1ra-5/14 — art. 309.1 alin. 3 lit. a, c Cod penal

1ra-5/14 — art. 309.1 alin. 3 lit. a, c Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-5/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Petru Ursache,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Ion Vîlcov,

Ion Druță,

cu participarea:

procurorului Nicolae Suvac,

inculpaților Guțu Octavian, Paiu Ion,

avocatului Nicolae Marandici,

părții vătămate Gumeni Chiril,

reprezentantului

părții vătămate Gumeni Nicolae,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de avocatul Nicolae

Marandici împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai

2013, în privința inculpaților

Guțu Octavian Vasile, născut la

14 martie 1975 în s. Scăieni, r-nul Dondușeni, domiciliat

în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 61/1, ap. 55, cetățean

al R. Moldova, fără antecedente penale;

Paiu Ion Mihail, născut la 08

august 1981 în s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, domiciliat în

mun. Chișinău, str. Andrei Izbaș 33, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 05 octombrie 2009 - 28 decembrie 2011,

instanța de apel: 26 martie - 20 mai 2013,

în instanța de recurs: 03 septembrie 2013 - 18 februarie 2014.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Avocatul și inculpații au solicitat admiterea recursului în sensul declarat.

Procurorul, partea vătămată și reprezentantul său au optat pentru respingerea

recursului.

1

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

C O N S T A T Ă :

Guțu Octavian și Paiu Ion au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzută la art. 309/1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost

săvîrșită de inculpați.

Acțiunile civile au fost respinse.

Mihail sunt învinuiți de faptul că intenționat au comis acte de tortură asupra

minorului Gumeni Chiril, în următoarele circumstanțe.

La 10 aprilie 2009, în jurul orelor 1400, maiorul de poliție Guțu Octavian, fiind

în serviciu și îndeplinind obligațiunile sale funcționale, aflîndu-se pe bd. Ștefan cel

Mare și Sfînt la o distanță de circa 10 metri de la str. Pușkin, în fața scărilor sediului

Guvernului R. Moldova, împreună cu căpitanul de poliție Paiu Ion, s-au apropiat de

minorul Gumeni Chiril și, fără careva necesitate, l-au condus în automobil cu care s-

au deplasat în regiunea uzinei de tractoare.

În timpul deplasării, Guțu Octavian și Paiu Ion i-au acoperit fața lui Gumeni

Chiril pentru a nu vedea unde se deplasează, totodată aplicîndu-i 2 lovituri cu pumnul

în regiunea spatelui și o lovitură în regiunea capului.

În continuare, urmărind scopul de a obține date că Gumeni Chiril a participat la

dezordini în masă și a aruncat cu pietre în clădirile Președinției și a Parlamentului R.

Moldova, au aplicat acte de tortură față de acesta.

Inițial, Guțu Octavian, acționînd intenționat în vederea cauzării unei dureri și

suferințe fizice, în prezența lui Paiu Ion i-a aplicat minorului Gumeni Chiril o lovitură

cu pumnul în regiunea feței, după care l-a tras din mașină și l-a pus în picioare,

aplicîndu-i o lovitură similară, apoi l-a împins cu piciorul la pămînt și l-a călcat de

circa cinci ori cu piciorul în regiunea capului - urechii stîngi în rezultatul căreia

Gumeni Chiril și-a pierdut cunoștința.

În perioada nominalizată acțiunile violente din partea ambilor colaboratori de

poliție au continuat, deoarece cînd minorul Gumeni Ch. și-a revenit, avea dureri pe

tot corpul, nu putea merge de sinestătător, avînd piciorul stîng fracturat.

La rîndul său, Guțu și Paiu, văzînd starea sănătății deplorabilă în care l-au adus

pe acesta în rezultatul acțiunilor sale violente, s-au deplasat l-a CPS Buiucani, mun.

