1ra-770/14 — art.188 alin.2, 187 al.2,90 CP

1ra-770/14 — art.188 alin.2, 187 al.2,90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-770/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședință de judecată recursurile ordinare declarate de inculpatul

Varțabliuc Ruslan și de procuror, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 18 decembrie 2013, în privința inculpaților

Varțabliuc Ruslan Petru, născut la 17

martie 1983 originar și locuitor al or. Dondușeni, str.

Lesnaia, 115, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Varțabliuc Valerii Piotr, născut la 07

mai 1980, originar și locuitor al s. Dondușeni, cetățean

al R. Moldova, anterior condamnat:

1) prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 11 aprilie 2005, în baza art. 317 alin. (1)

Cod penal la 3 ani 2 luni închisoare;

2) prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 23

decembrie 2005, în baza art. 186 alin. (2), lit. b), c), d),

84 alin. (4) Cod penal la 4 ani 7 luni închisoare.

Conform încheierii Judecătoriei Leova din 27

decembrie 2007, eliberat condiționat înainte de termen

cu 1 an 4 luni 12 zile, în baza art. 91 Cod penal;

Pînzari Dmitrii Constantin, născut la

27 iulie 1987, originar și locuitor al or. Dondușeni, str.

Gangal, 89, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 15 aprilie 2011 – 29 martie 2012,

în instanța de apel: 16 mai 2012 – 18 decembrie 2013,

în instanța de recurs: 11 martie – 01 iulie 2014;

1

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

C O N S T A T Ă :

Ruslan Petru a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b) d), 187 alin. (2) lit.

b), d), e), f), 84 alin. (1) Cod penal la 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, de la reținere.

Varțabliuc Valerii Piotr a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b) d),

187 alin. (2) lit. b), d), e), f), 82 alin. (2), 84 alin. (1) Cod penal la 8 ani 6 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 21 noiembrie

2013.

Pînzari Dmitrii Constantin a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b)

d), 187 alin. (2) lit. b), d), e), f), 79, 84, 90 Cod penal la 5 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de

5 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Anatolie Carcevschii a fost admisă în principiu,

urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

Varțabliuc Ruslan, Varțabliuc Valerii, Pînzari Dmitrii și o persoană în privința

căreia procesul penal a fost suspendat, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au

pătruns în gospodăria părții vătămate Nadejda Molocosean, situată în s. Corbul, r-

nul Dondușeni, unde au apucat-o de haină, au amenințat-o că dacă nu le dă bani o

vor înjunghia. În rezultat victima a perceput amenințarea cu aplicarea violenței ca

una reală, aceasta fiind determinată. În continuare, Varțabliuc Ruslan și Varțabliuc

Valeriu au pătruns în casa acesteia, au răscolit peste tot și într-o carte au găsit bani

în sumă de 42 lei, pe care în mod deschis și demonstrativ i-au sustras.

Tot ei, la 07 mai 2010, ora 02.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au

pătruns în gospodăria părții vătămate Ruslan Perju, situată în s. Corbul, r-nul

Dondușeni, de unde tainic a sustras de la antena parabolică 3 mecanizme de difuzie

a semnalelor prin satelit cu costul de 800 lei, însă au fost observați de stăpînul

casei și, la propunerea ultimului de a sta pe loc, au fugit de la fața locului cu

lucrurile sustrase, cauzîndu-i o daună considerabilă.

Tot ei, la 07 mai 2010, ora 02.20, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au

pătruns în casa lui Anatolie Carcevschii, situată în s. Corbul, r-nul Dondușeni, i-au

aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele concubinei Liudmila Ciobanu,

pricinuindu-i leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și față de

aceasta, în mod deschis, au sustras un televizor de model „Konka” cu costul de

3000 lei și un tuner pentru antena parabolică cu costul de 1300 lei, cauzînd părții

vătămate Anatolie Carcevschii o daună considerabilă, în valoare de 4300 lei.

