de control a transmiterii banilor din 11.07.2013 și transmiși lui Panpuh Iurii, pentru a efectua măsurile speciale de investigație - achiziția de control de la Mașnic Ruslan, Mazlov Denis și Ciobanu Gheorghe, care au fost recunoscute în calitate de corp delict pe această cauză penală; procesele-verbale de recunoaștere după fotografie, prin care agentul sub acoperire Panpuh I. l-a recunoscut pe Mașnic Ruslan și Ciobanu Gheorghii, ca fiind persoanele de 7 la care a procurat de mai multe ori substanțe psihotrope, pe care le-a predate ofițerilor de investigație; rapoartele lucrătorilor Direcției nr. 4 (Antidrog) a INI MAI; corpurile delicte - un blister cu denumirea SUBUTEX, în care se conținea o pastilă, care, conform raportului de expertiză nr. 1224 din 18.07.2013, reprezintă pastilă de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 0,3505 grame, 5 blistere cu denumirea SUBUTEX, în care se conțineau 5 pastile, care, conform raportului de expertiză nr. 1246 din 22.07.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 1,9032 grame, un telefon mobil de model Nokia, cu IMEI- ul 352688045195837 și cartela SIM ORANGE 60930972, un telefon mobil de model Nokia 1600, cu IMEI-ul 356637009182485 și cartela SIM ORANGE 60329633, un telefon mobil de model Nokia, cu IMEI-ul 356293017611113 și cartela SIM MOLDCELL 078471550, un blister cu denumirea SUBUTEX, în care se conținea o pastilă, care conform raportului de expertiză nr. 1530 din 02.09.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 0,389 grame, două blistere cu denumirea SUBUTEX, în care nu se conțineau pastile, un blister cu denumirea SUBUTEX, în care se conțineau patru pastile, care conform raportului de expertiză nr.1516 din 02.09.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 1,552 grame, o cartelă ORANGE cu nr. 1302104250735, șapte seringi medicale de unică folosință întrebuințate, multiple blistere goale cu inscripția SUBUTEX, o folie de aluminiu cu depuneri de culoare închisă pe interior, o bancnotă cu nominalul de 200 lei RM, eu seria: G.0031 cu nr. 699194, o bancnotă cu nominalul de 200 lei RM, cu seria: G.0057 cu nr. 656069, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0081 cu nr. 020405, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0095 cu nr. 291391, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0086 cu nr. 132056, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0087 cu nr. 392766, o bancnotă cu nominalul de 100 lei RM, cu seria: F.0028 cu nr. 722440, o bancnotă cu nominalul de 5 lei RM, cu seria: B.0119 cu nr. 092698, un blister gol cu inscripția SUBUTEX, 33 blistere pastile, în care se conțineau 33 de pastile cu inscripția SUBUTEX, care, conform raportului de expertiză nr. 1531 din 03.09.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 12,936 grame, un pachet PREPAY al companiei ORANGE, cu nr. telefon 069790996 și cartela ORANGE cu nr. 1210089295262, un pachet PREPAY al companiei ORANGE, cu nr. telefon 060936610, un telefon mobil de model ATLANTA, cu IMEI-ul 357341041262236, pașaport, carte de identitate și carte de alegător de proveniență românească ce aparțin inculpatului Mazlov Denis, toate bunurile fiind ambalate și sigilate, au fost examinate și anexate la cauza penală. Instanța a statuat că nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la lipsa probării coparticipării tuturor inculpaților la comiterea infracțiunii de contrabandă și neîntrunirea conceptului de ,,grup criminal organizat”, deoarece este dovedit faptul că chiar dacă nu au participat nemijlocit la trecerea peste frontiera de stat prin nedeclarare a substanțelor psihotrope de către Mazlov, inculpații Ciobanu și Mașnic știau despre proveniența substanței psihotrope buprenorfin, avînd legături strînse între ei, precum cu alte persoane nestabilite de OUP, ce țineau de importul ilegal și comercializarea acestor substanțe pe teritoriul RM, conform schemei infracționale anexat la dosar și reflectată în probatoriul administrat, ce atestă acțiunile în ansamblu și 8 concertate ale inculpaților la comiterea celor două infracțiuni, în cadrul grupului criminal organizat, cu împărțirea între ei a rolurilor, și anume fiind relevat, inclusiv din depozițiile martorilor Cîșlari și Rudenco, ce se coroborează cu interceptările convorbirilor telefonice și înregistrările video efectuate, că rolurile grupului, la care coparticipă și alte persoane nestabilite, au fost divizate foarte strict și Mașnic era un intermediar în repartizarea drogurilor, identificînd persoanele solicitante de psihotrope, Mazlov introducea substanțele în țara cu acordul și cunoștința celorlalți membri ai grupului dirijînd și întreaga activitate de distribuție, iar la indicația lui Mazlov, Ciobanu, fiind din același sat cu ultimul și un apropiat din copilărie a acestuia, după cum ambii au confirmat în ședință, transmitea substanțele diferitor persoane pe care le găsea Mașnic. Conform art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Elementele de fapt stabilite, determină concluzia că, prin distribuirea rolurilor, o anumită statornicie în relațiile dintre membrii grupului dat, coordonarea acțiunilor lor, caracterul retras al grupului, infiltrarea agentului sub acoperire fiind posibilă doar la recomandarea cunoscutului lui Mașnic Ruslan, cet. Iolchin Alexandr, scopul unic determinat al acestora - de a importa și realiza substanțe psihotrope ce constituie novație pentru RM. Versiunea inculpaților Mazlov și Ciobanu că reținerea lor și a percheziției automobilului Opel Corsa, posesorul cărui este inculpatul Mazlov Denis, ar fi fost o înscenare, ei fiind mai întîi reținuți, apoi instruiți, și ulterior din nou efectuată reținerea deja cu înregistrarea acesteia, anterior fiind bruscați fizic și verbal, se infirmă, pe lîngă declarațiile martorilor Rudenco și Cîșlari, prin înregistrarea autorizată respectivă, dar și prin audierea suplimentară a martorului Rudenco Serghei, care în ședința de judecată a comunicat că ce ține de faza reținerii, era în automobil de model ,,Mercedes Vito”, unde este video registrator, este automobilul personal al său, în al doilea echipaj erau alți 2 ofițeri de investigație Conțevici Oleg și Cîșlari Timur, al doilea echipaj vizual au stabilit că automobilul de model Opel Corsa ce aparținea lui Mazlov și împreună cu Ciobanu s- a oprit în fața cafenelei ,,La plăcinte” în urma căreia l-au anunțat la telefon unde s-au oprit, după aceea, el cu automobilul personal s-a apropiat de automobilul lui Mazlov, grupa de reținere de la Fulger au lucrat la reținere, dupa ce au fost reținuți s-a purces la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, declarațiile sale pot fi confirmate prin înregistrarea de pe videoregistrator. Acolo se observa că Conțevici cu telefonul personal efectua înregistrarea autorizată, ceea ce este indicat în procesul-verbal de percheziție. Instanța de judecată a recunoscut în calitate de document, în conformitate cu art. 157 Cod de procedură penală, înregistrarea video prezentată de pe videoregistratorul automobilului ,,Mercedes Vito”. Discul ACME CD-R, fiind vizualizat în ședință, confirmă cele expuse de martorul Rudenco. Declarații similare a dat în ședință și martorul Conțevici Oleg. Alegațiile inculpaților Mazlov și Ciobanu că ar fi fost maltratați fizic și verbal la momentul percheziției, au fost verificate în urma dispunerii de instanță a verificării faptului dat, conform Protocolului de la Istanbul cu privire la combaterea torturii și tratamentelor inumane și degradante. Prin ordonanța Procuraturii mun. Chișinău din 16 iunie 2014 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale, lipsa oricărei aparențe de tortură fiind conformată și prin materialele video enunțate și declarațiile martorilor audiați, care 9 coroborează între ele, instanța apreciind declarațiile respective la fel ca o versiune de ușurare a situației acestora și de apărare, în același context fiind exclusă versiunea înscenării. Totodată, instanța a exclus ipoteza provocării, facilitării sau încurajării inculpaților la comiterea faptelor, acțiunile de investigație fiind efectuate în strictă conformitate cu art. 132 ind. 1-12 Cod de procedură penală. Astfel, investigatorul sub acoperire, efectuînd achizițiile de control și urmărirea vizuală, documentate corespunzător, doar a confirmat cele stabilite în urma percheziției la cet. Iolchin Alexandr, fapt de la care a pornit investigația, prin infiltrarea acestuia observînd și stabilind acțiunile concrete ale inculpaților, inclusiv cele de contrabandă și distribuție ulterioară, elemente infracționale existența cărora nu depind de intervenirea investigatorului sub acoperire. În cazul în care abstractizăm intervenirea investigatorului sub acoperire, existența infracțiunilor în sarcina inculpaților este dovedită indubitabil, or trecerea ilegală peste frontiera de stat în RM a substanțelor psihotrope de inculpatul Mazlov Denis, după cum este dovedit - cu acordul și voința directă a celorlalți inculpați Ciobanu și Mașnic, este recunoscută de inculpatul Mazlov, care parțial a confirmat că a trecut astfel de substanțe de 2 ori în RM, la fel stabilindu-se din declarațiile martorilor Cîșlari și Rudenco, însoțite de înregistrările video, confirmarea expresă a distribuirii de droguri de către inculpatul Mașnic Ruslan, anterioară intervenirii investigatorului sub acoperire, la fel, însăși cele două achiziții de control probează și în ipoteza concretă, ce constituie doar un episod concret a circulației substanței psihotrope, nu a existat provocare, facilitare sau încurajare a investigatorului de a i se vinde aceste substanțe, el limitîndu-se la solicitarea acestora, adică avînd rol pasiv și documentînd aceste acțiuni conform legislației. La fel și interceptările telefonice, procesele-verbale de percheziție la domicilii și în automobil, dovedesc circulația substanțelor psihotrope în general și constant de către inculpați, în afara episodului circulației probat prin achizițiile de control prin participarea investigatorului sub acoperire. Mai mult, reținerea inculpaților Mazlov și Ciobanu cu o partidă