Chișinău unde au încercat să-l predea colaboratorilor de poliție, ca persoană suspectă

la participarea dezordinilor în masă, urmărind astfel scopul de a se eschiva de la

răspundere pentru acțiunile de tortură aplicate față de partea vătămată. Dar,

reprezentanții CPS Buiucani, mun. Chișinău, văzînd starea sănătății în care se afla

Gumeni Chiril, au refuzat să-l primească.

Inculpații, contrar obligațiunilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea

cetățenilor, l-au îmbarcat pe Gumeni Chiril în automobil și, profitînd de faptul că

acesta își pierdea sistematic cunoștința și nu putea să meargă de sinestătător, s-au

deplasat în regiunea Spitalului Clinic Militar Central, pe stradela Toamnei, sect.

Buiucani, mun. Chișinău, unde l-au lăsat în stradă fără cunoștință.

2

În urma acțiunilor violente ale inculpaților, părții vătămate Gumeni Chiril i-au

fost cauzate vătămări corporale medii.

Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 309/1 alin. (3) lit. a), c) Cod

penal, ca tortura - adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri și suferințe

puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană

informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act în care aceasta este bănuită că l-

a comis, de a o intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și

suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau orice altă

persoană ce acționează cu titlu oficial, săvîrșită cu bună știință asupra unui minor, de

două sau mai multe persoane.

Instanța a reținut că inculpații nu au recunoscut vina, că nimeni din martorii

audiați în cadrul cercetării judecătorești, cu excepția părții vătămate, nu au indicat

nici direct și nici indirect asupra faptului că anume ei ar fi comis maltratarea părții

vătămate.

Partea vătămată, în primele sale explicații nu a indicat careva particularități ce

ar putea să-i descrie pe polițiști, a menționat că automobilul era de model „Opel

Vectra” culoare cafenie, numărul nu l-a observat. În procesul-verbal de verificare a

declarațiilor părții vătămate la locul infracțiunii, este deja indicat că unul dintre

polițiști avea vîrsta de 30-37 ani și înălțimea de 1,80 m, al doilea de 27-32 ani și

înălțimea de 1,68 m, numărul de înmatriculare a automobilului era - CCL 156, dar de

culoare vișinie, că a fost dus în CSP Buiucani, mun. Chișinău în biroul nr. 48, unde

erau scaune, televizor și un portret pe perete.

Instanța a apreciat critic declarațiile părții vătămate, deoarece sunt divergente și

nu se confirmă prin alte probe ale pricinii.

Totodată, instanța a considerat veridice declarațiile martorilor Pînzari A.,

Gumaniuc I., Buzdugan R., Ceban V., Vartic A., Botnaru S., Brinișter V., Cojocaru

D., Olaru S., Suvorov N. și le-a pus la baza sentinței de achitare, acestea fiind

consecutive, consecvente și uniforme, coroborînd cu alte probe administrate.

Instanța a respins argumentele acuzării că inculpații s-ar fi aflat în zona unde a

fost maltratată partea vătămată, deoarece în informația parvenită de la compania de

telefonie mobilă „Oranje”, se menționează că atunci cînd se solicită informația

privind raza de acoperire a stației de telefonie mobilă, este necesar de ținut cont de

faptul că această informație este relativă, adică calculată teoretic și poate fi diferită în

funcție de încărcarea stației, obstacolele existente, relief, etc.

Instanța a specificat că nu poate pune la baza sentinței procesele-verbale de

recunoaștere a persoanei după fotografie, conform cărora partea vătămată a identificat

persoanele care l-au torturat, acestea fiind inculpații, întrucît careva impedimente de

prezentare spre recunoaștere a persoanelor pe viu nu au fost stabilite.

Potrivit art.116 alin. (3) Cod de procedură penală, persoana care trebuie

recunoscută este prezentată celui care urmează să o recunoască în afara spațiului

vizibilității celui care urmează a fi recunoscut, împreună cu cel puțin 4 asistenți

procedurali de același sex, asemănători la exterior.

Nefiind demonstrată vinovăția, inculpații urmează a fi achitați pe motiv ca

fapta nu a fost săvîrșită de ei.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Guțu Octavian să fie condamnat în baza art.