Instanța de fond a reținut că probele acumulate dovedesc integral vina

inculpaților privind săvârșirea tîlhăriei asupra părții vătămate N. Molocosean, adică

atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei

2

agresate, săvîrșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, și a

încadrat acțiunile inculpaților în baz art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Deasemenea, este confirmată săvîrșirea jafului din gospodăria lui Ruslan

Perju, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două sau

mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, și a calificat acțiunile lor în baza art. 187 alin. (2)

lit. b), d), f) Cod penal, ca jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvîrșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în alt loc pentru

depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile

A fost dovedită și săvîrșirea jafului asupra lui Anatolie Carcevschi, acțiunile

inculpaților fiind încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, ca

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe

persoane, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța a remarcat că organul de urmărire penală le-a imputat inculpaților

pe episodul tîlhăriei indicii „aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și

cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Dar, în ședința de judecată acestea

nu și-au găsit confirmare.

Astfel, inculpații au negat că în gospodăria părții vătămate N. Molocosean ar

fi avut în mînă cuțit, creangă sau alt obiect.

Partea vătămată N. Molocosean, în cadrul urmăririi penale a indicat că a

văzut la un bărbat în mînă ceva subțire și lung, cam de vreo 0,5 metri, dar ce era

aceasta n-a văzut că era întuneric. Deoarece necunoscutul tot îi spunea că dacă nu-

i dă mac sau bani o taie, ea a presupus că obiectul din mîna lui era un cuțit. În

ședința de judecată ea a declarat că un necunoscut a apucat-o cu mîna de haina de

la piept, cerea bani sau mac, o amenința cu omorul, deaceia și-a făcut concluzia că

ar fi avut cuțit, dar de fapt ea nu a văzut la necunoscuți nici un obiect în mînă. Alte

probe, că inculpații ar fi avut în mînă cuțit sau alte obiecte folosite în calitate de

armă cu care puteau să cauzeze victimei vătămări periculoase pentru viață și

sănătate, de procuror nu au fost prezentate. La fel, partea vătămată N. Molocosean

a declarat, că primește pensie, dispune de casă și sarai în s. Corbu, pentru ea suma

de 42 lei sustrași nu constituie o sumă considerabilă.

Totodată, în ședință de judecată s-a stabilit cu certitudine că inculpații au

pătruns violent în încăperea părții vătămate, N. Molocosean cu amenințarea

aplicării violenței față de ea a fost o violență psihică, reală, determinată, inculpații

aveau scopul sustragerii bunurilor, violența a fost redată prin gesturi și cuvinte,

prezentau pericol real pentru viața și sănătatea victimei, de asemenea violența

exercitată asupra victimei a fost un instrument de acaparare a averii.

Prin urmare, urmează de exclus din învinuirea inculpaților pe episodul

menționat semnele calificative „aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, calificînd acțiunile lor în baza art.

188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, caracterizată prin semnele: tîlhăria, adică

atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei

agresate, săvîrșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință.

3

Argumentele inculpaților că ei nu au avut intenția și nu au săvârșit vre-o

acțiune de tîlhărie asupra părții vătămate N. Molocosean nu pot fi luate în

considerație, deoarece sunt combătute de totalitatea probelor cercetate în ședință de

judecată.

La stabilirea pedepsei, instanța, în conformitate cu art. 75 Cod penal, a ținut

cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea

inculpaților, de rolul fiecărui inculpat la săvîrșirea infracțiunii, că că inculpații au

recunoscut vina pe faptul săvîrșirii jafurilor și parțială pe faptul comiterii tîlhăriei,

prezența copiilor minori în familiile inculpaților Varțabliuc V. și Varțabliuc R., că

în acțiunile inculpatului Varțabliuc V. există recidivă periculoasă.

Referitor la inculpatul Pînzari Dmitrii, instanța a constatat că el pentru prima

dată a săvîrșit infracțiune, a avut o contribuție și un rol pasiv la săvîrșirea

infracțiunilor, la locul de trai este caracterizat pozitiv, a recunoscut vina, s-a căit

sincer în cele săvîrșite, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii prin

recunoașterea vinovăției, are o vîrstă tînără, considerînd aceste circumstanțe ca

excepționale și suficiente pentru a-i stabili o pedeapsă sub limita minimă prevăzută

de lege și cu suspendarea condiționată a executării pedepsei un termen de probă.

și pronunțarea unei noi hotărîri.

Varțabliuc Valerii să fie condamnat în baza art. 34 alin. (3) lit. a), 188 alin.