mare de pastile (33 bucăți), a intervenit în urma unor informații operative, fără a exista nici o tangență cu careva acțiuni ale OUP, fapt care a fost confirmat inclusiv de inculpații Mazlov și Ciobanu, care au explicat scopul deplasării la Chișinău prin treburi de familie a lui Mazlov și însoțirea acestuia de Ciobanu pentru a nu-i fi plictisitor, el recunoscînd posesia acestei partide de substanțe. În cauza Ali vs România din 09 noiembrie 2010, Curtea Europeană a statuat că: ,,…jurisprudența sa recentă privind art. 6, în care a stabilit o distincție clară între conceptul de înscenare și folosirea tehnicilor legale ale activităților sub acoperire și a reafirmat obligația instanțelor interne de a efectua o examinare atentă a materialului de urmărire penală atunci cînd un acuzat invocă o înscenare din partea poliției.” În acest context, Curtea a stabilit, de asemenea, că funcția sa în temeiul art. 6 § 1 nu este să determine dacă anumite probe au fost obținute în mod ilegal, ci mai degrabă să examineze dacă o asemenea „ilegalitate” a avut drept consecință încălcarea altui drept protejat de convenție; astfel, trebuie să examineze calitatea evaluării de către instanțele interne a pretinsei înscenări și să se asigure că acestea au respectat în mod corespunzător drepturile acuzatului la apărare, în special dreptul la o procedură contradictorie și la egalitatea armelor [a se vedea Ramanauskas, citată anterior, pct. 49-61; Malininas împotriva Lituaniei, nr. 10071/04, pct. 34-35, 1 iulie 2008; Bykov împotriva Rusiei (MC), nr. 4378/02, pct. 88-93, 10 martie 2009; și Constantin și Stoian, citată anterior, 10 pct. 54]. În vasta sa jurisprudență în ceea ce privește acest subiect, Curtea a stabilit că înscenarea încalcă art. 6 § 1 din convenție și este diferită de folosirea tehnicilor legale ale activităților sub acoperire în anchetele penale. Aceasta susține că, deși utilizarea metodelor speciale de investigație - în special, a tehnicilor sub acoperire - nu poate încălca în sine dreptul la un proces echitabil, riscul pe care îl implică instigarea de către poliție prin asemenea tehnici presupune ca folosirea acestor metode să fie menținută în limite bine determinate (a se vedea Ramanauskas, citată anterior, pct. 51). De asemenea, Curtea a stabilit că instigarea de către poliție are loc atunci cînd ofițerii implicați - fie membri ai forțelor de ordine, fie persoane care acționează în baza ordinului acestora - nu se limitează la a investiga activitatea infracțională într-un mod în principal pasiv, ci exercită o anumită influență asupra subiectului astfel încît să îl incite la săvîrșirea unei infracțiuni care altfel nu ar fi fost săvîrșită, cu scopul de a face posibilă stabilirea infracțiunii, și anume de a oferi probe și de a începe urmărirea penală (a se vedea Teixeira de Castro, citată anterior, pct. 38). Pornind de la argumentele expuse mai sus, instanța a atestat că ofițerul de poliție sub acoperire s-a limitat la „investigarea activității infracționale într-un mod în principal pasiv”, nefiind stabilite limite determinative de comitere a infracțiunilor incriminate inculpaților. Argumentul avocatului inculpatului Mașnic Ruslan, Breazu Sergiu, cu privire la neincluderea inculpatului Mașnic în ordonanța de începere a urmăririi penale se infirmă prin conținutul ordonanței din 22 august 2013, ce atestă începerea urmăririi penale în privința lui Mazlov, Ciobanu și a altor persoane nestabilite de organul de urmărire penală, ce nu îl exclude pe inculpatul Mașnic, deoarece nu este limitat cercul persoanelor în privința cărora este dispusă începerea urmăririi penale, incluzîndu-l și pe ultimul. Argumentul avocatului Breazu Sergiu, cu privire la faptul că prin ordonanța procurorului din 12.07.2013 a fost numită expertiză chimică a pastilei „Subutex”, de la achiziția de control ale lui Mașnic Ruslan din 11.07.2013, cu ulterioara obținere a raportului de expertiză nr. 1224, însă pe o altă cauză penală - 2013031472, și că pe aceiași cauză penală a fost numită și expertiza chimică pe a doua achiziție, nu poate fi reținut de instanța de judecată, deoarece prezenta cauză nr. 2013031860 a fost disjunsă din cauza penală nr. 2013031472, prin ordonanța ulterioară din 22 august 2013 a procurorului Procuraturii mun. Chișinău Vinițchi Pavel, fapt prin ce se explică și următorul argument invocat, că procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză din 23.08.2013 este deja pe dosarul penal 2013031860, or la 23 august 2013 cauza penală prezentă deja era disjunsă din cea în cadrul căreia s-au efectuat expertizele. Argumentele avocaților inculpaților Mașnic și Ciobanu, referitor la faptul necomiterii infracțiunii de contrabandă de inculpații enunțați, nu pot fi reținute din motivele expuse ale cunoștinței acestora despre contrabanda comisă repetat de inculpatul Mazlov, pe care o conștientizau și acceptau, facilitînd-o prin alimentarea cu surse bănești provenite din vînzări, și beneficiind de pe urmele acesteia, și neintrînd doar în rolul lor comiterea nemijlocită, or caracteristica grupului criminal organizat atestă concluzia că nu este necesar neapărat ca orice infracțiune să fie comisă prin acțiunea nemijlocită a fiecăruia din membrii grupului, ei fiind absolviți de răspundere doar dacă nu știu de comiterea de unul din membrii grupului a infracțiunii (Hotărîrea 11 Plenului CSJ nr. 23/2004). Argumentul avocatului inculpatului Mașnic Ruslan, Breazu Sergiu, că tot pe cauza penală nr. 2013031472, deja după disjungarea cauza penală nr. 2103031860, prin ordonanța procurorului din 28.08.2013 are loc numirea expertizei chimice pe substanța depistată la Mașnic Ruslan în timpul percheziției și ulterior raportul de expertiză nr. 1530 de asemenea se argumentează pe cauza penală nr. 2013031472 și nu 2013031860, același argument invocat și în privința ordonanța privind dispunerea efectuării percheziției și încheierea judiciară respectivă din 26.07.2013 este pe cauza penală nr. 2013031472, și chiar după disjungarea dosarului penal nr. 2013031860 procesul verbal privind efectuarea percheziției din 23.08.2013 de asemenea este în cadrul cauzei penale nr. 2103031472 și nu 2013031860, s-a reținut de instanța de judecată ca fiind o eroare a OUP, avînd în vedere multitudinea cauzelor penale intentate/disjunse și conexate pe faptele date, se cataloghează ca eroare materială dar care nu este corectată și urmează a se lua în considerare la individualizarea pedepsei conform art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală. Instanța a admis argumentul avocatului Breazu Sergiu că nu a fost respectată procedura efectuării percheziției sau ridicării de obiecte și documente, că în pofida stipulărilor art. 128 Cod de procedură penală, reprezentanții OUP nu au cerut predarea benevolă a obiectelor sau documentelor care urmează a fi ridicate, or prin prisma art. 131 Cod de procedură penală, în procesul-verbal respectiv lipsesc înscrierile vizînd executarea cerinței predării benevole a obiectelor solicitate, dar această constatare nu poate determina nulitatea procesului-verbal, avînd caracter formal. Argumentul avocaților Vizdoga Ion și Breazu Sergiu că, contrar dispozițiilor art. 132/5 alin. (9) din Cod de procedură penală, în dosarul penal supus examinării nu există încheierea motivată a judecătorului de instrucție privind folosirea datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta, nu poate fi reținut deoarece în speță a avut loc disjungerea, iar în conformitate cu art. 279/2 Cod de procedură penală, disjungerea unei cauze privitoare la participanții la una sau la mai multe infracțiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va răsfrînge negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești. La dispunerea conexării sau disjungerii cauzelor penale, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, emite ordonanța respectivă. Prin urmare, textul de lege enunțat presupune doar emiterea ordonanței procurorului de disjungere, fără necesitatea ca pentru datele obținute în urma măsurilor speciale de investigații să se emită și o încheiere de folosire în cauza disjunsă, or toate materialele obținute pe o cauză de bază sunt valabile și comune pentru cauza disjunsă, același principiu operînd și pentru cauza conexată. Argumentele avocatului Vizdoga Ion că declarațiile martorilor acuzării Cîșlari T., Rudenco S. și Conțevici O., care de fapt sunt membrii grupului de urmărire penală conform ordonanței procurorului, nu pot fi reținute de instanța de judecată, conform art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, 12 de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. În speță sînt întrunite toate cele trei condiții care nu este necesar să fie cumulative, care permit audierea ofițerului de investigații, cei trei martori făcînd parte din grupul de ofițeri de investigație format prin ordonanța procurorului din 25 iunie 2013, astfel ei participînd la reținere, probele au fost dobîndite prin intermediul lor și s-au invocat anumite abuzuri pretinse a fi admise de ei, criterii care permit audierea acestora referitor la circumstanțele cauzei penale, context în care nu este limitată audierea acestora doar la modul de dobîndire a probelor, mai mult practica constantă a CEDO atestă încălcări atunci cînd nu sînt audiate aceste persoane, or învinuirea nu este bazată doar pe declarațiile lor exclusive. Argumentele avocatului Ion Vizdoga, cu privire la succesivitatea anterioară a disjungerilor pînă la cauza penală 860, nu sunt pertinente soluționării prezentei cauze penale, prevederile art. 279/1 Cod de procedură penală fiind respectate la disjungere, mai mult, întrunirea criteriilor de disjungere este o chestiune de apreciere a OUP, nefiind pasibilă verificării și aprecierii de instanța de judecată. Argumentul avocatului Vizdoga Ion, cu privire la lipsa ordonanței de începere a urmăririi penale pe capătul de acuzare în baza art. 46, 248 Cod penal, se infirmă prin ordonanța de începere a urmăririi penale din 22 august 2013 și procesul-verbal de constatare a infracțiunii din aceiași dată, cauză penală conexată