3

309/1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal la 7 ani închisoare, iar Paiu Octavian în baza

aceluiași articol, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

natura celeia de care s-au folosit la comiterea crimei pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru fiecare.

În baza art. 66 Cod penal de a le retrage, lui Guțu Octavian gradul special de

maior de poliție, iar lui Paiu Ion gradul special de căpitan de poliție.

Acțiunea civilă să fie admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

Apelantul a invocat că vinovăția inculpaților a fost dovedită pe deplin, prin

declarațiile părții vătămate, martorilor, materialele dosarului, cercetate în judecată.

Instanța de fond incorect a apreciat critic declarațiile părții vătămate date în

cadrul cercetării judecătorești, motivînd că acestea vin în contradicție cu declarațiile

date în cadrul urmării penale, precum și nu sunt confirmate de alte probe. Instanța

eronat a apreciat critic și declarațiile date în ședința de judecată de martorii Gumeni

L. și Gumeni N. din cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești, prin

care au declarat că inculpatul Guțu O. i-a vizitat la domiciliu cerîndu-și scuze de la

fiul lor Gumeni Ch. pentru că l-a maltratat, deoarece declarațiile lor nu coroborează

cu alte probe administrate, Gumeni L. și Gumeni N. fiind părinții părții vătămate, au

o poziție părtinitoare la caz.

Totodată, instanța incorect a reținut ca veridice declarațiile martorilor Pînzari

A., Gumaniuc I., Buzdugan R., Ceban V., Vartic A., Botnaru S., Brinișter V.,

Cojocaru D., Olaru S., Suvorov N. date în cadrul ședinței de judecată, pe care le-a

pus la baza sentinței de achitare, motivînd că nu le pune la îndoială, deoarece au fost

administrate în conformitate cu legislația procesual penală în vigoare, fiind

consecutive, consecvente și uniforme, coroborînd cu alte probe administrate.

Instanța de judecată nefondat a respins proba acuzării, precum că inculpații s-

au aflat în zona unde a fost maltratată partea vătămată, fapt stabilit prin descifrările

convorbirilor telefonice desfășurate pe numărul de telefon mobil: 079411377 ce îi

aparține inculpatului Paiu Ion, deoarece se indică anume acele locuri unde pe

parcursul zilei au activat Guțu Octavian și Paiu Ion. Instanța a motivat faptul dat, prin

aceia că datele au fost obținute cu încălcări esențiale.

În egală măsură, instanța de judecată neîntemeiat nu a pus ca probe la baza

sentinței procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, conform

cărora partea vătămată a identificat persoanele, care la data de 10 aprilie 2009 l-au

torturat, acestea fiind Guțu Octavian și Paiu Ion, întrucît în cadrul ședințelor de

judecată careva impedimente de prezentare spre recunoaștere a persoanelor pe viu nu

au fost stabilite. Versiunea părții acuzării, prin care se menționa că partea vătămată se

temea de inculpați a fost respinsă de instanța de judecată fără temei.

Prin cumulul de probe administrate legal în cadrul urmăririi penale și cercetate

în judecată s-a stabilit cu certitudine, că la 10 aprilie 2009, după ce l-au reținut pe

minorul Gumeni Chiril, inculpații au aplicat acte de tortură față de acesta.

septembrie 2012, apelul a fost admis din alte motive, casată sentința, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Procesul penal privind învinuirea lui Guțu Octavian și Paiu Ion de săvîrșirea

infracțiunii prevăzută la art. 309/1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, a fost încetat în baza

4

art. 391 alin. (6) Cod de procedură penală, deoarece există circumstanțe care exclud

sau condiționează tragerea la răspundere penală.