(2) lit. b), d), e), f), 187 alin. (2) lit. b), d), e), f), 84 alin. (1) Cod penal la 10 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Varțabliuc Ruslan să fie condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f),

187 alin. (2) lit. b), d), e), f), 84 alin. (1) Cod penal la 8 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Pînzari Dmitrii să fie condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f),

187 alin. (2) lit. b), d), e), f), 84 alin. (1) Cod penal la 7 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Apelantul a invocat că instanța incorect a exclus din învinuire elementele

calificative „aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile”, or probele acumulate legal în cadrul urmăririi

penal și examinate în ședință de judecată dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpaților pe capătul dat de învinuire.

Totodată, în partea descriptivă a sentinței, instanța a indicat că exclude din

învinuirea inculpaților, din epizodul tîlhăriei, semnele calificative: „aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”, însă de repetate ori a calificat în continuare și a încadrat acțiunile

inculpaților în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal.

Instanța a considerat ca circumstanță agravantă în privința inculpatului

Varțabliuc Valerii, că anterior a mai săvîrșit infracțiuni, și incorect a indicat că are

recidivă periculoasă, iar în dispoziția sentinței nu s-a expus asupra acțiunilor

inculpatului, care urmează a fi socotite ca comise în stare de recidivă deosebit de

periculoasă, ci, indică că i-a stabilit pedeapsa conform art. 82 alin. (2) Cod penal ce

se referă numai la aplicarea pedepsei pentru recidivă de infracțiuni.

În motivarea soluției, instanța de fond în partea stabilirii pedepsei nu a ținut

cont întocmai de prevederile art. 61, 75 Cod penal, în rezultat la ce inculpaților

4

Varțabliuc R. și Varțabliuc V. le-a stabilit o pedeapsă inechitabilă, și incorect a

aplicat în privința lui Pînzari D. prevederile art. 79, 90 Cod penal.

Nu sunt clare nici motivațiile instanței pentru care inculpatului Pînzari D. i-

au fost aplicate prevederile art. 79, 90 Cod penal. Astfel, căința sinceră în cele

comise, recunoașterea vinei, caracteristica pozitivă, pentru prima dată a săvîrșit

infracțiune, are vîrstă tînără, nu cuprind motivele de aplicare a pedepsei mai ușoare

decît cea prevăzută de lege.

Acestea fiind niște circumstanțe atenuante și nicidecum nu puteau fi

apreciate de instanță ca excepționale, prin ce a fost minimalizată gravitatea faptelor

comise în raport cu datele personale ale inculpatului. Aici e de menționat că,

dimpotrivă, inculpatul Pînzari D., și-a recunoscut parțial vina de comiterea

infracțiunilor incriminate și în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetărilor

judecătorești, dacă nu și-a recunoscut vina pe deplin, atunci nici nu poate fi vorba

de căință activă în cele săvîrșite, nu a contribuit în nici un fel la descoperirea

infracțiunilor, în ședința de judecată chiar s-a refuzat să dea declarații în detalii

asupra circumstanțelor cauzei fiind deacord să răspundă numai la cîteva întrebări

de ordin general.

3.1. A declarat apel și inculpatul Varțabliuc Valerii, în care a indicat că nu

este deacord cu sentința.

Apelantul a invocat că nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunilor

incriminate, iar dosarul penal în privința lui a fost fabricat.

2013, ambele apeluri au fost admise, casată parțial sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre.

Varțabliuc Valerii a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f)

Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu

21 noiembrie 2013.

Varțabliuc Ruslan a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f)

Cod penal la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

începînd cu 09 august 2012.

Pînzari Dmitrii a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f), 90

Cod penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate, pe un termen de probă de 4 ani.

În rest sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că soluția instanței de fond privind vinovăția

inculpaților în învinuirea adusă în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal

este corectă și se bazează pe probele cercetate. În latura dată sentința nici nu a fost

atacată de inculpații Varțabliuc Ruslan și Pînzari Dmitrii, fiind contestată doar de

inculpatul Varțabliuc Valerii.

Totodată, referitor la episodul cu partea vătămată N. Molocosean inculpații

au explicat că nu au luat nimic și nu au bătut pe nimeni, erau în patru, nu aveau

cuțit, partea vătămată nu a fost amenințată.

Partea vătămată N. Molocosean a declarat în ședința instanței de apel că la

ea au venit 4 persoane, a fost apucată de piept de o persoană care a cerut bani, i-a

dat 40 lei, nu a fost lovită sau speriată, nu a văzut ca cineva să aibă ceva în mînă,

banii i-au restituit, nu poate să spună dacă paguba este mare sau mică.