cu cea disjunsă din cauza penală 2013031474, ce atestă valabilitatea probelor obținute în cadrul cauzei penale 474 pentru cauza penală 860, indiferent de infracțiunea pe faptul căreia a fost pornit dosarul penal inițial, Codul de procedură penală nestabilind careva interdicții în acest sens, mai mult decît atît, ofițerii de investigații au acumulat probe pe cauza penală inițială pe fapt, ulterior stabilindu-se din aceste probe existența indiciilor unei alte infracțiuni, fiind pornită urmărirea penală și pe indiciile acesteia, conexată cu prima, nefiind stabilit vreun temei de declarare a nulității acestor probe, care sunt comune celor două infracțiuni aflate în conexitate și concurs real. Instanța a admis argumentele avocatului inculpatului Mazlov, cu privire la lipsa întrunirii tuturor calificativelor ce intră în modalitățile de comitere și întrunire a laturii obiective a infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor psihotrope, și anume, din incriminarea alternativă stabilită de OUP: prin producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, este invocată și confirmată doar procurarea, păstrarea expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope (lipsind producerea, prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea). Totodată nu poate fi reținut argumentul avocatului Adrian Condurari referitor la neîntrunirea calificativului „cu utilizarea substanțelor narcotice sau psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă”, cu referire la Lista substanțelor psihotrope aprobată prin HG nr. 1088/2004, deoarece într-adevăr în Lista 2 a Tabelului 3 este inclusă bupenorfinul ca substanță psihotropă utilizată în scopuri medicale, dar calificatul respectiv este inclus în contextul circulaței acestei substanțe (cu calificativele expuse - procurare etc.), consumul acesteia constituind doar o agravantă în acest contextul circulației ilegale, or simpla utilizare nu este interzisă dacă este prescrisă de medic în modul prevăzută de legislația RM, pe teritoriul RM. Argumentele avocatului Condurari Adrian că materialele cauzei nu confirmă că 13 Mazlov Denis ar fi avut intenție de înstrăinare a substanței psihotrope, și că acest preparat medical i-a fost prescris în calitate de tratament al tulburării incluse în grupul de coduri FI 1 din clasificarea diagnostică ICD-10, și a fost eliberat acestuia pentru a se trata în Italia, nu poate fi reținut, deoarece aceste preparate au fost repetat transportate peste teritoriul vamal al RM prin introducere fără declarare, este dovedită înstrăinarea concretă a acestor substanțe și ultima intenție de vînzare a unei partide de 33 pastile, în contextul faptic stabilit, nefiind plauzibile argumentele consumului propriu cu păstrarea în automobil a acestei cantități impunătoare, deplasarea în mun. Chișinău pentru careva treburi, dar nu în scop de înstrăinare a substanțelor și păstrarea doar pentru consum personal, or pe lîngă probatoriul administrat, referitor la prescripția medicală, însăși inculpatul Mazlov s-a contrazis în declarații, deoarece nu a putut răspunde de ce în certificatul medical prescris, este indicat că durata întrebuințării pastilelor la număr 108 este de 90 zile în contextul în care urma să consume cîte 4 pastile pe zi, or dacă acestuia i s-ar fi prescris cîte patru pastile pe zi, într-o perioadă de 90 de zile ar fi avut nevoie de 360 de pastile și nu de 108 pastile, iar împărțind norma sa de 4 pastile pe zi la 108 pastile prescrise, obținem o prescriere medicală dor pentru 27 de zile, contrar celor 108 zile indicate, fapte ce demonstrează odată în plus că, nu scopul medical a constituit temei de achiziție a paștilor respective, scop pentru care inculpatul Mazlov nu este la curent adecvat, scopul demonstrat fiind înstrăinarea și distribuirea acestor substanțe interzise circulației. Probele administrate nemijlocit în ședința de judecată în conformitate cu art. 314 Cod de procedură penală, cu analiza fiecărei probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de judecată a respins argumentele apărării bazate pe art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală, și anume că hotărîrea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, deoarece concluziile nu se bazează pe declarațiile martorului protejat, cei trei ofițeri de investigație fiind audiați în strictă conformitate cu prevederile art. 90 Cod de procedură penală, conform alegațiile expuse mai sus, declarațiile lor se confirmă și coroborează integral atît cu probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, precum și cu celelalte acte procesuale efectuate în cadrul procesului penal care nu constituie măsuri speciale de investigație (percheziții, rapoarte de expertiză, corpuri delicte, parțial explicații ale inculpaților). Or, pe lîngă argumentele expuse anterior, abstractizarea activității speciale de investigație, conform specificului infracțiunilor descoperite, ce se caracterizează prin cerc închis de persoane, relații bazate pe încredere cîștigată sau transmisă, ar determina imposibilitatea descoperirii acestor infracțiuni, și respectiv extinderea acestui fenomen social periculos și cu impact negativ asupra sănătății populației, or anume acesta este scopul măsurilor speciale de investigație statuat de art. 132/1 alin. (2) Cod de procedură penală, că măsurile speciale de investigații se dispun și se efectuează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: pe altă cale este imposibilă realizarea scopului procesului penal și/sau poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor; există o bănuială rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvîrșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, cu 14 excepțiile stabilite de lege; acțiunea este necesară și proporțională cu restrîngerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceste trei condiții cumulative sunt întrunite în speță: 1. referitor la imposibilitatea realizării scopului și posibilitatea prejudicierii activității de administrare a probelor este argumentată mai sus incidența acestei condiții; 2. referitor la bănuiala și încadrarea gravității infracțiunilor este un fapt incontestabil și statuat de art. 16 Cod penal, calificarea acestora ca fiind gravă și deosebit de gravă; 3. analiza celor două principii de mai sus, determină concluzia că restrîngerea dreptului la viață privată a inculpaților justifică necesitatea și este proporțională cu scopul urmărit al descoperirii unor asemenea infracțiuni, în privința cărora subzidă ipoteza extinderii în cazul nedescoperirii și au un grad de periculozitate deosebit, or în sensul statuat de CEDO (cauza Schmidberger v. Austria) scopul legitim expus nu putea fi atins prin măsuri mai puțin restrictive. Mai mult, acțiunile speciale de investigație au fost legalizate corespunzător, asupra acestora expunîndu-se judecătorul de instrucție. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, de limitele pedepsei prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) și art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, că infracțiunile săvîrșite sunt grave și deosebit de grave, că inculpații sunt caracterizați pozitiv, nu au antecedente penale, inculpatul Ciobanu este căsătorit și are un copil la întreținere, de acțiunile și rolurile fiecăruia dintre membrii grupului, rolul de introducere nemijlocită în țară a pastilelor de inculpatul Mazlov și dirijarea activității de distribuție, rolul de realizator- intermediar a inculpatului Mașnic și rolul de realizator a inculpatului Ciobanu, și de cantitatea impunătoare de pastile descoperite.

Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 10 ani închisoare și în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor aplicate, să le fie stabilită pedeapsa definitivă de 20 ani închisoare, cu executare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. Apelantul a indicat că instanța nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite de inculpați, nu a luat în considerație că art. 217/1 alin. (4) Cod penal prevede că pedeapsă complimentară privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani, și nu a aplicat pedeapsa complimentară. Astfel, instanța de judecată nu a ținut cont de personalitatea inculpaților, și anume că la moment nu erau implicați în vreo activitate stabilă și utilă societății, că infracțiunile pentru care sunt învinuiți sunt din categoria celor deosebit de grave, de faptul că traficul ilicit de substanțe narcotice și consumul abuziv de droguri este problema majoră a societății, care și menține tendințele de influență negativă atît asupra situației infracționale, cît și asupra sănătății publice. 