Instanța de apel a reținut că s-au încălcat prevederile ce țin de recunoașterea

obiectelor și anume a automobilului, procurorul care a efectuat urmărirea penală nu a

indicat în procesul verbal pe ce purtător de informație au fost depozitate fotografiile

efectuate, de asemenea nu este indicat de către cine au fost efectuate, cu ce aparat de

fotografiat și cui aparține acesta, or în cazul în care procurorul a efectuat

fotografierile, acesta nu a fost în drept să îndeplinească și funcția de expert

criminalist în atribuțiile căruia sunt și efectuarea fotografierilor, or în dosar nu sunt

careva probe sau acte ce ar indica la împuternicirile adăugătoare date procurorului de

a face fotografieri, și că acesta ar dispune de pregătiri speciale în vederea

fotografierii, mai mult nu este clar de unde a apărut în dotarea procurorului aparatul

de fotografiat în cauză.

Procurorul avînd informație deplină despre starea psihică a părții vătămate,

urma să dispună efectuarea unei expertize psihiatrico-psihologică legală a acesteia în

vederea constatării veridicității declarațiilor date.

Acestea indică la ilegalitatea probei prezentate (verificarea declarațiilor părții

vătămate la locul infracțiunii), deoarece contravine prevederilor art. 114 Cod de

procedură penală, și prin urmare este lovită de nulitate absolută, or încălcarea acestei

norme procesuale penale nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act.

Au fost încălcate și prevederile art.114 alin.(6) Cod de procedură penală, în

care se stipulează că, în cazul în care prezentarea persoanei spre recunoaștere este

imposibilă, recunoașterea se poate face după fotografia acesteia, prezentată împreună

cu fotografiile a cel puțin 4 alte persoane ce nu se deosebesc esențial între ele.

Calitatea de bănuit Guțu Octavian a primit-o de la data pornirii urmăririi

penale - 26.05.2009 și după expirarea termenului indicat la art. 63 alin. (2) Cod de

procedură penală, de trei luni, la 26.08.2009 urma a fi înaintată învinuirea, ceea ce nu

a avut loc, fiind încălcate drepturile acestuia la un proces echitabil.

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a specificat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor

invocate în apel.

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Nicolae Marandici, în care a cerut

casarea deciziei nominalizate și menținerea sentinței.

Apelantul a indicat că acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma vinovăția

inculpaților. Instanța de apel, pronunțînd o nouă hotărîre, nu a examinat în fond cauza

penală conform regulilor generale pentru examinarea ei.

2013, recursurile au fost admise, casată decizia contestată și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a reținut că, potrivit materialelor cauzei, careva acțiuni sau

acte ale organului de urmărire penală de către participanții la proces nu au fost

contestate judecătorului de instrucție, iar instanța de apel nu a cercetat actele

procesuale ale organului de urmărire penală la care se referă în decizia contestată și

nu a verificat dacă părțile au avut obiecții referitor la acțiunile organului de urmărire

5

penală și dacă au depus vre-o plîngere privind recunoașterea nulității actelor

procesuale efectuate în cadrul urmăririi penale.

În cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia că în speță se evidențiază

încălcări de către organul de urmărire penală, inclusiv a prevederilor art. 63 Cod de

procedură penală, eroare care nu a fost invocată de nici una din părți, aceasta era

obligată să pună la discuția părților această chestiune de drept procedural.

Prin ordonanța de pornire a urmăririi penale din 26 mai 2009, urmărirea penală

a fost pornită nu în privința persoanelor concrete, dar pe fapt, iar în urma acumulării

probelor, Guțu Octavian a fost recunoscut în calitate de bănuit la 11 septembrie 2009

și pus sub învinuire la 23 septembrie 2009, adică în termenul prevăzut de lege.

Termenul de 3 luni de zile urmează a fi calculat din 11 septembrie 2009, adică

din momentul emiterii ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit, dar nu din

momentul pornirii urmăririi penale, termen respectat de către organul de urmărire

penală la punerea sub învinuire a inculpatului Guțu Octavian.

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în apelul procurorului.

2013, apelul a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Guțu Octavian și Paiu Ion au fost condamnați în baza art. 309/1 alin. (3) lit. a),

c) Cod penal la cîte 5 ani închisoare fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

în organele MAI pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, începînd din momentul reținerii.

În baza art. 66 Cod penal, lui Guțu Octavian i-a fost retras gradul special de

maior de poliție, iar lui Paiu Ion gradul special de căpitan de poliție.