5

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.87 „d” din 22.06.2010, la

N. Molocosean careva leziuni corporale nu au fost depistate.

Martorul Fiodor Molocosean a explicat în cadrul ședinței instanței de fond

că în casă au intrat două persoane și au cerut bani, i-au tras cîteva palme, mai tîrziu

a aflat de la mama sa că le-a dat 40 lei.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 86 „d” din 22.06.2010, la

Fiodor Molocosean s-au depistat leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului

sănătății.

Martorul Ghenadie Gherasim a declarat în ședința instanței de fond că a fost

trezit de vecina N. Molocosean care i-a spus că cineva a intrat la ea acasă și îl bate

pe fecior, atunci el a telefonat la poliție. N. Molocosean i-a spus că i-au luat 40 lei,

o amenințau cu moartea dacă nu le dă banii.

Instanța a concluzionat că acțiunile inculpaților pe epizodul de tîlhărie comis

in privința lui N. Molocosean, urmează a fi recalificate din art. 188 alin. (2) lit. b),

d) , e), f) în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal.

Astfel, inculpații Varțabliuc R., Varțabliuc V. și Pînzari D. sunt învinuiți că

la 07.05.2010, orele 01.45, cu o persoană în privința căreia procesul penal a fost

suspendat, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin accesul liber al porții neîncuiate

au pătruns in gospodăria cet. N. Molocosean, situată in s. Corbul, r-nul Dondușeni

și, avînd un cuțit la sine, au atacat-o pe ultima, punîndu-i cuțitul la gît, amenințînd-

o de nenumărate ori că dacă nu le dă bani va fi înjunghiată. În rezultat, victima a

perceput amenințarea cu aplicarea violenței ca reală, aceasta fiind determinată. În

continuare Varțabliuc R., văzînd că N. Molocosean se opune și refuză să dea bani,

prin accesul liber al ușii neîncuiate, împreună cu Varțabliuc V., au pătruns în casa

acesteia, au răscolit peste tot și într-o carte au găsit bani în sumă de 42 lei, pe care

în mod deschis și demonstrativ i-au sustras, cauzînd părții vătămate o daună

considerabilă.

Însă, în acțiunile inculpaților nu se conțin elementele constitutive ale

infracțiunii de tîlhărie, după cum a fost adusă învinuirea și cum a stabilit instanța

de fond, deoarece acțiunile lor nu a fost însoțite de violența periculoasă pentru

viața sau sănătatea lui N. Molocosean, căreia nu i-a fost cauzată careva vătămare.

Nu și-a găsit confirmare nici semnul agravant ,,cauzarea de daune în

proporții considerabile”, deoarece N. Molocosean a declarat în ședința instanței de

apel că suma dată pentru ea nu este mare, că primește pensie în sumă de 700 lei.

Nu este demonstrat nici semnul ,,cu aplicarea altor obiecte în calitate de

armă”, deoarece în sensul dat nu au fost aduse dovezi. Partea vătămată N.

Molocosean a declarat în ședința instanței de apel că era întuneric și nu a văzut ca

cineva să aibă ceva în mînă, alte probe nefiind cercetate în instanța de apel în

sensul invocat de acuzare.

Deci, sentința urmează a fi casată parțial, în latura învinuirii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, cu pronunțarea unei hotărîri noi privind

recalificarea acțiunilor inculpaților de la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) în baza

art. 187 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, ca jaf, adică sustragerea deschisă a

bunurilor persoanei, comisă de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei.

6

În acest sens, în sarcina inculpaților Varțabliuc V., Varțabliuc R și Pînzari D.

se reține că ei, la 07.05.2010, orele 01.45, cu o persoană în privința căreia procesul

penal a fost suspendat, fiind în stare de ebrietate alcoolică, avînd scopul sustragerii

deschise a bunurilor materiale din avutul proprietarului, prin accesul liber al porții

neîncuiate au pătruns în gospodăria cet. N. Molocosean, situată în s. Corbul, r-nul

Dondușeni, unde au apucat-o de haina de la piept, amenințind-o verbal cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, în rezultat la ce victima N.

Molocosean a perceput amenințarea cu aplicarea violenței ca reală. În continuare,

Varțabliuc R. văzînd că N. Molocosean se opune și refuză să-i dea bani, prin

accesul liber al ușii neîncuiate, împreună cu Varțabliuc V. au pătruns în casa

acesteia, au răscolit peste tot și într-o carte au găsit bani în sumă de 42 lei, pe care

în mod deschis și demonstrativ i-au sustras.