3.1. Avocatul Alexandru Carapunarlî și inculpatul Mașnic Ruslan la fel au declarat apeluri, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultimul să fie achitat pe art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motivul inexistenții faptei infracționale sau procesul penal pe acest capăt de învinuire să 15 fie încetat din cauza erorilor procesuale, și să fie reîncadrate acțiunile inculpatului de la art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) la art. 217/5 alin. (1) Cod penal. Apelanții au indicat că acuzarea nu a probat faptul existenței unui grup criminal organizat, la comiterea infracțiunii de contrabandă, în care să fie implicat în calitate de participant și Mașnic Ruslan. Nu există probe pertinente și utile care ar demonstra că Mașnic Ruslan a comis cel puțin una din modalitățile acțiunii din latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal. Calificativul de la art. 46 din Cod penal nu a fost demonstrat de acuzare. Acuzatorul era obligat să-i înainteze învinuirea lui Mașnic Ruslan, conform modalității exacte a acțiunilor laturii obiective a infracțiunii de contrabandă prevăzute de art. 248 Cod penal, trebuia să demonstreze concret acțiunea comisă de el. Prin probe utile, la care partea apărării ar fi trebuit să aibă acces, trebuia să se demonstreze că plasarea de SUBUTEX, pe teritoriul Republicii Moldova era imposibilă din alte surse. Ori, careva dovezi în acest sens, nu au fost aduse. Acuzarea nu a dovedit existența calificativului ,,de două sau mai multe persoane”. Din materialele dosarului reiese că organul de urmărire penală a pornit urmărirea penală pentru infracțiunea de contrabandă, abia la data de 22.08.2013. Calificarea se face exclusiv potrivit art. 248 alin. (2) Cod penal, în cazul contrabandei cu substanțe narcotice și psihotrope. Unica probă pertinentă folosită de acuzare, constă în informația pusă la dispoziție de un investigator sub acoperire, despre existența reală a căruia nu se știe nimic. În volumele cauzei penale respective, nu sunt administrate informații dobîndite prin masurile speciale de investigații de rigoare care ar privi intrarea în contact a investigatorului sub acoperire Panpuh I. cu Mașnic Ruslan. Toate înregistrările audio și stenogramele convorbirilor existente, denotă deja unele relații de încredere, fără, însă să fie careva probe, întru documentarea modalității de cunoștință a lui Mașnic Ruslan cu investigatorul sub acoperire. Iolchin Alexandr nu a fost audiat în respectiva cauză penală, într-o careva calitate procesuală. Partea apărării nu este convinsă de faptul că dacă nu ar fi fost instigarea, încurajarea sau facilitarea investigatorului sub acoperire, infracțiunea ar fi fost comisă. Acuzarea nu a demonstrat reuniunea stabilă și înțelegerea prealabilă a inculpaților. Mașnic Ruslan este consumator de droguri și are nevoie de tratement adecvat, pentru a putea să revină la viață normală ca să poată să-și crească copilul minor. Probele materiale în mare măsură sunt de proveniență dubioasă. 3.2. A declarat apel și avocatul Andrian Condurari, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie reîncadrate acțiunile lui Mazlov Denis de la art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, și să fie încetat procesul penal pe art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Apelantul a invocat că lui Mazlov Denis, fiind consumator de substanțe narcotice, aflîndu-se cu lucrul și traiul temporar în Italia, i-a fost prescris tratament cu substanța psihotropă SUBUTEX, de către o instituție medicală. La rîndul său, Mașnic Ruslan fiind consumător de droguri, cunoscînd despre 16 deținerea de către Mazlov Denis a substanței SUBUTEX, fiind la acesta în vizită, a sustras de la el cîteva pastile SUBUTEX și le-ascuns în niște tufișuri. Astfel, în ce privește calificarea acțiunilor lui Mazlov Denis în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, pe acest capăt de învinuire acțiunile lui urmau a fi calificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece nu s-a constat că inculpatul ar fi înstrăinat vre-o cantitate de substanță - Subutex, vre-o dovadă în acest sens lipsind la materialele dosarului. Sentința este bazată pe declarațiile martorilor - colaboratori de poliție, care au participat la acțiunile de urmărire penală și sunt persoane cointeresate în învinuirea lui Mazlov Denis, precum și pe presupunerile acuzatorului de stat. Nu este clară concluzia instanței privind conceptul de ,,grup criminal organizat”, doar prin faptul că Mașnic R. cunoștea despre proveniența Subutex-ului, fiind prieten cu Mazlov. Instanța de fond nu a dat nicio apreciere faptului că substanța Subutex a fost adusă de către Mazlov D. pe teritoriul RM în cantități mici, pentru consumul personal și pentru a nu întrerupe tratamentul medical prescris de instituția medicală din Italia. Calificativul “de un grup criminal organizat” este o presupunere neîntemeiată a acuzatorului, deoarece din materialele speței nu se confirmă stabilitatea și statornicia presupusului grup ca criterii a acestei forme de participație, precum nu se confirmă și intenția unică a grupului sau chiar individuală formată din timp, de a săvîrși înstrăinarea substanței psihotrope. S-a constatat lipsa ordonanței de pornire a urmăririi penale în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Din acest considerent apărarea a solicitat încetarea urmăririi penale pe capătul de învinuire în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Apariția misterioasă la dosar a ordonanței de conexare a cauzelor penale din 22.08.2013, ordonanței privind începerea urmăririi penale din 22.08.2013 și procesului- verbal de constatare a infracțiunii din 22.08.2013, trezesc un șir de întrebări. Chiar dacă exista ordonanța de începere a urmăririi penale pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, instanța de judecată urma să aplice din oficiu prevederile hotărîrii Plenului CSJ nr.2 din 26.12.2011, potrivit căror acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor peste frontiera vamală a R. Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni, prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și, după caz, de art. 217 sau de art. 217/1 Cod penal. Respectiv, acțiunile de transportare a medicamentului Subutex peste frontiera vamală a RM de către Mazlov Denis urmau a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și de art. 217 alin. (4) Cod penal (în proporții deosebit de mari), deoarece la urmărirea penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constat că inculpatul ar fi înstrăinat vre-o cantitate de substanță - Subutex, vre-o dovadă în acest sens lipsind la materialele dosarului. 3.3. Și avocatul Ion Vizdoga a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie încetat procesul penal în privința lui Ciobanu Gheorghe pe art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, și ultimul să fie achitat pe art. 217/1 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de el. Apelantul a invocat că Mașnic Ruslan doar l-a contactat telefonic pe Ceban 17 Gheorghe numindu-i o întîlnire în sat. După această întîlnire într-adevăr Mașnic Ruslan s-a întors cu niște pastile de SUBUTEX, dar de unde au apărut la acesta nu este posibil de constatat cu certitudine, dacă ascultînd discuția între el și agentul sub acoperire constatăm că Mașnic declara că le-a luat din acele tufișuri unde anterior le-a ascuns după ce le-a furat de la Mazlov Denis, chiar atunci cînd s-a întîlnit cu Cebanu Gheorghe. Martorii acuzării Cîșlari T., Rudenco S. și Conțevici O. sunt membrii grupului de urmărire penală conform ordonanței procurorului, care în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală pot fi audiați doar la capitolul modului de dobîndire a mijloacelor de probă dobîndite de acestea în cauza penală. Cele relatate de ei în cadrul măsurilor speciale de investigații și de urmărire penală nu pot fi luate în considerație, deoarece legislația procesual-penală nu admite astfel de probe. Probele prezentate de acuzare și acceptate de instanța de fond nu vorbesc despre faptul implicării lui Ceban Gheorghe în careva acțiuni ilegale de realizare a pastilelor SUBUTEX. Se constată transferul mijloacelor de probă dobîndite prin măsurile speciale de investigații dintr-o cauză penală în altă cauză penală fără autorizarea judecătorului de instrucție în baza unei încheieri motivate, fapt ce generează în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, neadmiterea în această cauză penală a probelor dobîndite cu încălcări esențiale a prevederilor Codului de procedură penală. Pe episodul de contrabandă urmează a fi dispusă încetarea din motivul lipsei ordonanței de pornire a procesului penal. Necesitatea începerii urmăririi penale în fiecare caz separat rezultă și din principiul oficialității procesului penal, prevăzut de art. 28 Cod de procedură penală Apariția misterioasă la dosarul penal a ordonanței de conexare a cauzelor penale din 22.08.2013, ordonanței privind începerea urmăririi penale din 22.08.2013 și procesului-verbal de constatare a infracțiunii din 22.08.2013, trezesc un șir de întrebări. Este evidentă falsificarea acestor ordonanțe.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, cît și a încheierii din 15 mai 20105 privind corectarea erorilor materiale evidente din dispozitivul deciziei, apelurile apărării au fost respinse ca nefondate. Apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre. Mazlov Denis a fost condamnat în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 5 ani închisoare și în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 11 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd din 22 august 2013. Mașnic Ruslan a fost condamnat în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal 18 la 4 ani închisoare și în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd din 23 august 2013. Ciobanu Gheorghii a fost condamnat în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare și în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 7 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd din 22 august 2013. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor administrate, care au fost apreciate corect, instanța încadrînd just acțiunile inculpaților în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor narcotice sau psihotrope în scop de înstrăinare, prin procurarea, păstrarea expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, săvîrșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice sau psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvîrșită de un grup criminal organizat, și în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, ca contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor psihotrope, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvîrșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Instanța de fond a cercetat și reținut la pronunțarea sentinței probe care confirm vinovăția inculpaților, probe care sunt reținute și de către instanța de apel, cum ar fi: declarațiile martorilor Cîșlari T. și Rudenco S.; procesele-verbale de percheziție corporală, în automobil și la domiciliu (inclusiv la domiciliul lui Iolchin Alexandru) efectuate în privința inculpaților; procesele-verbale de ridicare a substanțelor narcotice în cadrul măsurilor speciale de investigație - achiziția de control și acțiunilor de urmărire penală - perchezițiilor corporale, în automobil și în domiciliu efectuate în privința inculpaților; procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații - achiziția de control, controlul transmiterii banilor și investigația sub acoperire, înfăptuite cu ajutorul agentului sub acoperire, Panpuh I., și controlul transmiterii banilor, interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre agentul sub acoperire și membrii grupării criminale 19 menționate Mazlov Denis, Ciobanu Gheorghii și Mașnic Ruslan; procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație - înregistrarea convorbirilor telefonice dintre membrii grupării criminale, conform cărora se constată înțelegerea acestora privind înstrăinarea susbstanțelor narcotice, precum și legătura dintre aceștia, cu stenografiile anexate. Prin interceptarea convorbirilor telefonice și îmbinînd alte măsuri speciale de investigație nominalizate au fost identificate următoarele fapte, care au dat o bănuială rezonabilă de implicare a inculpaților în trafic ilicit de droguri, confirmate prin rețineri și efectuarea acțiunilor de urmărire penală (percheziții, ridicări, cercetări la fața locului etc.). Legăturile, modalități de desfacere, locurile de întîlnire, prețurile și masa dozelor solicitate între figuranți se dețineau prin intermediul telefoanelor mobile. Descrierea convorbirilor telefonice integral în stenograme la consemnarea măsurilor speciale de investigație a fost una complicată din cauza volumului excesiv, iar aprecierea importanței acestora ar fi binevenit de efectuat prin reproducerea acestora la necesitate, rezultatele efectuării cărora au fost consemnate în procese-verbale, la care au fost anexate stenograme și discuri CD-R în care conțin înregistrări ale convorbirilor. În privința învinuiților au mai fost înfăptuite măsuri speciale de investigație: urmărirea vizuală, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice, rezultatele efectuării cărora au fost consemnate în procesele-verbale, la care au fost anexate stenogramele și discurile DVD în care conțin înregistrări de imagini și convorbiri, care prezintă interes pe această cauză penală și în cumul cu celelalte probe pertinente și concludente, administrate legal dovedesc vinovăția membrilor grupării criminale indicate la săvîrșirea infracțiunilor incriminate (discuri audiate și vizualizate în ședința de judecată); rapoartele de expertiză chimică a substanțelor narcotice ridicate în cadrul măsurilor speciale de investigație, precum și perchezițiilor corporale, în automobil și la domiciliu de la Mazlov Denis, Ciobanu Gheorghii și Mașnic Ruslan; procesele-verbale de examinare și atașare a corpurilor delicte - substanțele narcotice, ridicate în cadrul măsurilor speciale de investigație, precum și cele depistate în cadrul perchezițiilor corporale, în automobil și în domicilii de la învinuiți și expertizate, mijloacele bănești transmise sub controlul organului de urmărire penală de către agentul sub acoperire învinuiților, precum și alte bunuri care prezintă interes pentru aflarea adevărului pe cauza penală dată. Examinînd materialele achizițiilor de control, efectuate de către ofițerii de investigație cu ajutorul agentului sub acoperire, s-a stabilit că o bancnotă cu nominalul de 200 lei RM, cu seria: G.0031 cu nr. 699194, o bancnotă cu nominalul de 200 lei RM, cu seria: G.0057 cu nr. 656069, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0081 cu nr. 020405, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0095 cu nr. 291391, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0086 cu nr. 132056, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0087 cu nr. 392766, o bancnotă cu nominalul de 100 lei RM, cu seria: F.0028 cu nr. 722440, sunt dintre bancnotele examinate prin procesele-verbale de control a transmiterii banilor din 11.07.2013 și transmiși lui Panpuh Iurii, pentru a efectua măsurile speciale de investigație - achiziția de control de la Mașnic Ruslan, Mazlov Denis și Ciobanu Gheorghii, care au fost recunoscute în calitate de corp delict în cauza dată; 20 procesele-verbale de recunoaștere după fotografie, prin care agentul sub acoperire Panpuh I. l-a recunoscut pe Mașnic Ruslan și Ciobanu Gheorghii, ca fiind persoanele de la care a procurat de mai multe ori substanțe psihotrope, pe care le-a predate ofițerilor de investigație; rapoartele lucrătorilor Direcției nr. 4 (Antidrog) a INI MAI; corpurile delicte - un blister cu denumirea SUBUTEX, în care se conținea o pastilă, care conform raportului de expertiză nr. 1224 din 18.07.2013, reprezintă pastilă de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 0,3505 grame, cinci blistere cu denumirea SUBUTEX, în care se conțineau 5 pastile, care conform raportului de expertiză nr. 1246 din 22.07.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 1,9032 grame, un telefon mobil de model Nokia, cu IMEI- ul 352688045195837 și cartela SIM ORANGE 60930972, un telefon mobil de model Nokia 1600, cu IMEI-ul 356637009182485 și cartela SIM ORANGE 60329633, un telefon mobil de model Nokia, cu IMEI-ul 356293017611113 și cartela SIM MOLDCELL 078471550, un blister cu denumirea SUBUTEX, în care se conținea o pastilă, care conform raportului de expertiză nr. 1530 din 02.09.2013, reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 0,389 grame, două blistere cu denumirea SUBUTEX, în care nu se conțineau pastile, un blister cu denumirea SUBUTEX, în care se conțineau patru pastile, care, conform raportului de expertiză nr. 1516 din reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 1,552 grame, o cartelă ORANGE cu nr. 1302104250735, șapte seringi medicale de unică folosință întrebuințate, multiple blistere goale cu inscripția SUBUTEX, o folie de aluminiu cu depuneri de culoare închisă pe interior, o bancnotă cu nominalul de 200 lei RM, cu seria: G.0031 cu nr. 699194, o bancnotă cu nominalul de 200 lei RM, cu seria: G.0057 cu nr. 656069, o bancnotă cu nominalul de lei RM, cu seria: E.0081 cu nr. 020405, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0095 cu nr. 291391, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0086 cu nr. 132056, o bancnotă cu nominalul de 50 lei RM, cu seria: E.0087 cu nr. 392766, o bancnotă cu nominalul de 100 lei RM, cu seria: F.0028 cu nr. 722440, o bancnotă cu nominalul de 5 lei RM, cu seria: B.0119 cu nr. 092698, un blister gol cu inscripția SUBUTEX, 33 blistere pastile, în care se conțineau 33 de pastile cu inscripția SUBUTEX, care conform raportului de expertiză nr. 1531 din reprezintă pastile de buprenorfin - substanță psihotropă, cu masa totală de 12,936 grame, un pachet PREPAY al companiei ORANGE, cu nr. telefon 069790996 și cartela ORANGE cu nr. 1210089295262, un pachet PREPAY al companiei ORANGE, cu nr. telefon 060936610, un telefon mobil de model ATLANTA, cu IMEI-ul 357341041262236, pașaport, carte de identitate și carte de alegător de proveniență românească ce aparțin inculpatului Mazlov Denis, toate bunurile fiind ambalate și sigilate, au fost examinate și anexate la cauza penală. Astfel, instanța de fond a apreciat corect declarațiile inculpaților privind nerecunoașterea vinovăției, considerîndu-le ca fiind versiuni de apărare efectuate în scopul evitării răspunderii penale pentru faptele comise, vinovăția acestora fiind confirmată prin cumul probelor administrate în ședința de judecată care se coroborează și sunt în interconexiune, probe pertinente și concludente, acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate nemijlocit în ședința de judecată. Prima instanță a statuat în mod justificat că coparticiparea tuturor inculpaților la comiterea infracțiunii de contrabandă și întrunirea conceptului de ,,grup criminal 21 organizat” a fost probată pe deplin, deoarece este dovedit faptul că chiar dacă nu au participat nemijlocit la trecerea peste frontiera de stat prin nedeclarare a substanțelor psihotrope de către Mazlov Denis, inculpații Ciobanu și Mașnic știau despre proveniența substanței psihotrope buprenorfin, avînd legături strînse între ei, precum cu alte persoane nestabilite de OUP, ce țineau de importul ilegal și comercializarea acestor substanțe pe teritoriul RM, conform schemei infracționale anexate la dosar și reflectată în probatoriul administrat, ce atestă acțiunile în ansamblu și concrete ale inculpaților la comiterea celor două infracțiuni, în cadrul grupului criminal organizat, cu împărțirea între ei a rolurilor, și anume fiind relevant inclusiv din depozițiile martorilor Cîșlari și Rudenco ce se coroborează cu interceptările convorbirilor telefonice și înregistrările video efectuate, că rolurile grupului, la care coparticipă și alte persoane nestabilite au fost divizate foarte strict și Mașnic era un intermediar în repartizarea drogurilor, identificînd persoanele solicitante de psihotrope, Mazlov introducea substanțele în țara cu acordul și cunoștința celorlalți membri ai grupului dirijînd și întreaga activitate de distribuție, iar la indicația lui Mazlov, Ciobanu fiind din același sat cu Mazlov și un apropiat din copilărie a acestuia, după cum ambii au confirmat în ședință, transmitea substanțele diferitor persoane pe care le găsea Mașnic. În acest sens, instanța a respins argumentele invocate în apelurile apărării precum că nu este demonstrată comiterea infracțiunii de către inculpați în cadrul structurii de grup criminal organizat, fiind demonstrate indubitabil că Mazlov Denis, Mașnic Ruslan și Ciobanu Gheorghii reprezintă o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni, fiind determinat în mod întemeiat faptul că elementele de fapt stabilite, determină concluzia că prin distribuirea rolurilor, o anumită statornicie în relațiile dintre membrii grupului dat, coordonarea acțiunilor lor, caracterul retras al grupului, infiltrarea agentului sub acoperire fiind posibilă doar la recomandarea cunoscutului lui Mașnic Ruslan, cet. Iolchin Alexandr, scopul unic determinat al acestora - de a importa și realiza substanțe psihotrope, constituie novație pentru RM. În același sens, argumentele avocaților inculpaților Mașnic Ruslan și Ciobanu Gheorghii referitor la faptul necomiterii infracțiunii de contrabandă de inculpații enunțați, nu pot fi reținute, dat fiind faptul că inculpații