De la inculpați s-a încasat în beneficiul lui Gumeni Chiril prejudiciul moral în

mărime de 30.000 lei.

Instanța de apel a constatat că la 10.04.2009, în jurul orelor 14.00, maiorul de

poliție Guțu Octavian, fiind în serviciu și îndeplinind obligațiunile sale funcționale,

aflîndu-se pe bd. Ștefan cel Mare și Sfînt la o distanță de circa 10 metri de la str.

Pușkin, în fața scărilor sediului Guvernului R. Moldova, împreună cu căpitanul de

poliție Paiu Ion, s-au apropiat de minorul Gumeni Chiril. Fără careva motive l-au

condus în automobil cu care s-au deplasat în regiunea uzinei de tractoare. În timpul

deplasării, Guțu Octavian și Paiu Ion i-au acoperit fața lui Gumeni Chiril pentru a nu

vedea unde se deplasează, totodată aplicîndu-i 2 lovituri cu pumnul în regiunea

spatelui și o lovitură în regiunea capului.

În continuare Guțu Octavian și Paiu Ion, urmărind scopul de a obține date că

Gumeni Chiril a participat la dezordini în masă și a aruncat cu pietre în clădirile

Președinției și a Parlamentului R. Moldova, au aplicat acte de tortură față de acesta.

Inițial Guțu Octavian, acționînd intenționat în vederea cauzării unei dureri și

suferințe fizice, în prezența lui Paiu Ion, i-a aplicat minorului Gumeni Chiril o

lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care l-a tras din mașină și l-a pus în

picioare, aplicîndu-i o lovitură similară, după ce l-a împins cu piciorul la pămînt și l-a

călcat de circa cinci ori cu piciorul în regiunea capului - urechii stîngi în rezultatul

căreia ultimul și-a pierdut cunoștința.

6

În perioada nominalizată, acțiunile violente din partea ambilor colaboratori de

poliție au continuat, deoarece cînd minorul și-a revenit, avea dureri pe tot corpul, nu

putea merge de sinestătător, avînd piciorul stîng fracturat.

La rîndul său, Guțu Octavian și Paiu Ion, văzînd starea sănătății deplorabilă în

care l-au adus pe minor în rezultatul acțiunilor sale violente, s-au deplasat l-a CPS

Buiucani, mun. Chișinău unde au încercat să-l predea pe Gumeni Chiril

colaboratorilor de poliție, ca persoană suspectă la participarea dezordinilor în masă,

urmărind astfel scopul de a se eschiva de răspundere pentru acțiunile de tortură

aplicate față de partea vătămată. Dar, reprezentanții CPS Buiucani, mun. Chișinău,

văzînd starea sănătății în care se afla Gumeni Chiril, au refuzat să-l primească.

Octavian Guțu și Paiu Ion, contrar obligațiunilor de serviciu de a apăra viața și

sănătatea cetățenilor, l-au îmbarcat pe Gumeni Chiril în automobil și profitînd de

faptul că acesta își pierdea sistematic cunoștința și nu putea să meargă de sinestătător,

s-au deplasat în regiunea Spitalului Clinic Militar Central, pe stradela Toamnei, sect.

Buiucani, mun. Chișinău, unde l-au lăsat în stradă, fără cunoștință.

În urma acțiunilor violente ale inculpaților, părții vătămate Gumeni Chiril i-au

fost cauzate vătămări corporale medii.

Partea vătămată și reprezentantul său, Gumeni Nicolae, au fost preîntîmpinați

în baza art. 311, 312 Cod de procedură penală cînd au depus plîngerea și au dat

declarații pe marginea faptelor care au avut loc la 10.04.2009.