Instanța de apel a concluzionat să respingă afirmațiile invocate în apel

referitor la faptul că declarațiile părții vătămate N. Molocosean făcute în cadrul

urmăririi penale era necesar de pus la baza sentinței, fiind confirmate prin

declarațiile martorilor G. Gherasim, T. Molocosean, I. Rotari și E. Pupeza,

deoarece de fapt acestor declarații nu s-a dat citire în ședința instanței de apel,

astfel Colegiul penal nu s-a putut expune asupra unor probe care nu au fost

cercetate.

și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Recurentul a invocat că, conform pct. 10) al Hotărîrii Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 23 din 28.06.2004 ,,Cu privire la practica judiciară în

procesele penale despre sustragerea bunurilor”, sub alte obiecte folosite în calitate

de armă se au în vedere obiectele cu care victimei i s-au cauzat, sau putea să i se

cauzeze vătămări periculoase pentru viață ori sănătate (cuțite, inclusiv de bucătărie,

briciuri, topoare, răngi, foarfece, bîtă și așa mai departe).

Fiind audiat în cadrul urmăririi penale, partea vătămată N. Molocosean a

declarat, că la necunoscutul care a cerut bani sau mac a observat în mînă ceva lung

și subțire cu lungimea de aproximativ 0,5 metri, însă ce era aceasta n-a observat,

căci era întuneric. Însă luînd în considerație că necunoscutul, la tot pasul îi spunea

că dacă nu-i dă bani sau mac, atunci o taie, ea a presupus că acel obiect era cuțit.

Necunoscutul a apucat-o și i-a pus acel obiect la gît. Ea foarte mult s-a

speriat și se gîndea că va fi omorîtă. Știa cu certitudine că va fi înjunghiată.

În cadrul ședinței de judecată, inclusiv și în instanța de apel, partea vătămată

N. Molocosean a declarat că, un necunoscut a apucat-o cu mîna de haina de la

piept, cerea bani sau mac, o amenința cu omorul și, deaceea și-a făcut concluzia, că

ar fi avut cuțit, dar de fapt ea nu a văzut la necunoscuți nici un obiect în mînă.

În acest context, instanța urma să evalueze critic argumentele inculpaților

precum că Varțabliuc R. nu a avut în mînă cuțit sau alte obiecte care au fost

folosite în calitate de arme, deoarece aceste afirmații au fost combătute încă în

cadrul urmăririi penale, iar prin schimbarea depozițiilor, acuzarea de stat consideră

că inculpații urmăresc scopul evitării răspunderii penale pentru fapta comisă.

În același context, declarațiile părții vătămate N. Molocosean făcute în

cadrul urmăririi penale erau necesar de pus la baza sentinței, deoarece au fost

7

confirmate și în cadrul urmăririi penale și în cadrul ședințelor de judecată de către

declarațiile martorilor G. Gherasim, T. Molocosean, I. Rotari și E. Pupeza.

Astfel, în instanță martorul G. Gherasim a mărturisit că, în una din nopțile

anului 2010 a fost trezit de către vecina sa N. Molocosean, care i-a spus că cîteva

persoane au pătruns la ea în casă și-l bat pe feciorul ei. Era speriată, spunea că

necunoscuții cereau bani de la ea, o amenințau cu moartea, au apucat-o de piept,

credea că o omoară. Imediat a sunat la polițistul de sector, apoi s-a dus să vadă ce

se petrece în gospodăria lui Molocosean. În ogradă nu mai era nimeni. Intrînd în

casă l-a depistat pe T. Molocosean, care după semnele de față se cunoștea că a fost

bătut.

Martorul T. Molocosean a declarat că locuiește împreună cu mama sa N.

Molocosean. El locuiește în casă, iar mama în sarai. Cu vreo 2 ani în urmă în timp

ce dormea, în casă au intrat două persoane lui necunoscute, care au cerut bani. I-au

tras vre-o două palme, apoi au turnat peste el o căldare cu apă. L-au tîrît în coridor.

O persoană vorbea în limba rusă, iar alta în romînă. Necunoscuții au plecat fără a

lua careva lucruri. Ulterior a aflat de la mama sa că necunoscuții i-au luat 42 lei, au

amenințat-o cu bătaia și omorul.

