1ra-656/2015 — Art. 362/1 al. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2014, Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela au fost condamnați în baza art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal cu aplicarea fiecăruia a unei pedepse sub formă de amendă în mărime de cîte 500 unități convenționale în beneficiul statului cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de exercita o anumită activitate ce țin de perfectarea documentelor în domeniul turismului pe un termen de 1 (unu) an.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, în perioada de timp a lunilor noiembrie - decembrie 2009, Ivanschi Vladimir, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Jitariuc Daniela, Țărnă Maria, precum și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul obținerii unui folos financiar direct în sumă de 2000 euro, ceia ce constituia la acel moment, conform cursului oficial al BNM, suma de 33 000 lei, a întreprins acțiuni privind organizarea intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului Schengen, în special a Italiei, prin obținerea în baza unor declarații false a vizei ,,Schengen” de 1 muncă de tip ,,D” de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei drept țară de tranzit, a cetățeanului Republicii Moldova, Mînzat Iurie, prin confecționarea și folosirea documentelor oficiale false în vederea tăinuirii intenției reale de intrare și ședere pe teritoriul Italiei. Astfel, la începutul lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir, a fost telefonat la telefonul mobil cu numărul 079522175, de către Mînzat Iurie, care i-a solicitat organizarea plecării legale în Italia. În cadrul acelei discuții telefonice, Ivanschi Vladimir i-a comunicat lui Mînzat Iurie că-i poate organiza intrarea și șederea acestuia pe teritoriul Italiei, după care au convenit de a se întâlni în mun. Chișinău, pentru a discuta toate condițiile organizării plecării. Tot în prima jumătate a lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir, acționând împreună cu Țărnă Maria, potrivit înțelegerii telefonice prealabile, s-au întâlnit (fiind însoțit de Țărnă Maria) cu Mînzat Iurie în apropierea cafenelei ,,La Plăcinte” din mun. Chișinău, unde în cadrul discuției purtate Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria i-au comunicat acestuia că intrarea și șederea pe teritoriul Italiei va fi posibilă prin obținerea vizei ,,Schengen” la Ambasada Poloniei. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri, Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria i-a comunicat lui Iurie Mînzat că pentru obținerea vizei ,,Schengen” la ambasada Poliniei vor fi necesare de prezentat următoarele acte diploma de studii, cazier judiciar, copiile și originalele buletinului de identitate și a pașaportului național de plecare în străinătate și un avans în sumă de 100 euro. Ulterior, tot în prima jumătate a lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir, care a convenit de a acționa de comun acord și împreună cu Jitariuc Daniela, Țărnă Maria și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale comune, privind obținerea unui folos financiar direct în mărime de 2 000 euro de pe urma organizării migrației ilegale, s-a întâlnit în apropierea cafenelei ,,La Plăcinte” din mun. Chișinău cu Mînzat Iurie, unde a primit de la aceasta copiile și originalele buletinului de identitate și a pașaportul, cazierul judiciar și suma de bani în mărime de 100 euro. În aceste circumstanțe, și în perioada de timp indicată, Țărnă Maria acționând de comun acord și împreună cu Jitariuc Daniela, Ivanschi Vladimir și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale comune, privind obținerea unui folos financiar direct în mărime de 2 000 euro, ceia ce constituia la acel moment, conform cursului oficial al BNM, suma de 33 000 lei, de pe urma organizației migrației ilegale a lui Mînzat Iurie în Italia, a obținut în condițiile necunoscute organului de urmărire penală de la angajatorul polonez Totchitskaia Anna, director al companiei ,,ABDANK” Polonia, o mostră (blanc) de contract privind angajarea în câmpul muncii a persoanelor, în care ulterior au fost introduse date false, privind angajarea în câmpul muncii la această companie din Polonia a cet. Mînzat Iurie. În continuare, în a doua jumătate a lunii noiembrie 2009, Ivanschi Vladimir acționând împreună cu Jitariuc Daniela, potrivit înțelegerii telefonice prealabile, s- au întâlnit cu Mînzat Iurie în apropierea cafenelei ,,McDonalds” din mun. Chișinău, unde în cadrul discuției purtate Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria l-au instruit pe acesta privind faptul, că intrarea și șederea pe teritoriul Italiei va fi posibilă prin obținerea vizei „Schengen” la Ambasada Poloniei în baza unui contract individual de muncă încheiat cu angajatorii din Polonia. Totodată, în timpul aceste întâlniri Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria l-au instruit pe Mînzat Iurie privind comportamentul în timpul 2 interviului cu reprezentanții Ambasadei Poloniei la Chișinău și anume să declare fals faptul că intenționează să plece la muncă în Polonia potrivit prevederilor contractuale, dar nu în Italia. La 07 decembrie 2009, Ivanschi Vladimir, acționând de comun acord și împreună cu Jitariuc Daniela, Țărnă Maria și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul realizării intențiilor sale infracționale comune, privind obținerea unui folos financiar direct în mărime de 2 000 euro, de pe urma organizării migrației ilegale a cet. Mînzat Iurie în Italia, s-au întâlnit (fiind însoțit de către Țărnă Maria) cu ultimul în apropierea cafenelei ,,La Plăcinte” din mun. Chișinău, unde i-a transmis lui Mînzat Iurie un contract individual de muncă încheiat din numele ultimului cu angajatorul polonez „ABDANK” director Anna Totchitskaia cu nr. 191209 m 102/2009 din 13 noiembrie 2009, cu conținut fictiv. Totodată, în aceste circumstanțe Ivanschi Vladimir i-a transmis lui Mînzat Iurie copiile și originalele buletinului de identitate, pașaportului național cu numărul și seria B0185498, cazierul judiciar, după care Ivanschi Vladimir și Țărnă Maria l-au instruit pe Mînzat Iurie privind comportamentul acestuia în timpul depunerii pachetului de documente la Ambasada Poloniei la Chișinău. În continuare, la 08 decembrie 2009, Mînzat Iurie, acționând conform instructajului primit de la Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela, Țărnă Maria, a depus setul de documente primit de la aceștia la Ambasada Poloniei din Chișinău (inclusiv contractul individual de muncă încheiat din numele lui Mînzat Iurie cu angajatorul polonez ,,ABDANK”, director Anna Totchitskaia cu nr. 191209 m 102/2009 din 13 noiembrie 2009, cu conținut fictiv), comunicând în cadrul interviului potrivit instructajului primit de la Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela, Țărnă Maria, că dorește să plece la muncă în Polonia. Totodată, în aceiași zi, Mînzat Iurie s-a întâlnit în mun. Chișinău, potrivit înțelegerii telefonice prealabile, cu Ivanschi Vladimir, unde a fost informat de ultimul că pentru organizarea intrării și șederii pe teritoriul Italiei, va fi necesar de achitat, la ajungerea în țară de destinație suma în mărime de 2 000 euro. La data de 09 decembrie 2009, secția consulară a Ambasadei Poloniei la Chișinău a eliberat cet. Mînzat Iurie viză poloneză de tip „D” pentru permis de muncă. Astfel, acțiunile inculpaților Vladimir Ivanschi, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc au fost încadrate în baza art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, organizarea migrației ilegale, adică organizarea în scopul obținerii direct a unui folos financiar a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului statului a persoanei sau ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei, care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșite de două și mai multe persoane.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către avocatul S. Mocanu în numele inculpaților Vladimir Ivanschi, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc, în care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul Ivanschi Vladimir să fie achitat din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) Codul penal, și Maria Țărnă și Daniela Jitariuc să fie achitate din motivul că nu s-a constat faptul infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Codul penal, invocând motivele: - în acțiunile lui Ivanschi Vladimir nu sunt întrunite elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Cod penal; - nu s-a constat faptul infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Cod penal în acțiunile lui Maria Țărnă și Daniela Jitariuc; 3 - există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală a lui Maria Țărnă și Daniela Jitariuc; - nu exista probe care dovedesc vinovăția lui Ivanschi Vladimir, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin.2 lit. c) din Codul penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2015, a fost admis apelul avocatului S. Mocanu în numele inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria, Jitariuc Daniela, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, după cum urmează: Ivanschi Vladimir Constantin, Țărnă Maria Vasile, Jitariuc Daniela Vasile au fost achitați de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. 4.1. Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat că, instanța de fond nu a analizat cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și a dat o apreciere greșită situației de fapt și de drept a acțiunilor inculpaților. Astfel, acțiunile inculpaților Vladimir Ivansclii, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc au fost calificate greșit de către instanța de fond în baza art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal, după semnele calificative: organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct a unui folos financiar a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului statului a persoanei sau ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei, care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșite de două și mai multe persoane. Conform art. 414 Cod de procedură penală - instanța de apel judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel în urma analizei ansamblului de probe prezentate, prin cercetarea și verificarea minuțioasă a acestora în modul stabilit, efectuând o nouă apreciere a acestora, a ajuns la concluzia că Vladimir Ivanschi, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) Cod penal urmează a fi achitați din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Probele administrate la dosar nu demonstrează faptul că în perioada de timp a lunilor noiembrie - decembrie 2009 Ivanschi Vladimir, aflându-se în mun. Chișinău, acționând împreună și de comun acord cu Jitariuc Daniela, Țărnă Maria ar fi urmărit scopul obținerii unii folos financiar, sau ar fi întreprins acțiuni privind organizarea intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul țărilor membre a spațiului Schengen, în special a Italiei, prin obținerea în baza unor declarații false a vizei ,,Schengen” de muncă de tip ,,D” de intrare și ședere pe teritoriul Poloniei drept țară de tranzit, a cetățeanului Republicii Moldova, Mînzat Iurie, prin confecționarea și folosirea documentelor oficiale false în vederea tăinuirii intenției reale de intrare și ședere pe teritoriul Italiei , ori V. Ivanschi la solicitarea și insistența lui Mînzat a încercat a-l ajuta să obțină un contract de muncă în Polonia prin intermediu fratelui său Dumitru Ivanschii care era angajat la cel angajator în Polonia, cunoscând procedurile de perfectare a actelor la ajutat dezinteresat a obține viza de Polonia, nu au avut scop de a organiza migrația ilegală a lui Iu. Mînzat în Italia ori nu sau perfectat careva acte și nu 4 sau întreprins careva acțiuni în acest sens, nu au primit și nu au pretins careva recompense bănești de la Iu.Mînzat. Instanța de apel a respins declarațiile martorului Mînzat Iurie apreciindu-le ca neveridice, precum că inculpatul Ivanschi Vladimir împreună cu inculpatele Țărnă Maria și Jitariuc Daniela l-au ajutat să-și perfecteze actele de plecare la muncă în Italia, preventiv înțelegându-se cu inculpați că dacă va obține viza îi va achita suma în mărime de 2 000 Euro, deci nu au fost aduse careva probe pertinente ce ar dovedi faptul că inculpații au participat la organizarea migrației ilegale a lui Mînzat Iurie. Pe de altă parte prezintă dubii afirmațiile lui Iu. Mînzat că urma a se achita cu inculpații 2000 euro după sosire sa în Italia. Mai mult ca atât, s-a stabilit cu certitudine că Mînzat Iurie nu a intrat, nu a tranzitat și nici nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei, viza de intrare pe teritoriul acestei țări nu a fost declarată ca fiind ilegală. Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia vinovăției inculpaților, neîntemeiat și nelegitim i-a condamnat, încălcând și ignorând într-o atare situație art. 1 alin. (2) Codul de procedură penală, care stipulează că „procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată. La baza sentinței adoptate instanța a pus probe care nu dovedesc vinovăția inculpaților Vladimir Ivanschi, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile acestora a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Codul penal. Astfel, analizând în ansamblu totalitatea de probe cercetate și verificate în modul stabilit, instanța de apel a considerat că vina inculpaților Vladimir Ivanschi, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc nu a fost dovedită, or careva probe directe ce ar demonstra vinovăția nu au fost prezentate, învinuirea fiind bazată exclusiv pe presupuneri, care nu au o susținere bazată pe probe, faptele constatate nu întrunesc elementele infracțiunii pentru care inculpații au fost puși sub acuzare. În concluzie, instanța de apel a stabilit cu certitudine că organul de urmărire penală nu a prezentat probe de vinovăție a inculpaților prin ce au fost încălcate drepturile lor la o cercetare multilaterală și sub toate aspectele a cauzei, ceea ce nu poate fi admis în nici o formă, aceștia urmând a fi achitați.