cunoșteau despre contrabanda comisă repetat de inculpatul Mazlov, pe care o conștientizau și acceptau, facilitînd-o prin alimentarea cu surse bănești provenite din vînzări, și beneficiind de pe urmele acesteia, și neintrînd doar în rolul lor comiterea nemijlocită, or caracteristica grupului criminal organizat atestă concluzia că nu este necesar neapărat ca orice infracțiune să fie comisă prin acțiunea nemijlocită a fiecăruia din membrii grupului, ei fiind absolviți de răspundere doar dacă nu știu de comiterea de unul din membrii grupului a infracțiunii. Argumentul avocatului Andrian Condurari precum că Mazlov Denis este consumator de droguri și are nevoie de tratament, ceea ce semnifică lipsa infracțiunii, nu poate fi luat în considerație, deoarece necesitatea tratamentului nu explică și nu justifică păstrarea, transportarea, înstrăinarea și circulația substanțelor narcotice sau psihotrope în proporții deosebit de mari. Totodată, urmează a fi respinse argumentele invocate în cererile de apel precum că înregistrarea reținerii inculpaților și a percheziției automobilului ,,Opel Corsa”, posesorul căruia este inculpatul Mazlov Denis, ar fi fost o înscenare, dat fiind declarațiile martorilor Rudenco și Cîșlari, înregistrarea autorizată respectivă, dar și audierea suplimentară a martorului Rudenco Serghei, care în ședința de judecată a 22 comunicat că la faza reținerii, era în automobil de model ,,Mercedes Vito”, unde este videoregistrator, este automobilul personal al său, în al doilea echipaj erau alți 2 ofițeri de investigație Conțevici Oleg și Cîșlari Timur, al doilea echipaj vizual a stabilit că automobilul de model ,,Opel Corsa” ce aparținea lui Mazlov și împreună cu Ciobanu s-a oprit în fața cafenelei ,,La plăcinte” în urma căreia l-au anunțat la telefon unde s-au oprit, după aceea, el cu automobilul personal s-a apropiat de automobilul lui Mazlov, grupa de reținere de la Fulger au lucrat la reținere, după ce au fost reținuți s-a purces la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, declarațiile sale pot fi confirmate prin înregistrarea video de pe videoregistrator, acolo se observa ca Conțevici cu telefonul personal efectua înregistrarea autorizată, ceea ce este indicat în procesul-verbal de percheziție. Instanța de fond a exclus în mod justificat și versiunea de provocare a inculpaților, correct conchizînd că investigatorul sub acoperire, efectuînd achizițiile de control și urmărirea vizuală documentate corespunzător, doar a confirmat cele stabilite în urma percheziției la cet. Iolchin Alexandr, fapt de la care a pornit investigația, prin infiltrarea acestuia observînd și stabilind acțiunile concrete ale inculpaților, inclusiv cele anterioare de contrabandă, de distribuție ulterioară cu celelalte elemente ale circulației stabilite, elemente infracționale existența cărora, nu depind de intervenirea investigatorului sub acoperire, or din probele administrate se concluzionează cu certitudine că, în cazul în care abstractizăm intervenirea investigatorului sub acoperire, adică o excludem, existența infracțiunilor în sarcina inculpaților este dovedită indubitabil, or trecerea ilegală peste frontiera de stat în RM a substanțelor psihotrope de inculpatul Mazlov Denis, după cum este dovedit - cu acordul și voința directă a celorlalți inculpați Ciobanu și Mașnic, este recunoscută de inculpatul Mazlov, care parțial a confirmat că a trecut astfel de substanțe de 2 ori în RM, la fel stabilindu-se din declarațiile martorilor Cîșlari și Rudenco, însoțite de înregistrările video, confirmarea expresă a distribuirii de droguri de către inculpatul Mașnic Ruslan, anterioară intervenirii investigatorului sub acoperire, la fel, însăși cele două achiziții de control probează și în ipoteza concretă, ce constituie doar un episod (concret a circulației substanței psihotrope, nu a existat provocare, facilitare sau încurajare a investigatorului de a i se vinde aceste substanțe, el limitîndu-se la solicitarea acestora, adică avînd rol pasiv și documentînd aceste acțiuni conform legislației, la fel și interceptările telefonice, procesele-verbale de percheziție la domicilii și în automobil, dovedesc circulația substanțelor psihotrope în general și constant de către inculpați, în afara episodului circulației probat prin achizițiile de control prin participarea investigatorului sub acoperire, mai mult, reținerea inculpaților Mazlov și Ciobanu cu o partidă mare de pastile (33 bucăți), a intervenit în urma unor informații operative, fără a exista nici o tangență cu careva acțiuni ale OUP, fapt care a fost confirmat inclusiv de inculpații Mazlov și Ciobanu în ședință, care au explicat scopul deplasării la Chișinău prin treburi de familie a lui Mazlov, și însoțirea acestuia de Ciobanu pentru a nu-i fi plictisitor, el recunoscînd posesia acestei partide de substanțe. În acest sens, instanța de fond a concluzionat corect precum că ofițerul de poliție sub acoperire, s-a limitat la „investigarea activității infracționale într-un mod în principal pasiv”, nefiind stabilite limite determinative de comitere a infracțiunilor incriminate inculpaților. Potrivit Hotărîrii Plenului CSJ nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, 23 psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor, sarcina probării faptului că la momentul efectuării actelor preliminare de către agentul infiltrat, autoritățile aveau motive temeinice de a suspecta existența unei activități infracționale din partea persoanei vinovate, se pune pe seama acuzării. Se consideră instigare la săvîrșirea infracțiunii acțiunile respective ale organelor de poliție atunci cînd nu există nici o dovadă că în absența intervenției acestora, infracțiunea ar fi fost comisă (vezi hotărîrile CEDO în cazurile Khudobin vs F. Rusă, Vanian vs F. Rusă, Kestas Ramanausckas vs Lituania, Teixeira de Castro vs Portugalia). Urmează a fi respinse ca neîntemeiat argumentul avocaților cu privire la lipsa ordonanței de începere a urmăririi penale pe capătul de acuzare bazat pe art. 46, 248 Cod penal, deoarece acesta se infirmă prin ordonanța de începere a urmăririi penale din 22 august 2013 și procesul-verbal de constatare a infracțiunii din aceiași dată, cauză penală conexată cu cea disjunsă din cauza penală 2013031474, ce atestă valabilitatea probelor obținute în cadrul cauzei penale 474 pentru cauza penală 860, indiferent de infracțiunea pe faptul căreia a fost pornit dosarul penal inițial, Codul de procedură penală nestabilind careva interdicții în acest sens, mai mult decît atît, ofițerii de investigații au acumulat probe pe cauza penală inițială pe fapt, ulterior stabilindu-se din aceste probe existența indiciilor unei alte infracțiuni, fiind pornită urmărirea penală și pe indiciile acesteia, conexată cu prima, nefiind stabilit careva temei de declarare a nulității acestor probe, care sunt comune celor două infracțiuni aflate în conexitate și concurs real. Instanța de apel a statuat că probele administrate nemijlocit în ședința instanței de fond și de apel în conformitate cu art. 314 Cod de procedură penală, cu analiza fiecărei probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate. În acest context, instanța de apel a reținut ca fiind nejustificate argumentele avocaților precum că hotărîrea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, deoarece concluziile nu se bazează pe declarațiile martorului protejat, cei trei ofițeri de investigație fiind audiați în strictă conformitate cu prevederile art. 90 Cod de procedură penală, deoarece declarațiile martorilor se confirmă și coroborează integral atît cu probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, precum și cu celelalte acte procesuale efectuate în cadrul procesului penal care nu constituie măsuri speciale de investigație (percheziții, rapoarte de expertiză, corpuri delicte, parțial explicații ale inculpaților). Or, cei 3 martori a căror declarații au fost utilizate în calitate de probe fac parte din grupul de ofițeri de investigație format prin ordonanța procurorului din 25 iunie 2013, astfel ei participînd la reținere, probele au fost dobîndite prin intermediul lor și s- au invocat anumite abuzuri pretinse a fi admise de ei, criterii care permit audierea acestora referitor la circumstanțele cauzei penale, context în care nu este limitată audierea acestora doar la modul de dobîndire a probelor, mai mult, practica constantă a CEDO atestă încălcări atunci cînd nu sunt audiate aceste persoane, or învinuirea nu este bazată doar pe declarațiile lor exclusive. Totodată, argumentul avocaților precum că cauza penală care a fost trimisă în 24 instanța de judecată a fost disjungată la 22.08.2013, iar măsurile speciale de investigații au fost în altă cauză penală - s-au transferat mijloacele de probă dintr-o cauză penală în alta, nu poate fi reținut, deoarece în baza art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală, judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul nu pot fi citați și ascultați ca martori: cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. În acest sens, audierea ofițerilor de urmărire penală este posibilă, deoarece ei au participat la reținerea inculpaților. Instanța a respins argumentele avocatului Vizdoga Ion cu privire la faptul că ordonanțele de începere a urmăririi penale au fost falsificate, deoarece nu există nici un suport probatoriu în acest sens. Argumentul precum că apelul procurorului Suhan Iulian urmează a fi respins ca inadmisibil la fel nu poate fi luat în considerație de către instanța de apel. Or, avocatul Vizdoga Ion face trimitere la faptul că în instanța de fond a participat din partea acuzării de stat un alt procuror - Vinițchi Pavel, iar apelul este declarat de un procuror neîmputernicit. Astfel, în cadrul urmăririi penale prin ordonanța Procurorului adjunct al Procuraturii mun. Chișinău din 03.02.2014 a fost format grupul de lucru pe respectiva cauză penală, grup în care a fost desemnat ca membru și procurorul Suhan Iulian. Prin urmare, apelul a fost declarat de către o persoană cu depline împuterniciri, motiv pentru care instanța a respins respectivul argument înaintat de către avocat. În același timp, la stabilirea pedepsei instanța de fond nu a ținut cont de necesitatea aplicării față de inculpați a pedepsei complimentare, prevăzute expres de sancțiunea art. 217/1 alin. (4) Cod penal.