Inculpații Varțabliuc V. și Pînzari D., fiind întrebați de instanță, au declarat

că martorul T. Molocosean a spus adevărul.

Referitor la excluderea semnului calificativ ce se referă la „cauzarea de

daune în proporții considerabile”, instanța a motivat că, partea vătămată primește

pensie, dispune de casă și sarai în s. Corbul, pentru ea suma de 42 lei sustrași nu

constituie o sumă considerabilă.

Această motivație nu este justificată și întemeiată. Astfel, încă în cadrul

urmăririi penale partea vătămată N. Molocosean a declarat că, i-au fost sustrași

ultimii 42 de lei. Totodată, în instanță s-a constatat că ea, are o vîrstă înaintată, se

deplasează cu greu și locuiește împreună cu feciorul său, care este invalid. Deci,

dauna considerabilă presupune astfel de urmări, care influențează esențial asupra

stării materiale generale a victimei. Astfel, în corespundere cu prevederile pct. 28)

al HP CSJ menționate mai sus, la calificarea sustragerii, săvîrșite cu cauzarea de

daune considerabile este necesar să se țină cont de faptul că caracterul considerabil

al daunei cauzate se stabilește luîndu-se în considerație valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,

existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra

stării materiale a victimei. Această noțiune este prevăzută și în art. 126 alin. (2)

Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12)

Cod de procedură penală.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Varțabliuc Ruslan, în care solicită

casarea hotărîrilor menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, nonprivativă de libertate.

Recurentul a indicat că, hotărîrea primei instanțe a fost adoptată în lipsa sa,

el fiind plecat în afara teritoriului R. Moldova. A solicitat să-i fie aduse la

cunoștință toate materialele dosarului, însă solicitarea i-a fost respinsă. A cerut

efectuarea confruntării cu toți participanții procesului, și din nou neîntemeiat i s-a

refuzat.

8

În timpul cercetării i s-a propus să recunoască infracțiunea pe care nu a

comis-o, sub pretextul că va putea rămîne la libertate, astfel a căzut de acord.

Întreținere 2 copii minori, împreună cu concubina sa Aurelia Bantuș.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

În primul rînd, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi

atacate cu recurs sentințele în privința cărora inculpatul nu a folosit calea apelului,

dacă legea prevede această cale de atac. Conform art. 427 alin. (2) Cod de

procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate

și în apel.

În sensul vizat se reține că argumentele specificate în recursul ordinar al

inculpatului Varțabliuc Ruslan și reproduse la pct. 5.1 din prezenta decizie, nu au

fost invocate în apel, deoarece ultimul nici nu a folosit calea apelului (pct. 3, 4, 5.1

din decizie).

Rezultă că acest recurs ordinar nu are suport legal în aspectul vizat.

Mai mult, conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429

alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere

cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii

atacate în acest sens.

Însă, în recursul inculpatului Varțabliuc Ruslan, în pofida prevederilor

enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori

de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5.1. din

decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește

condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Prin urmare, recursul declarat de inculpatul Varțabliuc Ruslan este unul

absolut neîntemeiat.

În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiurile cînd instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cînd faptei săvîrșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și de apel, pe capătul privind

învinuirea inculpaților în săvîrșirea acțiunilor de tîlhărie față de partea vătămată N.

9

Molocosean, adică a infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod

penal, au comis următoarele erori de drept.

Conform art. 101 alin. (1), (4) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărîrii sale numai acele

probe a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în

hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Potrivit art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul considerabil al daunei cauzate

se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor

pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei.

În corespundere cu jurisprudența națională, în sensul dispozițiilor art.188 Cod

penal, prin "atacul" prevede acțiuni agresive ale făptuitorului, care sunt însoțite de

violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Drept violență periculoasă pentru

viață și sănătate sunt considerate și acțiunile care, deși nu au pricinuit vătămări ale

integrității corporale sau a sănătății, au creat la momentul aplicării lor un pericol

real pentru viața și sănătatea victimei. În acest sens se ține cont de toate

circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele cu care amenința

infractorul, locul și timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc. Sub

"alte obiecte folosite în calitate de armă" se au în vedere obiectele cu care victimei

i s-au cauzat, sau putea să i se cauzeze vătămări periculoase pentru viață ori

sănătate - cuțite, etc. Dacă vinovatul demonstra numai obiectul sau conștient

amenința cu o imitație de cuțit, acțiunile se vor califica, în funcție de agravante și

conform tuturor circumstanțelor cauzei, ca tîlhărie, în baza art.188 Cod penal.