Nefiind de acord cu decizia menționată, procurorul indicînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - decizia este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu mijlocul probatoriu, adus de către acuzare în sprijinul învinuirii formulate inculpatei și a ajuns la concluzia adoptării unei soluții de achitare, urma să dezvăluie această concluzie, expunîndu-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce pe caz consider că n-a avut loc, fiind înfăptuită o 5 apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - instanța de apel, nu a luat în considerație toate probele acuzării și nu le-a apreciat la justa lor valoare, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpaților, astfel încălcînd prevederile art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - s-a stabilit cu certitudine că Mînzat Iurie nu a intrat, nu a tranzitat și nici nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei, mai mult ca atât viza de intrare pe teritoriul acestei țări nu a fost declarată ca fiind ilegală; - probele prezentate au fost acumulate de către organul de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederile legislației procesual penale, iar în rezultatul cercetării judecătorești nu a fost constatată nulitatea a cărorva acte procedurale; - de către instanță a fost greșit apreciat și scopul obținerii unui folos financiar în urma organizării intrării, tranzitării și șederii ilegale pe teritoriul statului, deoarece pentru consumarea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 Cod penal, este de ajuns ca infractorul doar să urmărească scopul obținerii unor foloase financiare directe; - instanța de apel nu a dat apreciere juridică corectă acțiunilor inculpaților Ivanschi Vladimir, Jitariuc Daniela și Țărnă Maria, și nu a ținut cont de declarațiile martorului, precum și de celelalte probe prezentate de către partea acuzării.

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și temeiurile invocate, Colegiul lărgit concluzionează că, recursul ordinar urmează a fi admis, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit prevederilor art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care acesta o are în proces, în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Ca temeiuri a recursului, autorul face trimitere la pct.6) alin. (1) al normei vizate, care stipulează că: hotărârile instanței de judecată pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de 6 apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Din textul recursului rezultă că autorul critică concluzia instanței de apel referitor la aprecierea juridică a faptelor săvârșite de Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela și motivarea soluției instanței de apel în raport cu faptele constatate de către instanța de fond. Oferind răspuns la motivele apelului declarat de avocatul Mocanu S. în interesele inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela, Colegiul lărgit menționează că, potrivit conținutului deciziei instanței de apel, rezultă că această instanță a motivat soluția de achitare a inculpaților în baza art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Codul penal cu următoarea concluzie: „… Astfel, Colegiul penal în urma analizei ansamblului de probe prezentate, prin cercetarea și verificarea minuțioasă a acestora în modul stabilit, efectuînd o nouă apreciere a acestora, a ajuns la concluzia că Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Codul penal urmează a fi achitați din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii….(f.d. 110) … „La baza sentinței adoptate instanța a pus probe care nu dovedesc vinovăția inculpaților Vladimir Ivanschi, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile acestora a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Codul penal. Astfel, analizând în ansamblu totalitatea de probe cercetate și verificate în modul stabilit, instanța de apel a considerat că vina inculpaților Vladimir Ivanschi, Maria Țărnă și Daniela Jitariuc nu a fost dovedite, or careva probe directe ce ar demonstra vinovăția nu au fost prezentate, învinuirea fiind bazată exclusiv pe presupuneri, care nu au o susținere bazată pe probe, faptele constatate nu întrunesc elementele infracțiunii pentru care inculpații au fost puși sub acuzare. În concluzie, instanța de apel a stabilit