Alexandru Carapunarlî a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Mașnic Ruslan să fie achitat pe art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motivul inexistenții faptei infracționale sau procesul penal pe acest capăt de învinuire să fie încetat din cauza erorilor procesuale, și să fie reîncadrate acțiunile ultimului de la art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) la art. 217/5 alin. (1) Cod penal. Recurentul a invocat că în privința capătului de acuzare pe art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, autoritățile naționale, reprezentate de investigatorul sub acoperire Panpuh I., l-au instigat pe Mașnic Ruslan la săvîrșirea acestei infracțiuni, în speța dată fiind aplicabile cele constatate de CtEDO în hotărîrile Teixeira de Castro vs Portugalia, Vanian vs Rusia, Ramanauskas vs Lituania, Pareniuc vs Moldova etc. Prin urmare, inculpatului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, fiindcă a fost condamnat pentru episoade infracționale care au fost comise la instigarea directă a lui Panpuh I. - agent provocător. Mai mult, Mașnic Ruslan a fost condamnat pentru infracțiunea de contrabandă în mod inechitabil, pentru că urmărirea penală pe acest episod infracțional niciodată nu a fost începută. Urmărirea penală în baza art. 248 Cod penal a fost efectuată în lipsa ordonanței de pornire a urmăririi penale. Aceasta se referă și la activitatea specială de investigații, care conform art. 132/1 25 alin. (1) Cod de procedură penală, poate fi efectuată doar în cadrul urmăririi penale. Acuzarea nu a probat faptul existenței unui grup criminal organizat, la comiterea infracțiunii de contrabandă, în care să fie implicat în calitate de coautor Mașnic Ruslan. Instanța de apel a confundat noțiunile de „grup criminal organizat”, cu cea de „organizație (asociație) criminală”. În așa mod, trimiterea la calificativul de la art. 46 din Cod penal, nu a fost probată. Calificarea se face exclusiv doar potrivit art. 248 alin. (2) Cod penal, în cazul contrabandei cu substanțe narcotice și psihotrope. Instanțele ierarhic inferioare au pus la baza hotărîrii de condamnare a lui Mașnic Ruslan rezultatele măsurilor speciale de investigații, care au fost obținute într-o altă cauză penală. Lipsesc purtătorii de informație cu înregistrările audio/video din care să rezulte modul intrării în contact a investigatorului sub acoperire Panpuh I. cu Mașnic Ruslan. În lipsă de probe, în baza unei legende inventate la prima întîlnire a acestora, agentul sub acoperire l-a instigat, l-a provocat pe Mașnic Ruslan la săvîrșirea unei atare infracțiuni. Partea apărării nu este convinsă de faptul, dacă în lipsa solicitării exprese a lui Panpuh I., avea să fi fost comisă infracțiunea în cauză. Dubios este și faptul că lui Mașnic Ruslan, i se incriminează săvîrșirea episoadelor infracționale legate de depistarea nemijlocită la Mazlov Denis, în automobilul său, și la domiciliul lui Ciobanu Gheorghii, a pastilelor SUBUTEX. Mașnic Ruslan, nu este răspunzător de faptele acestora, nefiind dovedit că este organizator sau conducător al unei eventuale organizații criminale, nu poate fi tras la răspundere penală, pentru ceva ce nu a săvîrșit nemijlocit. În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 5.1. Avocatul Andrian Condurari la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie reîncadrate acțiunile lui Mazlov Denis de la art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și stabilirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fiind încetat procesul penal pe art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, sau dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul a indicat că probele administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată nu vorbesc nimic despre implicarea lui Mazlov Denis în careva acțiuni de realizare a substanței Subutex. Interceptările telefonice pe care instanța de apel le-a coroborat cu depozițiile martorilor Cîșlari și Rudenco, nici măcar nu au fost reproduse și cercetate în ședințele de judecată, și nu este clar în ce mod interceptările au fost coroborate de către instanțele inferioare cu depozițiile martorilor Cîșlari și Rudenco. Cantitatea mare de substanță ,,Subutex” deținută de către Mazlov Denis este motivată prin necesitatea administrării zilnice a unei doze mari (8 mg pe zi), potrivit certificatului medical anexat la dosar, precum și prin aflarea în vacanță în RM, vacanța în care venind în Moldova din Italia de la lucru, a fost nevoit să ia cu sine cantitatea 26 necesară de medicament pentru a nu întrerupe tratamentul. Legislația RM nu stabilește o listă de substanțe narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora a căror circulație în scopuri medicinale să fie interzise. Din contra buprenorfinul, potrivit HG nr. 1088 din 05.10.2004, Tabelul III, lista nr. 2, este substanță psihotropă utilizată în scopuri medicinale inclusă în Lista 3 a Convenției ONU asupra Substanțelor Psihotrope, 1971 (în vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995). Prin urmare buprenorfinul nu este interzis pentru circulație în scopuri medicinale, nu este utilizat în RM și nu este înregistrat la Agenția medicamentului al RM. Însă noțiunea ,,interzis pentru utilizare în scopuri medicinale” și noțiunea ,,nu este înregistrat la Agenția medicamentului al RM” sunt noțiuni distincte. Astfel, pe capătul de învinuire în baza art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, acțiunile lui Mazlov urmau a fi recalificate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece atît la urmărirea penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constat că inculpatul ar fi înstrăinat vre-o cantitate de substanță ,,Subutex”, vre-o dovadă în acest sens lipsind la materialele dosarului. S-a constatat lipsa ordonanței de pornire a urmăririi penale în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Anume din acest considerent apărarea în susținerile verbale a solicitat încetarea urmăririi penale pe capătul de învinuire în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. Apariția misterioasă la dosar a ordonanței de conexare a cauzelor penale din 22.08.2013, ordonanței privind începerea urmăririi penale din 22.08.2013 și procesului verbal de constatare a infracțiunii din 22.08.2013, trezesc un șir de întrebări. Instanța de apel nici nu a încercat să clarifice și nu a dat răspuns la aceste întrebări. Nici instanța de fond, nici instanța de apel nu au constatat criteriile specifice grupului criminal organizat, și anume: cînd acesta s-a format și cît era de stabil, prin ce se caracterizează stabilitatea reuniunii, prin ce acțiuni și probe se demonstrează aceste circumstanțe precum și prin ce circumstanțe se demonstrează că Mazlov Denis era conducătorul acestui grup. În situația cînd nici una dintre celelalte persoane a așa-numitului „grup criminal organizat” nu a fost identificată de către organul de urmărire penală, indicîndu-se doar ,,alte persoane nestabilite de OUP”, în situația cînd nici una dintre celelalte persoane a așa-numitului „grup criminal organizat” nu a fost interogată în general asupra circumstanțelor infracțiunii și în special referitor la semnul calificativ al infracțiunilor de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, cît și transportarea acestora prin contrabandă peste frontiera vamală a RM - „grup criminal organizat”, concluziile trase la acest capitol de ambele instanțe de judecată sunt pripite. Instanțele au aplicat selectiv și arbitrar prevederile Hotărîrii Plenului CSJ nr.2 din 26.12.2011. Respectiv acțiunile de transportare a medicamentului ,,Subutex” peste frontiera vamală a RM de către Mazlov Denis urmau a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și de art. 217 alin. (4) Cod penal (în proporții deosebit de mari), deoarece la urmărirea penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constat că inculpatul ar fi înstrăinat vre-o cantitate de substanță ,,Subutex”, vre-o dovadă în acest sens lipsind la materialele dosarului. 27 În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 7), 12) Cod de procedură penală. 5.2. A declarat recurs ordinar și avocatul Ion Vizdoga, în numele lui Ciobanu Gheorghii, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că în prezenta cauză penală lipsește dispoziția procurorului ierarhic superior în baza cărei, procurorul Suhan Iulian să fi fost împuternicit în mod legal de a depune apel ca acuzator de stat, inacțiune din partea procurorului ierarhic superior ce generează recunoașterea inadmisibilității cererii de apel al procurorului Suhan Iulian. În partea descriptivă a deciziei instanței de apel greșit se indică că sentința a fost contestată cu apel de către procurorul în procuratura sect. Botanica mun. Chișinău, Suhan Iulian. De fapt și de iure acest procuror nu a activat în procuratura sect. Botanica, ci în Procuratura mun. Chișinău. Instanța de apel încă o dată a dat dovadă de ilegalitatea admiterii cererii de apel a părții acuzării, indicînd greșit competența procurorului. Conform procesului-verbal de reținere, încheierii judecătorului de instrucție, la urmărirea penală privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest față de Ciobanu Gheorghii, părții descriptive a sentinței se indică data reținerii și arestării acestuia, precum și a celorlalți inculpați începînd cu data de 22.08.2013, ora 21:30, iar în partea rezolutivă a deciziei instanței de apel se indică o altă dată, astfel se observă o încălcare flagrantă a calculării termenului de aflare sub arest a inculpaților. În astfel de circumstanțe rezultă că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii, fapt ce duce la casarea acestei decizii ilegale. Prezenta cauză penală care a fost remisă în instanța de judecată, a fost disjungată la 22.08.2013, iar măsurile speciale de