Acuzarea a demonstrat că inculpații s-au aflat în zona unde a fost maltratată

partea vătămată, fapt stabilit prin descifrările convorbirilor telefonice desfășurate pe

numărul de telefon mobil 079411377, ce îi aparține inculpatului Paiu Ion, deoarece se

indică anume acele locuri unde pe parcursul zilei au activat inculpații. Instanța de

fond a indicat că aceste date au fost obținute cu încălcări esențiale. Dar, potrivit

materialelor cauzei, careva acțiuni sau acte ale organului de urmărire penală de către

participanții la proces nu au fost contestate la judecătorul de instrucție.

Vina inculpaților este demonstrată și prin procesele-verbale de recunoaștere a

persoanei după fotografie, conform cărora partea vătămată a identificat persoanele

care la data de 10.04.2009 l-au torturat, acestea fiind Guțu Octavian și Paiu Ion.

Reieșind din probele administrate, fiecare probă fiind apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a concluzionat că

vinovăția inculpaților este dovedită integral și a încadrat acțiunile lor în baza art.

309/1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal, ca tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a

unei dureri și suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a

obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act în

care aceasta este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei,

dacă o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de

răspundere sau orice altă persoană ce acționează cu titlu oficial, săvîrșită cu bună

știință asupra unui minor, de două sau mai multe persoane.

inculpați, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței

instanței de fond.

Recurentul a invocat că automobilul indicat de partea vătămată - Opel Vectra,

cu n/î C LL 156, la data de 10.04.2009 nu s-a aflat în posesia celor doi inculpați, ei

7

nefiind nici cunoscuți cu posesorul mașinii. Dimpotrivă, atît inculpații cît și martorii

reali care i-au văzut în acea zi au indicat că ei se deplasau cu un automobil de model

Daewo Nexia.

Nicio probă nu confirmă presupunerea că partea vătămată ar fi fost deținută în

cadrul Comisariatului de poliție Buiucani, mun. Chișinău.

Nu este confirmat în nici un fel că inculpații i-au cauzat careva lovituri lui

Gumeni Chiril, care nici nu le este cunoscut. Dimpotrivă, s-a stabilit doar faptul că

asupra minorului au fost depistate niște leziuni, însă legătura acestora cu inculpații și

cu presupusele lor acțiuni nu s-a confirmat, nefiind în nici un fel combătut alibiul

inculpaților.

Nu s-a demonstrat că Gumeni Chiril s-ar fi aflat măcar în custodia inculpaților.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat o hotărîre de condamnare în baza unui

articol care a fost exclus din Codul penal, ca infracțiune cu circa 5 luni înainte de

pronunțarea acestei hotărîri.

Asupra prezentei cauze au incidență deplină mai multe hotărîri pronunțate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitoare la condamnarea Republicii

Moldova și a altor state, pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, sub

aspectul că argumentele apărării nu au fost analizate într-un mod potrivit, că după

achitare, în absența oricăror probe noi, inculpații au fost condamnați

desconsiderîndu-se circumstanțele care anterior au condus la achitarea lor.

În drept, recursul este fondat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 15)

Cod de procedură penală - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; inculpații au fost

condamnați pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; instanța de

judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel

național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, dar fără a agrava situația

inculpatului.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

În primul rînd, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Potrivit art. 26 alin. (3)

Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine

procurorului. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea

8

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform

art. 384 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe

probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Potrivit art. 414 alin. (2) și (6)

Cod de procedură penală, instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărîrea Capean contra

Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema

administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2

și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării.

Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și

încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală, care îl obligă

pe acuzatorul de stat, după o hotărîre de achitare pronunțată de prima instanța, să

prezinte în ședința de judecată anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse

inculpatului, urmează să fie apreciată ca nesusținere a acuzațiilor penale în privința

inculpatului în cadrul examinării apelului declarat împotriva sentinței de achitare.

Ignorarea acestei jurisprudențe lezează dreptul inculpatului la un proces

echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

a libertăților fundamentale.

Aceste prevederi nu s-au respectat în sensul lor deplin.

Or, în pofida normelor specificate, a principiului contradictorialității în

procesul penal și a jurisprudenței nominalizate, se observă că, conform procesului-

verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, procurorul, în cadrul rejudecării

cauzei potrivit regulilor generale, nu a solicitat să fie cercetate direct și nemijlocit

probele scrise, decisive ale acuzării (v. 5, f. d. 194-202).