cu certitudine că organul de urmărire penală nu a prezentat probe de vinovăție a inculpaților prin ce au fost încălcate drepturile lor la o cercetare multilaterală și sub toate aspectele a cauzei, ceea ce nu poate fi admis in nici-o formă, aceștia urmând a fi achitați… ( f.d.211)”. Reținând motivarea expusă mai sus, Colegiul lărgit atestă că, în opinia instanței de apel, pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Codul penal, acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma vinovăția inculpaților, această opinie fiind una decisivă pentru achitarea inculpaților, însă ulterior ajunge la concluzia 7 că faptele constatate nu întrunesc elementele infracțiunii pentru care inculpații au fost puși sub acuzare. În acest sens, instanța de apel descriind fapta, pentru care inculpații au fost puși sub acuzare, nu a desfășurat care elemente ale infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin. (2) lit. c) din Codul penal nu se întrunesc în acțiunile lor, invocînd doar faptul că acuzarea nu a prezentat probe. Argumentele instanței precum că Mînzat Iurie nu a intrat, nu a tranzitat și nici nu a stat ilegal pe teritoriul Poloniei nu constituie temei de a considera că inculpații nu au săvârșit acțiuni de organizare a migrației ilegale, ori latura obiectivă a infracțiunii date se realizează prin acțiuni active de organizare a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident a acestui stat. Acțiunile de organizare a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului constau în organizarea săvârșirii faptelor indicate, sau dirijarea realizării lor, fapt confirmat de martorul Mînzat Iurie și de însăși inculpați. Din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel nu a verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu au fost supuse analizei în coroborare, la baza deciziei adoptate fiind reținute aceleași probe care au fost cercetate de instanța de fond și doar enumerate în decizie, neexaminând sub toate aspectele hotărârea primei instanțe. Mai mult, lecturând decizia instanței de apel, Colegiul lărgit atestă și faptul că, instanța a enumerat un șir de probe ale acuzării, care potrivit procesului-verbal nu au fost verificate. În această privință, Plenul Curții Supreme de Justiție, în Hotărârea din 12.12.2005, nr. 22.2, „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, explică următoarele „...dacă instanța de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe.” În cazul dat se observă că instanța de apel a dat o nouă apreciere probelor din dosar, fără ca acestea să fie cercetate în ședința de judecată conform modului stabilit pentru prima instanță și a pronunțat o hotărâre de achitare a inculpaților Ivanschi Vladimir, Țărnă Maria și Jitariuc Daniela. În atare situație se constată că instanța de apel, unilateral a examinat probele și a dat mai multă prioritate probelor prezentate de apărare și anume declarațiile inculpaților, ignorându-le pe cele ale acuzării. Prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de partea acuzării în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, utilității, coroborării acestora, pronunțându-se numai pe o parte din probele prezentate de părți. Astfel, se conchide că instanța de apel a examinat superficial cauza, nu și-a motivat soluția, avînd în vedere și aceste motive, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs deoarece soluționarea chestiunii respective ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel, care conform art. 414 Cod de procedură penală trebuie să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeinicii sentinței atacate. 8 În asemenea condiții, Colegiul lărgit, constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și să califice corect acțiunile inculpaților în strictă conformitate cu legislația în vigoare, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417-419 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curții de Ape Chișinău, Dorina Tăut, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2015, în cauza penală în privința lui Ivanschi Vladimir Constantin, Țărnă Maria Vasile, Jitariuc Daniela Vasile și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Publicată integral la 06 octombrie 2015. Președinte Gordilă Nicolae Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Iurie Diaconu Valentina Clevadî 9