Prescripțiile enunțate nu au fost respectate de instanța de fond.

Astfel, potrivit părții descriptive a sentinței contestate, instanța de fond nu a

apreciat separate și în coroborare, sub toate aspectele și în mod obiectiv declarațiile

martorului T. Molocosean, care a relatat că partea vătămată era foarte speriată și i-a

povestit că atacatorii au amneințat-o cu moartea, declarațiile părții vătămate N.

Molocosen, care a mărturisit că ,,a fost trezită noaptea..., unul din bărbați a

apucat-o de mînă și de haină de la piept, a dus-o forțat în casă spunînd să-i dea

mac sau bani..., a amenințat-o cu omorul, că o să fie înjunghiată..., avea ceva în

mînă subțire și lung, cam de vreo 0,5 metri..., poate cuțit..., căutau bani..., ea de

frică a scos de sub niște cărți și le-a dat 42 lei..., în curte 3 sau 4 persoane înl

băteau pe fiul ei czu pumnii și piciorele, au vărsat peste el o căldare cu apă... s-a

aperiat foarte tare și era convinsîă că o s-o omoare... (f.d. 251, vol. III).

În asemenea circumstanțe și dat fiind că era timp de noapte, orele 01.45,

victima fiind în etate și pensionară, atacatorii fiind 4 la număr, acuzatorul a

concluzionat întemeiat în rechizitoriu că în rezultat victima a perceput amenințarea

cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, ca una reală, aceasta

fiind determinată, iar dauna cuzată ei prin sustragerea banilor este considerabilă.

Or, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate asupra denotă

că în acțiunile inculpaților se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii

prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal.

10

Prin urmare, instanța de fond nu a judecat cauza în aspectul vizat în

conformitate cu rigorile legale, a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția și a dat faptei săvîrșite o încadrare juridică greșită.

În al treilea rînd, potrivit art. 414 alin. (1), (2) și (5) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Conform art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu

jurisprudența națională, chestiunile de fapt și de drept asupra cărora s-a pronunțat

ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de

apel sînt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a

fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În

cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea

cauzei. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece:

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond și le-a repetat întocmai (f.d. 182, 2 și 4 din decizie);

b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat de

procuror și absolut neîntemeiat a invocat în descriptivul deciziei că: „...alte probe

nefiind cercetate în instanța de apel în sensul invocat de acuzare..., ...

declarațiile părții vătămate N. Molocosean făcute în cadrul urmăririi penale era

necesar de pus la baza sentinței, fiind confirmate prin declarațiile declarațiile

martorilor G. Gherasim, T. Molocosean, I. Rotari și E. Pupeza, deoarece de fapt

acestor declarații nu s-a dat citire în ședința instanței de apel...”. Or, în virtutea

prevederilor art. 419, 414 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel era

obligată să verifice declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță,

inclusiv invocate de procuror în apel, prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal (f.d. 182, 2- 5 din decizie).

Astfel, instanța de apel nu a rejudecat cauza penală potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, a adoptat o decizie care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția și a dat faptei săvîrșite o încadrare juridică

greșită.

Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că instanțele de fond și de apel

nu au soluționat fondul cauzei penale, în partea privind învinuirea inculpaților în

săvîrșirea acțiunilor de tîlhărie față de partea vătămată N. Molocosean, adică a

11

infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, respectiv și

aplicarea pedepsei penale în aspectul invocat în apelul declarat de procuror, în

condițiile legii.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Dat fiind că încălcările, comise de ambele instanțe, a normelor procedurale

specificate constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului de pe rol, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse, să judece cauza în partea privind

învinuirea inculpaților în săvîrșirea acțiunilor de tîlhărie față de partea vătămată N.

Molocosean, adică a infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod

penal, respectiv și aplicarea pedepsei penale inculpaților în aspectul invocat în

apelul declarat de procuror, în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre

legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Varțabliuc

Ruslan Petru împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18

decembrie 2013.

Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, în privința

inculpaților Varțabliuc Ruslan Petru, Varțabliuc Valerii Piotr, Pînzari Dmitrii

Constantin, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 01 august 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

12