investigații efectuate, autorizate și legalizate au fost în cauza penală cu nr. 2013031471. Transferul mijloacelor de probă dobîndite prin măsurile speciale de investigații dintr-o cauză penală în altă cauză penală, fără autorizarea judecătorului de instrucție în baza unei încheieri motivate, fapt ce generează în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, neadmiterea probelor dobîndite, deoarece au avut loc încălcări esențiale a prevederilor Codului de procedură penală. Utilizarea unor mijloace de probe dobîndite prin măsurile speciale de investigații dintr-o cauză penală se admite într-o altă cauză penală, doar în baza încheierii judecătorului de instrucție. Iar în cazul din speță se constată indubitabil că prin disjungere din dosarul de bază s-a dispus un alt proces penal, fiindu-i atribuit și un alt număr de ordine, fapt ce indică despre existența unei alte cauze penale. În această ordine de idei, în baza cumulului de probe legal administrate în prezenta cauză penală, se constată indubitabil neimplicarea lui Ciobanu Gheorghii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 Cod penal, iar totalitatea probelor au fost dobîndite cu grave încălcări ale prevederilor legale din motivul ilegalității acțiunilor de urmărire penale. Pe episodul de contrabandă urmează a fi dispusă încetarea din motivul lipsei ordonanței de pornire a procesului penal. În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, 28 hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii. În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. În corespundere cu art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține că recursurile ordinare sunt fondate în drept și pe temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, că instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege, că apelul a fost introdus tardiv (pct. 5-5.2 din decizie). Însă, în pofida normelor enunțate și în raport cu împrejurările concrete invocate în decizia contestată, inclusiv cele reproduse în pct. 4 din prezenta decizie, în recursuri nu este indicat asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care sunt erorile de drept și esența circumstanțelor că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, că instanța de apel a admis o cale de atac neprevăzută de lege, că apelul a fost introdus tardiv, omițîndu-se în totalitate argumentarea deciziei contestate în sensul vizat. Circumstanțele enunțate denotă că recursurile ordinare nu întrunesc condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În al doilea rînd, potrivit art. 424 alin. (2), 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs este în drept să judece cauza și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. 29 Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, martorilor Cîșlari Timur și Rudenco Sergiu, procesele-verbale de percheziție corporală, în automobil și la domiciliu, întocmite în privința inculpaților, procesele-verbale de ridicare în cadrul măsurilor speciale de investigații a substanțelor psihotrope, procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații, procesele-verbale de examinare și atașare a corpurilor delicte și însăși acestea, procesele-verbale de recunoaștere a inculpaților după fotografie, rapoartele lucrătorilor Direcției nr. 4 Antidrog a INI MAI, rapoartele de expertiză chimică a substanțelor psihotrope ridicate, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. Totodată, potrivit descriptivului deciziei adoptate, instanța de apel s-a pronunțat în mod detailat, argumentat și întemeiat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, inclusiv asupra aspectului privind aprecierea probelor administrate pe caz, asupra temeiniciei chestiunilor vizînd actele procedurale de pornire și disjungare a urmăririi penale, de efectuare a perchezițiilor și ridicării substanței psihotrope, de efectuare a măsurilor speciale de investigație cu implicarea agentului sub acoperire, lipsind instigarea sau provocarea în acțiunile ultimului, acestea fiind conforme jurisprudenței naționale și CtEDO, privind comiterea de către inculpați a infracțiunii de contrabandă în condițiile unui grup criminal organizat, a săvîrșirii infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, săvîrșită în proporții deosebit de mari și de către un grup criminal organizat, privind participarea procurorul în prima instanță și cea de apel, inclusiv prin depunerea apelului. Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5-5.2, din prezenta decizie, este întemeiat preponderent pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decît cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Prin urmare, recursurile nominalizate sunt neîntemeiate în aspectul enunțat supra. 30 În același timp, pornind de la prevederile art. 24 alin. (1), 325 alin. (1) Cod de procedură penală, că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii, iar judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, se reține că instanțele de fond și de apel au comis erori de drept care urmează a fi reparate prin excluderea din învinuirea formulată inculpaților și din hotărîrile judecătorești contestate (pct. 2. și 4. din decizie), a următoarelor agravante: a) circulației ilegale a substanțelor narcotice…, cu utilizarea substanțelor narcotice sau psihotrope a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă - ca nefiind dovedite și nefiind incriminate inculpaților normele de drept care ar interzice circulația respectivei substanțe psihotrope în scopuri medicinale; b) trecerii peste frontiera de stat prin nedeclarare a substanțelor psihotrope - ca nefiind incriminată inculpaților prin rechizitoriu; c) literei d) din alin. (5) art. 248 Cod penal, deoarece alin. (2) din acest articol prevede răspundere penală pentru trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor psihotrope indiferent de proporțiile lor și calificarea acestei faptei și în baza lit. d) alin. (5) art. 248 Cod penal nu are suport legal (pct. 13 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 26.12.2011, nr.2 - Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor; pct. 3 din Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 24.12.2010, nr.5 - Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile vamale //Buletinul CSJ a RM 2-3/23, 2011). Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația condamnatului. Astfel, în temeiul împrejurărilor enunțate, dat fiind că în aspectul reiterat instanțele au adoptat hotărîri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, nefiind întrunite elementele infracțiunii, iar faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, se impune admiterea recursurilor declarate în sensul vizat, rejudecarea cauzei și declararea vinovăției inculpaților de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la art. 217/1 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca circulația ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, prin procurarea, păstrarea expedierea, transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor psihotrope, săvîrșită în proporții deosebit de mari, de un grup criminal organizat, și la art. 46, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, ca contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor psihotrope, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite și adaptate în acest scop, săvîrșită în proporții deosebit de mari, de un grup criminal organizat. La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de recurs ține cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că infracțiunile săvîrșite sunt grave și deosebit de grave, de circumstanțele atenuante că inculpații sunt caracterizați pozitiv, nu au antecedente penale, au o vîrstă tînără, că inculpatul Ciobanu este căsătorit și întreține un copil minor, de faptul că volumul învinuirii formulate s-a redus prin constatările instanței de recurs și că circumstanțe agravante nu au fost stabilite pe caz, iar în corespundere cu prescripțiile art. 78 alin. (1) lit. a) Cod penal - în cazul în care instanța de judecată constată doar circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum urmează: dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul 31 corespunzător din Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă pînă la acest minim.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de avocații Andrian Condurari, Alexandru Carapunarlî și Ion Vizdoga, casează parțial sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 03 iulie 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre. A-l declara pe Mazlov Denis Victor vinovat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 248 alin. (5) lit. b) și art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, aplicîndu-i pedeapsa în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal de 3 ani închisoare și în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Mazlov Denis Victor pedeapsa definitivă de 7 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. A-l declara pe Mașnic Ruslan Victor vinovat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 248 alin. (5) lit. b) și art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, aplicîndu-i pedeapsa în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal de 3 ani închisoare și în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Mașnic Ruslan Victor pedeapsa definitivă de 7 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis. A-l declara pe Ciobanu Gheorghii Constantin vinovat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 248 alin. (5) lit. b) și art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, aplicîndu-i pedeapsa în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal de 3 ani închisoare și în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. 32 În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Ciobanu Gheorghii Constantin pedeapsa definitivă de 7 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. În rest, hotărîrile contestate se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 noiembrie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 33