Este adevărat că instanța de apel a dat citirii probelor scrise, examinate de

prima instanță, consemnîndu-le în procesul verbal al ședinței de judecată, dar din

propria inițiativă, încălcînd astfel principiul contradictorialității procesului penal,

deoarece a selectat și invocat din oficiu probe pe care le-a utilizat și pus la baza

hotărîrii de condamnare a inculpaților, adică în defavoarea acestora, subminînd

competența exclusivă a acuzatorului de stat.

Mai mult, instanța de apel și-a fundamentat soluția de condamnare a

inculpaților pe probe neconsemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, cum ar

fi: „plîngerea părții vătămate Gumeni Chiril și a reprezentantul ei Gumeni Nicoșae”,

și cele de la f.d. 109-110, v.5.

Prin urmare, argumentul indicat de recurent că instanța de apel nu a luat în

considerare că procurorul s-a eschivat să-și exercite în fața instanței de apel sarcina

prezentării probelor, iar instanța de apel nu era în drept să invoce din oficiu probe în

defavoarea inculpatului, sau să-și întemeieze concluziile pe probe neverificate în

ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, este

întemeiat (pct. 8 din decizie).

Potrivit alin. (2/1) al art. 415 Cod de procedură penală, martorii acuzării, iar

sub aceste persoane se are în vedere și partea vătămată, se audiază din nou în cazul în

9

care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-

un mod substanțial condamnarea inculpatului. Din procesul-verbal al ședinței

instanței de apel se observă, că aceste persoane, deși au fost audiate, însă într-un mod

superficial, fără a fi concretizate circumstanțele concrete, acțiunile reale întreprinse

de fiecare inculpat în privința părții vătămate, și dacă aceste acțiuni cu adevărat au

fost de ei săvîrșite.

Conform materialelor cauzei, ca probe esențiale ale învinuirii, procurorul s-a

referit la declarațiile părții vătămate și a rudelor apropiate ale acestuia în ce privește

aplicarea violenței de către inculpați.

Art. 93 Cod de procedură penală stipulează că pentru constatarea existenței sau

inexistenței infracțiunii la identificarea făptuitorului, ca mijloc de probă sînt

declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate. În speța

discutată aceste mijloace de probă au o importanță deosebită, și urmau a fi verificate

în detalii.

În același rînd urmează a se reține că în temeiul art. 101 alin. (3) Cod de

procedură penală, nici o probă nu are valoare dinainte stabilită pentru instanța de

judecată.

În al doilea rînd, potrivit art. 6 par. 1, 2 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 19 alin. (1), 25 alin. (4) Cod

de procedură penală, orice persoană are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei

sale de către o instanță legal constituită, care va acționa în conformitate cu prezentul

cod. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a-i fi judecată cauza de acea instanță și de

acel judecător în competența cărora ea este dată prin lege. Conform art. 30 alin. (5),

31 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, apelurile împotriva hotărîrilor judecătorești

în cauzele penale se judecă în complet format din 3 judecători, care trebuie să rămînă

același în tot cursul judecării cauzei. În cazul în care cauza se judecă de un complet

format din 3 judecători și unul din aceștia nu poate participa în continuare la

judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, deces sau din motivul eliberării din

funcție în condițiile legii, acest judecător este înlocuit de un alt judecător și cauza se

judecă în continuare. În corespundere cu art. 6/1 alin. (1/1) și (2) din Legea privind

organizarea judecătorească, schimbarea membrilor completului se face în cazuri

excepționale, în baza unei încheieri motivate a președintelui Curții de Apel și potrivit

criteriilor obiective stabilite de regulamentul elaborat de Consiliul Superior al

Magistraturii. Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui

complet decît în condițiile prevăzute delege. Potrivit pct. 14 din Regulamentul

privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrelor

acestora, schimbarea membrelor completului de judecată se impune în cazurile în

care există unul din următoarele temeiuri: boală îndelungată, deces, eliberare din

funcție, abținere,recuzare, detașare, transferare, promovare, suspendare din funcție,

incompatibilități.

Normele enunțate la fel au fost ignorate de instanța de apel.

Astfel, prin rezoluția președintelui Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2013,

cauza penală a fost repartizată aleatoriu judecătorului raportor T. Micu, completul nr.

5, iar potrivit încheierii din 15 aprilie 2013, pentru judecarea cauzei a fost constituit

completul format din judecătorii T. Micu, S. Furdui și G. Iovu (f.d. 171, 178).

10

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 15 aprilie 2013,

completul format din judecătorii T. Micu, S. Furdui și G. Iovu a și început

examinarea cauzei (f.d. 179).

Totodată, prin încheierea din 29 aprilie 2013, dat fiind că judecătorul S. Furdui

„este plecat în concediul anual”, a fost constituit alt complet format din judecătorii T.

Micu, E. Conoval și V. Grib (f.d. 183). Dar, judecătorul S. Furdui a fost înlocuit pe un

temei neprevăzut de normele nominalizate, iar judecătorul G. Iovu a fost înlocuit

absolut fără niciun temei.

Conform procesului verbal din 29 aprilie 2013, a continuat judecarea cauzei

completul nou constituit din judecătorii T. Micu, E. Conoval și V. Grib V. (f.d. 184-

185).

Ulterior, conform încheierii din 25 mai 2013, a fost format al treilea complet,

care a continuat și finisat judecarea cauzei, format din judecătorii T. Micu, S. Furdui

și V. Grib, iar judecătorul E. Conoval a fost înlocuit, potrivit descriptivului încheierii,

fără a se indica vreun motiv din categoria celor enunțate supra (f.d. 193).

Circumstanțele nominalizate atestă că judecătorii S. Furdui, G. Iovu și E.

Conoval, au fost înlocuiți în procesul derulării judecării cauzei în lipsa unor temeiuri

prevăzute de lege.

Prin urmare, prescripțiile legale cu privire la compunerea completului de

judecată au fost încălcate de către instanța de apel, iar potrivit stipulărilor din art. 251

alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la

compunerea instanței atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea respectivă nu se

înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului și se ia în

considerare de instanță, inclusiv din oficiu.

Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

apelul declarat de procuror în condițiile legii, nu a respectat principiul

contradictorialității în procesul penal, și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate

în ședința de judecată și neconsemnate în procesul-verbal, nu a respectat prevederile

legale privind compunerea completului de judecată, adică a adoptat o hotărîre care nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

11

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Nicolae Marandici, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2013 în privința

inculpaților Guțu Octavian Vasile și Paiu Ion Mihail, și dispune rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată în ședința publică

din 18 martie 2014, ora 09.50.

Președinte Petru Ursache

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Vîlcov

Ion Druță

12

Dosarul nr. 1ra-5/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

D I S P O Z I T I V

18 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Petru Ursache,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Ion Vîlcov,

Ion Druță,

cu participarea:

procurorului Nicolae Suvac,

inculpaților Guțu Octavian, Paiu Ion,

avocatului Nicolae Marandici,

părții vătămate Gumeni Chiril,

reprezentantului

părții vătămate Gumeni Nicolae,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de avocatul Nicolae

Marandici împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai

2013, în privința inculpaților

Guțu Octavian Vasile, născut la

14 martie 1975 în s. Scăieni, r-nul Dondușeni, domiciliat

în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 61/1, ap. 55, cetățean

al R. Moldova, fără antecedente penale;

Paiu Ion Mihail, născut la 08

august 1981 în s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, domiciliat în

mun. Chișinău, str. Andrei Izbaș 33, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

13

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Nicolae Marandici, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2013 în privința

inculpaților Guțu Octavian Vasile și Paiu Ion Mihail, și dispune rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată va fi pronunțată în ședința publică din 18 martie 2014, ora

09.10.

Președinte Petru Ursache

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Vîlcov

Ion Druță

14